Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 90/2008. Curtea de Apel Pitesti

Dosar nr-.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 90/R/MF.

Ședința publică din 08 februarie 2008.

Curtea compusă din:

Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie

PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu judecător

JUDECĂTOR 2: Marioara Dumitru

Judecător - -

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin

Procuror:

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de

inculpatul, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 29 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat ales, conform delegației avocațiale depusă la dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Curtea, în baza dispozițiilor art.172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, permite apărătorului, să ia legătura cu recurentul, aflat în stare de arest.

Părțile prezente, și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.

Curtea, în raport de această împrejurare, constată terminată cercetarea judecătorească și cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.

Avocat pentru recurent, precizează că inculpatul a beneficiat de liberarea provizorie sub control judiciar dar în această perioadă a săvârșit o altă infracțiune și s-a revocat măsura. Dosarul trenează pe rolul instanței de mai mult de 1 an pentru lipsă de procedură cu părțile vătămate. Consideră că lăsarea în libertate a recurentului nu prezintă pericol concret. Față de modalitatea săvârșirii infracțiunii solicită clemență din partea instanței de recurs.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului și de menținere a încheierii. Instanța de fond la luarea măsurii a avut în vedere și prevederile art.148 lit. d Cod procedură penală.

Recurentul, având ultimul cuvânt, susține că a trecut un an de la revocarea mandatului, recunoaște că a greșit dar arată că a fost băut. Solicită judecarea sa în stare de libertate.

CURTEA:

Asupra recursului de față,

Constată că prin încheierea de ședință din 29.01.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Argeș, în temeiul dispozițiilor art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 Cod procedură penală a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 2.10.1986 în Câmpulung, județul A, domiciliat în Pitești,-, - 5 A,.C,.4, județul A, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, măsură pe care a menținut-o în continuare.

Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că, a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului - pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.208, 209 lit.a, e, g, i, Cod penal, cu aplic.art.75 lit.c Cod penal, faptă comisă în perioada de libertate provizorie, respectiv în noaptea de 2 februarie 2007, urmare căreia s-a revocat liberarea provizorie sub control judiciar luată față de el.

Față de inculpat s-a luat măsura arestării preventive în temeiul dispozițiilor art.148 lit.d Cod procedură penală, reținând că există indicii în sensul că acesta a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare, iar în perioada în care a fost pus în libertate provizorie, s-a pus în mișcare împotriva sa acțiunea penală pentru o altă infracțiune de furt.

Având în vedere actele și lucrările dosarului, tribunalul a apreciat că la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat se mențin în continuare temeiurile avute în vedere inițial când aceasta a fost dispusă.

În consecință, având în vedere cele arătate mai sus, în temeiul disp.art.3002rap.la art.160 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpat, măsură ce a fost menținută în continuare.

Încheierea a fost atacată cu recurs de către inculpat, invocând faptul că, dosarul trenează pe rolul instanței de peste 1 an de zile, datorită lipsei de procedură cu părțile vătămate, și față de modalitatea săvârșirii infracțiunii, lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret, solicitând astfel clemență din partea instanței.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta nu este fondat, urmând a fi respins având în vedere următoarele argumente.

Astfel, inculpatul - a fost arestat și trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.26 Cod penal raportat la art.49 din Legea nr.161/2003 raportat la art.215 alin.1, 2, 3 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.33 lit.a Cod penal.

Ulterior, inculpatul a fost liberat provizoriu sub control judiciar la data de 19.12.2006, după care, a săvârșit o nouă infracțiune de furt calificat, urmare căreia, la 20.02.2007, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeșa solicitat revocarea liberării provizorii sub control judiciar a acestuia.

În acest sens, se constată că, temeiurile ce au justificat arestarea preventivă sunt dispozițiile art.148 lit.d Cod procedură penală.

Conform acestui text de lege, arestarea inculpatului este permisă atunci când există probe sau indicii temeinice că acesta a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare, iar în perioada în care a fost pus în libertate provizorie s-a pus în mișcare împotriva sa acțiunea penală pentru o altă infracțiune, respectiv cea de furt calificat fiind întocmit rechizitoriul nr. 707/P/2007 din data de 12.11.2007 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești prin care s-a dispus trimiterea lui în judecată.

În acord cu prima instanță, Curtea apreciază având în vedere toate aceste date că, temeiurile ce au justificat inițial privarea de libertate a inculpatului se mențin și impun în continuare măsura arestării preventive, fiind îndeplinite prin urmare dispozițiile art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 același cod.

Având în vedere cele ce preced, Curtea urmează ca în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, să respingă recursul inculpatului - ca nefondat și potrivit dispozițiilor art.192 Cod procedură penală să-l oblige pe acesta la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 29 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția penală, în dosarul nr-.

Obligă pe inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

,

Grefier,

Red./25.02.2008

GM/3 ex.

Președinte:Marius Gabriel Săndulescu
Judecători:Marius Gabriel Săndulescu, Marioara Dumitru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 90/2008. Curtea de Apel Pitesti