Cerere de liberare provizorie pe cauțiune (art. 160 ind. 4 c.p.p.). Decizia 150/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 150/
Ședința publică de la 25 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mița Mârza
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - -din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursului promovat de inculpatul împotriva încheierii din 19.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a lipsit recurentul-inculpat, acesta fiind reprezentat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 4 dosar.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că a fost înaintată prin fax de către Spitalul Penitenciar Poarta Albă adresa cu nr. 8/8348 din 25.02.2009 prin care se precizează că inculpatul se află în această unitate de detenție și nu poate fi prezentat la termenul de judecată din 25.02.2009 din motive medicale, anexând adresei, și referat medical în sensul de mai sus.
Curtea, văzând dispozițiile art.38511Cod procedură penală, constată că prezenta cauză poate fi soluționată și în lipsa inculpatului aflat în stare de deținere.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului conform dispozițiilor art.38513Cod procedură penală.
Avocat precizează că recursul de față vizează nelegalitatea încheierii de ședință din 19.02.2009 a Tribunalului Galați întrucât nu au fost respectate dispozițiile art.1607alin.2 Cod procedură penală, în sensul că inculpatul nu a fost audiat cu ocazia judecării cererii pe fond.
În ceea ce privește netemeinicia încheierii de ședință din 19.02.2009 arată că instanța nu făcut o analiză pertinentă a tuturor probelor și datelor existente la dosar deoarece sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute de lege pentru admiterea cererii de liberare provizorie, raportat la limita pedepsei, la împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, nu există o probă din care să rezulte că prin admiterea cererii, s-ar împiedica bunul mers al cercetărilor sau aflării adevărului.
Inculpatul și-a întemeiat cererea de liberare provizorie pe starea de sănătate.
Învederează faptul că instanța nu a avut în vedere nici cele 4 caracterizări existente la dosar.
Cum s-a făcut dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute de lege pentru ca inculpatului să i se admită cererea de liberare provizorie pe cauțiune, încheierea Tribunalului Galați din 19.02.2009 fiind nelegală așa cum a arătat mai sus, solicită admiterea recursului casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare măcar cu privire la aspectul audierii.
Cererea de liberare provizorie a fost admisă în principiu, cauțiunea stabilită la suma de 50 milioane lei vechi a fost achitată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului deoarece în mod corect instanța de fond a respins cererea de liberare provizorie formulată de inculpat întrucât nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru comiterea infracțiunii de omor depășește 18 ani în forma consumată și nu pentru tentativă.
Faptul că inculpatul nu a fost audiat nu reprezintă un caz de nulitate absolută cu atât mai mult cu cât acesta a fost prezent și a precizat că este de acord cu ceea ce a solicitat apărătorul ales în fond.
Solicită respingerea recursului ca nefondat.
Avocat arată că textul de lege nu face referire la infracțiunea consumată ci la comiterea infracțiunii cu intenție; deasemeni precizează că potrivit dispozițiilor art.1607alin.2 când cererea este făcută de o altă persoană decât învinuitul sau inculpatul, acesta este întrebat dacă își însușește cererea iar declarația sa se consemnează pe cerere. Dispozițiile acestui text de lege nu echivalează cu însușirea de către inculpat a celor arătate de avocatul ales.
CURTEA,
Dosar nr-
CURT EA
Asupra recursului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 19.02.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galațis -a dispus respingerea ca nefondată a cererii de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul, restituirea către inculpat a cauțiunii de 5.000 lei și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
La data de 11.02.2009 inculpatul a învestit instanța cu o cerere de liberare provizorie pe cauțiune.
În motivarea cererii a invocat tribunalului faptul că la data de 30.01.2009 instanța de judecată a emis pe numele acestuia un mandat de arestare preventivă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. i din Cod penal.
La luarea măsurii, instanța a avut în vedere disp. art. 148 lit. f din Cod procedură penală în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
În drept, prezenta cerere și-a întemeiat-o pe disp. art. 160 ind. 2 din Cod procedură penală în sensul că pedeapsa prev. de lege pentru infracțiunea în legătură cu care este cercetat nu depășește 18 ani închisoare.
Din conținutul probator nu există date din care să rezulte că odată liberat va comite alte fapte penale sau va încerca zădărnicirea aflării adevărului.
Instanța a verificat la termenul din 16.02.2009 dacă cererea îndeplinește condițiile prev. de art. 160 ind. 2 alin. 1 și 2 din Cod procedură penală și a stabilit cauțiunea în cuantum de 5000 lei ce a fost depusă de inculpat la CEC BANK cu recipisa de consemnare nr. -/1, stabilindu-se termen pentru soluționarea cererii la data de 19.02.2009.
La această dată instanța după ascultarea inculpatului, a avocatului acestuia precum și a procurorului, constată că cererea nu este fondată urmând a fi respinsă.
Inculpatul este cercetat într-o cauză penală pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 Cod penal în referire la art. 174 al. 1 Cod penal raportat la art. 175 al. 1 lit. i Cod penal, reținându-se faptul că acesta în noaptea de 5/6.01.2009 în loc public - incinta barului SC SRL pe fondul unui conflict mai vechi a aplicat părții vătămate - lovituri repetate cu obiecte și mijloace contondente peste corp și zona vitală a capului, cauzându-i traumatism cranio-cerebral, punându-i în primejdie viața. La momentul arestării inculpatului instanța a motivat măsura luată în conformitate cu disp. art. 148 lit. f, 143 și 149 ind. 1 Cod procedură penală.
Măsura arestării preventive a fost luată la data de 30.01.2009, iar de la acest moment nu au intervenit împrejurări noi în timpul cercetărilor care să-i fie favorabile inculpatului în sensul de a fi cercetat în stare de libertate chiar și sub liberare provizorie pe cauțiune.
Infracțiunea comisă este de un real pericol social (infracțiune contra vieții) comisă în loc public și într-un mod deosebit de violent.
În ultima perioadă astfel de fapte se comit îngrijorător de frecvent și cu maximă violență generând sentimente de insecuritate în rândul comunităților. Fiind cercetat în stare de libertate inculpatul va încerca să-și construiască apărări ce ar putea conduce la influențarea negativă a bunei desfășurări a urmăririi penale și a zădărnicirea aflării adevărului.
Pentru considerentele arătate, tribunalul a respins ca nefondată cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul, a dispus restituirea către acesta și a cauțiunii ce a fost depusă la Bank CEC la dispoziția instanței.
A fost obligat inculpatul la plata de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, susținând că nu a fost audiat de instanța de fond și că în mod neîntemeiat i-a fost respinsă cererea formulată.
Recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele motive.
Astfel primul motiv de recurs invocat, referitor la neaudierea inculpatului, apare ca fiind nefondat câtă vreme din cuprinsul încheierii recurate rezultă că la solicitarea expresă a procurorului ca inculpatul să fie ascultat acesta a precizat că nu are nimic de adăugat refuzând astfel să dea declarații.
Procedând în acest mod instanța nu a făcut decât să respecte prevederile art. 1608aal. 1 Cod pr. penală iar împrejurarea că inculpatul s-a prevalat de dreptul de a nu da declarații nu poate atrage casarea încheierii și trimiterea spre rejudecare astfel cum a solicitat inculpatul.
Cât privește celălalt motiv de recurs Curtea reține că soluția care se impunea a fi dată în cauză de instanța de fond era aceea de respingere ca inadmisibilă a cererii formulate de inculpat câtă vreme art. 1604al. 1 în referire la art. 1602al. 1 Cod pr. penală dispune că liberarea provizorie pe cauțiune nu se poate acorda în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce depășește 18 ani.
Cum inculpatul recurent a fost arestat pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 rap. 174 - 175 lit. i Cod penal iar forma consumată a infracțiunii este sancționată cu închisoarea de la 15 la 25 ani Curtea constată că cererea formulată de inculpat este inadmisibilă.
Cu privire la acest aspect este de remarcat că potrivit art. 1411Cod penal prinpedeapsă prevăzută de legese înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei, astfel că în cauză nu se poate avea în vedere pedeapsa prevăzută pentru tentativă la infracțiune de omor calificat, care ar fi într-adevăr sub 18 ani și ar fi făcut cererea admisibilă, ci pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea consumată.
Față de cele mai sus arătate și cum în cauză a declarat recurs doar inculpatul, pentru a se respecta principiulnon reformatio in peius,urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul cu consecința obligării acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Văzând și prevederile art. 38515pct. 1 lit. b Cod pr. penală precum și cele ale art. 192 al. 2 Cod pr. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 05.10.1971 în mun.T, județ G, domiciliat în comuna, sat, județ G, CNP -, în prezent deținut în Penitenciar Spital Poarta Albă) împotriva încheierii din 19.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei de 40 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored./2 ex/03.03.2009
Jud.fond-
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Ion Avram, Marcian Marius
