Cerere de liberare provizorie pe cauțiune (art. 160 ind. 4 c.p.p.). Decizia 1482/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 9785/2/2009
2434/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1482
Ședința publică din data de 21 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cîrstoiu Veronica
JUDECĂTOR 2: Găgescu Risantea
JUDECĂTOR 3: Bădescu Liliana
GREFIER: G -
*****************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de către recurenta-inculpată împotriva Încheieri de ședință din data de 12.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-inculpată personal, în stare de arest, asistată de apărător ales cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Nefiind cereri de formulat probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul ales al recurentei-inculpate solicită admiterea recursului formulat împotriva Încheieri de ședință din data de 12.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală în dosarul nr-, casarea încheierii, și admiterea cererii de liberare provizorie sub cauțiune, având în vedere că în actul de sesizare nu s-a reținut că inculpata a vândut vreo cantitate de droguri, ci doar împrejurarea că a intermediat prin telefon vânzarea unor cantități de canabis.
Apărătorul arată că Instanța de judecată poate admite cererea de liberare provizorie sub cauțiune chiar dacă temeiurile avute în vedere mai subzistă.
De asemenea, solicită a se avea în vedere că cercetarea judecătorească este finalizată, inculpata nu poate influența bunul mers al cercetării judecătorești. Iar cu privire la circumstanțele personale ale inculpatei arată că aceasta face parte dintr-o familie organizată, are o vârstă tânără, având șanse reale de integrare socială.
Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursului formulat de către recurenta-inculpată ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, apreciind că temeiurile care au stat la baza arestări preventive nu s-au schimbat. Analizând cererea sub aspectul legalității, consideră că instanța nu este obligată să admită cererea pe fond, astfel Tribunalul Bucureștia apreciat că în cauză nu sunt întrunite condițiile prev, de art. 162 alin. 2 Cod de Procedură penală, astfel încât liberarea provizorie nu poate fi acordată, întrucât există date și indicii temeinice că inculpata ar prezenta pericol pentru ordinea publică sau că și-ar putea începe activitatea infracțională odată pusă în libertate, față de împrejurarea că aceasta a mai fost condamnată anterior pentru același gen de fapte.
Pentru considerentele arătate solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a încheierii Tribunalului București care în mod corect a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1604alin. 1 rap. la art. 1602alin. 2 Cod de Procedură penală.
Recurenta-inculpată solicită admiterea recursului și judecarea în stare de libertate pentru a-și continua studiile.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-, s-a dispus, în temeiul art.1608aal.6 Cod procedură penală, respingerea - ca nefondată - a cererii de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpata, iar în temeiul art.l605al.4 lit.f Cod procedură penală, restituirea sumei de 15.000 lei, reprezentând cauțiune consemnată la.
Pentru a dispune astfel, instanța fondului a reținut că liberarea provizorie pe cauțiune se poate acorda, în cursul judecății, când s-a depus cauțiunea și sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art.1602al. 1 și 2 Cod procedură penală.
Tribunalul a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art.1602al.2 Cod procedură penală, întrucât există date din care rezultă necesitatea de aoî mpiedica pe inculpată să săvârșească alte infracțiuni sau că aceasta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Având în vedere natura faptelor, modalitatea și împrejurările comiterii, consecințele produse sau care s-ar fi putut produce (altele mai grave), valorile sociale lezate, impactul deosebit de negativ al acestui gen de fapte în rândul semenilor, instanța a concluzionat că cererea de liberare provizorie pe cauțiune este neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, sub aspectul greșitei respingeri a cererii de liberare provizorie pe cauțiune.
Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu - potrivit dispozițiilor art.3956alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată recursul declarat ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:
Analizând măsura preventivă din perspectiva dispozițiilor art.5 alin.4 din CEDO, Curtea constată că, orice persoană lipsită de libertatea sa, prin arestare sau deținere, are dreptul să introducă un recurs în fața unei instanțe competente, pentru ca aceasta să statueze, într-un termen scurt, asupra legalității sale și să dispună eliberarea sa dacă deținerea este ilegală.
În dispozițiile art.148 Cod procedură penală, se regăsesc condițiile și cazurile în care se dispune arestarea inculpatului.
Potrivit art.136 Cod procedură penală, în cauzele privitoare la infracțiuni sancționate cu închisoarea, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, se poate lua măsura arestării preventive a inculpatului, dacă gradul de pericol social al faptei, sănătatea, vârsta, antecedentele inculpatului impun acest lucru.
În cauză, s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.245/UP/ din 04.12.2008 de către Tribunalul București - Secția I-a Penală (dosar nr-), reținându-se în sarcina inculpatei, că este trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, constând în aceea că, în perioada mai - iunie 2008, inculpata, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu alte persoane, a deținut, oferit, pus în vânzare și vândut diferite cantități de droguri de risc (hașiș, cannabis și ) atât în Municipiul Mediaș, județ S, cât și în Municipiul
Astfel, Curtea constată că există date și informații convingătoare ce creează presupunerea rezonabilă că această inculpată a săvârșit faptele pentru care a fost arestat preventiv.
-se principiilor consacrate de legislația europeană instanța, analizând temeiurile de fapt ale arestării preventive, prin antamarea faptelor principale, constată existența unei suspiciuni rezonabile, în sensul art.5 paragraful 1 lit.c și paragraful 3 din CEDO, cu privire la săvârșirea de infracțiuni de către inculpata, astfel încât privarea sa de libertate în continuare este justificată.
În cauză, există probe și indicii temeinice care o indică pe inculpată ca autor al faptei de trafic de droguri de risc, respectiv: procese verbale de investigație întocmite de lucrătorii de poliție judiciară, procese verbale de efectuare a perchezițiilor, declarații martori asistenți, declarații martori, declarații martor cu identitate protejată, declarații de învinuiți și inculpați, procese verbale cu notele de redare a convorbirilor în mediul ambiental, procese verbale întocmite de investigatorii sub acoperire, declarații colaboratori, fișe de cazier judiciar, rapoarte de constatare tehnico științifică privind drogurile, planșe fotografice și procese verbale de constituire a acestora, procese verbale de recunoaștere de pe planșe foto, extras din rechizitoriul Parchetului nr.503/D/P/2009, procese verbale de prezentare a materialului de urmărire penală, toate aflate la dosarul cauzei, date din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpata a săvârșit faptele, potrivit conform art.681Cod procedură penală.
Toate aceste argumente conduc la concluzia că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Cât privește cererea de liberare provizorie pe cauțiune, formulată în temeiul prevăzut de art.1602alin.1 Cod procedură penală, sigur că este admisibilă, numai în condițiile în care din probatoriul administrat rezultă cert că nu există date să conducă la concluzia că inculpata ar săvârși și alte infracțiuni.
Curtea apreciază că, în cauza de față, scopul măsurii preventive nu poate fi atins prin liberarea provizorie pe cauțiune a inculpatei, întrucât asigurarea bunei desfășurări a procesului penal impune judecarea în continuare a acesteia în stare de arest, în condițiile în care gravitatea faptelor săvârșite, modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a acestora, calitatea inculpatei, caracterul faptelor, perioada de timp în care inculpata a acționat, reliefează o periculozitate sporită a inculpatei.
Mai mult, din actele dosarului, Curtea reține că recurenta inculpată a mai fost condamnată (pentru o faptă similară) la o pedeapsă de 3 ani închisoare, iar față de faptul că în cauză nu există dovezi care să ateste că recurenta ar avea asigurate venituri licite, este de presupus că aceasta și-ar putea relua activitățile infracționale, fiind de notorietate că din astfel de comercializări se obțin cu ușurință venituri substanțiale.
Așa fiind, recursul declarat de inculpata va fi respins - în baza art.38515pct.1, lit.b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință din data de 12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentă la 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
G -
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--II.
Președinte:Cîrstoiu VeronicaJudecători:Cîrstoiu Veronica, Găgescu Risantea, Bădescu Liliana
