Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 91/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 11 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Dumitrescu
JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 3: Mihaela Chirilă
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 91
Ministerul Public reprezentat de procuror -
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 3.02.2009 dată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și la modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Interpelat fiind inculpatul arată că menține recursul formulat și că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constantă cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. arată că inculpatul a declarat recurs și că inculpatul a formulat recurs împotriva încheierii prin care Tribunalul Iașia menținut măsura de arest preventiv, reținând că și la acest moment subzistă temeiurile de fapt și de drept ce au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul. La luarea măsurii preventive au fost avute în vedere declarațiile date de părțile vătămate G și, care au formulat plângeri împotriva inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală, plângeri care au fost retrase în fața instanței. Potrivit disp. Art. 180, 181 Cod penal împăcarea părților înlătură răspunderea penală, deci în cauza de față a rămas doar declarația dată de partea vătămată care, în declarația dată la instanță l-a plasat pe inculpatul taleb la 2 metri în partea opusă locului în care a căzut. Procurorul încadrat fapta la tentativă de omor, față de concluziile actului medical preliminar, dar în raportul final de constatare medico-legală se arată că nu a fost pusă în pericol viața părții vătămate . Nici unul dintre martorii audiați nemijlocit de instanță nu l incriminează pe inculpat și nici partea vătămată nu l indică ca autor al faptei, atunci care sunt temeiurile care subzistă? la audierea părții vătămate, reprezentantul parchetului s-a autosesizat pentru denunț calomnios și a interpelat de mai multe ori partea dacă este sigură de ceea ce spune, respectiv că inculpatul era la o distanță de 2 atunci când a fost lovit cu cuțitul. Atâta timp cât indicii noi nu sunt, iar cele vechi nu mai subzistă nu mai poate fi menținută măsura preventivă față de inculpat. În cauza de față se întrevede o achitare, deoarece din coroborarea tuturor probelor administrate nu rezultă că este autorul faptelor. Este adevărat că s-a aflat în acel local la momentul incidentului, dar a fost agresat, a avut patru dinți expulzați, martorii audiați îl plasează ca fiind victima a 5-7 agresori, certificatul medico-legal aflat la dosar confirmă această situație. S-a presupus că ar fi lovit cu cuțitul partea vătămată, dar chiar aceasta a declarat că inculpatul se afla la 2 metri distanță. Este adevărat că pentru fapta reținută în sarcina inculpatului, sancțiunea este pedeapsa cu închisoarea mai mare de patru ani, dar concomitent cu această condiție ar trebui să fie întrunită și condiția existenței pericolului social. Solicită a se vedea că inculpatul este la primul contact cu legea penală, că la acest moment beneficiază de prezumția de nevinovăție, lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Tribunalul menține măsura de arest doar pentru că a fost luată, fără a verifica condițiile concrete în care s-a comis fapta, antepronunțându-se cu privire la vinovăția inculpatului. La termenul din 8.12.2008 Tribunalul Iașia verificat legalitatea și temeinicia măsurii de arest preventiv, în condițiile în care dosarul de urmărire penala se pierduse -existând la dosar un referat în acest sens. Ce probe a coroborat la acel moment instanța de fond dacă nu avea în față dosarul de urmărire penală? Soliocită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și judecarea inculpatului în stare de libertate, având în vedere și actele depuse în circumstanțierea inculpatului, respectiv fișa de cazier judiciar și caracterizările.
Reprezentantul Ministerului Public arată că chiar dacă recursul inculpatului vizează legalitatea și temeinicia încheierii prin care s-a dispus menținerea măsurii de arest preventiv, concluziile puse de apărătorul acestuia fac trimitere la fondul cauzei și la probele administrate. Dispozițiile Codului d e procedură sunt clare vizavi de obiectul recursului de față, instanța fiind investită să verifice legalitatea și temeinicia încheierii. Apărările inculpatului sunt aparent favorabile, dar faptul că două dintre părțile vătămate au adoptat pe parcursul judecății poziția procesuală de împăcare cu inculpatul nu arată că inculpatul este mai puțin periculos. De alt fel nu declarațiile acestor părți au fost esențiale la luarea măsurii preventive. În ceea ce privește încadrarea juridică dată faptelor, apărarea cunoaște care au fost argumentele avute în vedere, respectiv obiectul folosit, zona vizată, raportul dintre inculpat și partea vătămată. La acest moment se încearcă să se acrediteze că prezența inculpatului în acest dosar este întâmplătoare. Tribunalul Iașia apreciat corect față de probele administrate până în prezent și a dispus menținerea măsurii de arest față de inculpat, recursul este nefondat motiv pentru care solicită respingerea acestuia.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său și solicită admiterea recursului.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării:
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din 03 februarie 2009, Tribunalul Iași, în baza disp. art. 3002Cod procedură penală și art. 160 alin. 1 Cod procedură penală, a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de inculpatul - și în baza disp. art. 160 alin. 3 Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat, față de împrejurarea că întreg materialul probator al cauzei administrat pe parcursul celor două etape procesuale impune concluzia subzistenței, și la acest moment, temeiurilor ce au determinat luarea măsurii preventive față de inculpat, că pe parcursul procesului penal au fost respectate toate cerințele de fond și formă impuse de legiuitor în materia arestării preventive a inculpatului, având în vedere și că apărările avocatului ales al inculpatului formulate în sensul dispariției temeiurilor la care s-a făcut referire anterior - ca urmare a retractării declarațiilor date de părțile vătămate în cursul cercetării judecătorești - nu pot fi primite, din moment ce ignoră dispozițiile art. 63 alin. 2 din Codul d e procedură penală, legalitatea și temeinicia arestării preventive, precum și aspectul că se impune în continuare privarea de libertate a acestuia.
În termen legal încheierea primei instanțe a fost recurată de inculpat și criticată ca nelegală și netemeinică.
Motivându-și recursul declarat, inculpat a invocat faptul că nu există indicii temeinice sau probe care să demonstreze că a săvârșit fapta reținută în sarcina sa.
A susținut că menținerea arestării preventive este rezultatul neanalizării complete a probelor dosarului, analiză care ar fi arătat că punerea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Recurentul a mai invocat elemente ce caracterizează persoana sa - lipsa antecedentelor penale și conduita sinceră - considerând că în raport de aceste date personale nu se mai impune privarea sa de libertate.
Curtea, verificând încheierea recurată și actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform disp. art. 3856alin. ultim Cod procedură penală, constată următoarele:
Inculpatul - a fost trimis în judecată prin rechizitoriul întocmit la data de 31.07.2008 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174, 175 lit. "i" Cod penal (în dauna părții vătămate -) și a trei infracțiuni de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal (în dauna părților vătămate G-, - și -), ultimele cu aplicarea art. 75 lit. "b" Cod penal și toate cu aplicarea art. 33 lit. "a" Cod penal, reținându-se în fapt, că în dimineața zilei de 07.06.2008, în timp ce se afla în barul aparținând Clubului "" din I, fiind implicat într-un scandal, inculpatul a lovit cu un cuțit pe părțile vătămate -, -, G- și pe partea vătămată -, provocându-i acesteia dn urmă multiple plăgi înjunghiate hemitorace stâng și drept, cu pneumotorax stâng, ce au necesitat pentru vindecare 25-28 zile de îngrijiri medicale.
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive conform art. 3002Cod procedură penală, Tribunalul Iașia apreciat corect că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului - impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
În cadrul acestei verificări instanța nu analizează vinovăția celui arestat, ci, doar existența unor probe sau indicii temeinică în sensul că din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana cercetată ar fi comis fapta prevăzută de legea penală ce face obiectul cercetării coroborat cu întrunirea unuia dintre cazurile prevăzute de art. 148 Cod procedură penală.
Arestarea preventivă a inculpatului - a fost dispusă de Tribunalul Iași prin încheierea nr. 40 din 07 iunie 2008, reținându-se îndeplinite condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală și art. 148 lit. "f" Cod procedură penală.
Cu prilejul analizei menținerii stării de arest preventiv, instanța nu poate proceda la o argumentație în concret a temeiniciei și legalității fiecăreia dintre probele administrate în această cauză, însă,probatoriul administrat până la acest moment oferă indicii temeinice în sensul revederilor art. 143 Cod procedură penală.
În același timp, în cauză se menține cazul de arestare preventivă a inculpatului prev. de art. 148 lit. "f" Cod procedură penală, fiind întrunite cumulativ cele două cerințe prevăzute de text.
Lăsarea în libertate a inculpatului continuă să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică ce rezultă din analiza tuturor datelor oferite de probele administrate în cauză: natura și importanța valorilor lezate prin presupusa comitere a faptei, circumstanțele în care se reține că ar fi acționat inculpatul și tulburarea socială cauzată prin săvârșirea faptei pentru care este cercetat inculpatul, fiind necesară apărarea ordinii publice.
Față de cele expuse anterior, Curtea constată că temeiurile de arestare preventivă nu au dispărut și nici nu s-au modificat, ci sunt actuale, menținerea arestării preventive a inculpatului fiind justificată atât de faptul că temeiurile inițiale sunt operante, cât și de necesitatea asigurării unei bune desfășurări a procesului penal.
Apărările inculpatului-recurent privind nevinovăția ori greșita încadrare juridică exced cadrului procesual, iar, elementele ce caracterizează persoana inculpatului invocate drept criterii în susținerea aprecierii că lăsarea în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică trebuie examinate în contextul tuturor condițiilor ce stau la baza luării și subzistenței măsurii arestării preventive dispusă față de inculpat, condiții ce sunt îndeplinite conform celor prezentate anterior și justifică menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.
Ca urmare, legalitatea și temeinicia încheierii recurate fiind verificate și neexistând vreun motiv de casare, în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpat împotriva încheierii penale din 03.02.2008 a Tribunalului Iași, ce va fi menținută.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul -, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva încheierii penale din 03.02.2009 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 60 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 11.02.2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
18.02.2009
2 ex.-
Președinte:Daniela DumitrescuJudecători:Daniela Dumitrescu, Tatiana Juverdeanu, Mihaela Chirilă
