Cerere de liberare provizorie pe cauțiune (art. 160 ind. 4 c.p.p.). Decizia 1691/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR. 42352/3/209
(2600/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1691
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 18.11.2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Viorica Costiniu
JUDECĂTOR 2: Cristina Rotaru
JUDECĂTOR 3: Luciana Mera
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 03.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocați aleși, cu împuternicire avocațiala nr.107 emisă de Baroul București și, cu împuternicirea avocațială nr.- emisă de Baroul București.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință care învederează atașarea dosarului de urmărire penală nr.78/D/P/2009 al DIICOT - Structura Centrală.
Constatând că nu sunt excepții de invocat, cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al recurentului inculpat susține că a fost luată măsura arestării preventive la data 09.10.2009 pe o durată de 29 de zile, apreciindu-se de către instanța de judecată că exista indicii și temeiuri care să ducă la concluzia că ar fi săvârșit infracțiunile pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. A precizat la acea data și a încercat să demonstreze instanței de judecată împrejurarea că aceste analize sunt greșite, netemeinice și nelegale, că singurele elemente care ar putea duce la ideea săvârșirii unei infracțiuni sunt câteva înregistrări telefonice pe care le-ar fi purtat cu alte persoane. Dacă instanța parcurge documentele din dosar, inclusiv referatul cu propunerea de arestare preventiva, precum și conținutul hotărârii instanței prin care s-a luat măsura arestului preventiv, va observa că are dificultăți în a identifica numele acestui inculpat în conținutul acestor acte, precum și referiri la probațiunea și la starea de fapt de care este acuzat, deoarece nu sunt nici probe și nici fapte determinate reținute în sarcina lui pentru a putea fi arestat. Având în vedere dispozițiile art. 160/1 pr. pen. în tot cursul procesului penal, inculpatul arestat preventiv poate formula cerere pentru a fi pus în libertate provizoriu, la analiza căreia, instanța trebuie să aibă în vedere îndeplinirea condițiilor pentru admiterea liberării provizorii pe cauțiune, respectiv, să pornească de la alte repere decât cele avute in vedere la luarea măsurii arestării, în speță cele prevăzute de art. 160/2 al. 1 si 2 raportat la art. 160/4 al. 1. pr. pen. Astfel, în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege în ce privește categoria infracțiunii săvârșite în limitele sancțiunii acesteia, instanța trebuie să analizeze, conform alin.2 din art. 160/2 pr. pen. existenta împrejurărilor negative enumerate în acest text. În situația în care nu există dovezi în ceea ce privește acele condiții prevăzute la alin.2 din art. 160/2 pr. pen. atunci instanța de judecată trebuie să admită cererea inculpatului. În aceste condiții, punerea inculpatului în libertate va fi condiționată și dependentă de plata cauțiunii, sumă ce va fi garanția bunei purtări a inculpatului pe durata procesului, garanția că nu îndeplini nici o acțiune pe viitor care să împiedice buna desfășurare a procesului. De asemenea, necesitatea admiterii cererii de liberare provizorie pe cauțiune trebuie să aibă în considerare și situația persoanei arestate, respectiv starea de sănătate, arătând că inculpatul suferă de două afecțiuni grave și anume ciroza și diabet.
Daca se pleacă și de la analiza noțiunilor de oportunitate si de necesitate legate de măsura arestării, avute in vedere de practica CEDO, in condițiile formulării unei cereri de liberare pe cauțiune, este evident ca nu mai subzistă aceste doua argumente, prin prisma argumentelor expuse anterior.
Precizează că în cauză s-au efectuat actele de cercetare penală în intervalul 23.09 - 30.09.2009, din toate reieșind că nimeni nu îl cunoștea pe la fel cum nici el nu avea nici o legătură cu activitatea grupului infracțional. De asemenea, arată că nu există măcar presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost arestat, în sensul prevăzut de art. 68. pr. pen. Inculpatul a precizat în fața instanței că nu are nici o legătură cu grupul infracțional și că în mod absolut întâmplător l-a cunoscut pe, cu care recunoaște că a vorbit la telefon, însă nu sunt convorbiri incriminatorii.
Menționează că inculpatul nu poate influența aflarea adevărului și buna desfășurare a procesului penal, întrucât acesta locuiește în satul -, județul B - N și nu cunoaște pe nimeni din acest grup infracțional cu excepția lui, cu care a stabilit o întâlnire în B, în fața magazinului, de la acest nume apărând confuzii. Cât despre pericolul social concret pe care l-ar putea reprezenta inculpatul pentru societate, arată că acesta se bucură de un respect și o apreciere deosebită în comunitatea din care face parte, este o persoană respectabilă, căsătorit, cu copii și nepoți. De altfel, nu există nici probe sau indicii noi din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar periclita ordinea publică.
Avocat pentru recurentul inculpat precizează faptul că Parchetul nici nu a expus acele probe care ar justifica împrejurarea că inculpatul poate să influențeze în vreun fel derularea procesului penal sau să influențeze probele ce urmează a fi administrate în cauză și solicită a se avea în vedere faptul că în dosarul de urmărire penală inițial au fost 30 de persoane arestate, acel dosar s-a divizat în două, respectiv dosarul nr- cu 24 de arestați și încă un dosar cu 6 arestați. Învederează faptul că la data de 05.11.2009 instanța de judecată a luat măsura obligării de a nu părăsi țara pentru toți cei 24 de inculpați.
Având în vedere și acest aspect, pentru ca inculpatul să beneficieze de un proces echitabil și un tratament egal față de ceilalți inculpați în cauză, consideră că se impune a se lua și față de acesta o măsură similară cu aceea a celorlalți 24 de inculpați cercetați în același dosar de urmărire penală cu privire la aceleași fapte.
Precizează că în raport de percheziția făcută în curtea inculpatului unde s-a găsit alcool de gradație foarte mică, pentru parbriz, asupra căruia urmează a se întocmi analize și expertize, acele interceptări telefonice care pe viitor sunt în dubiu raportat la o decizie a Curții Constituționale pronunțată de curând, precum și de mențiunea din referatul de propunere de arestare în sensul că inculpatul făcea transport în județele B și C, participația inculpatului la săvârșirea faptelor, este minoră.
Față de cele susținute, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, admiterea cererii d eliberare provizorie pe cauțiune.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului inculpatului ca neîntemeiat și menținerea încheierii de ședință, ca fiind legală și temeinică. Precizează că prin ordonanța nr. 78/D/P/2009 din data de 9.10. 2009, fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpat cu privire la săvârșirea infracțiunilor de punere în circulație, cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 7 lit. alin. 2 din Legea. 241/2005, complicitate la infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 26. pen. rap. la art. 2961alin. 1 lit. b din Legea. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare (Codul Fiscal), complicitate la infracțiunea de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca, prev. de art. 26. pen. rap. la art. 83 lit. a din Legea 84/1998 modificată și republicată, infracțiunea de punere în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 83 lit. b din Legea. 84/1998 modificată și republicată, infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 alin. 1. pen. infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Legea 656/2002, infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2. pen. în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b pen. toate cu aplicarea art. 13. pen.
Consideră că în mod legal s-a respins cererea de liberare provizorie pe cauțiune, ca neîntemeiată, arătând că, ceea ce îl privește pe acest inculpat există atât probe și indicii care dovedesc implicarea sa în activitatea, pe de o parte a producerii alcoolului, pe de altă parte, de intermediere între producătorii de băuturi alcoolice falsificat și de punere în vânzare a băuturilor alcoolice falsificate. Mai arată, de asemenea, că pe lângă acele înregistrări ale convorbirilor telefonice la care referire apărătorul ales al inculpatului, la dosarul cauzei se află și procesul-verbal întocmit cu ocazia efectuării percheziției domiciliare unde s-au găsit circa 2 tone de alcool la domiciliul inculpatului în 220 recipiente de plastic.
Totodată, mai arată că la soluționarea cererii trebuie analizat dacă este oportun a fi formulată în acest moment procesual, arătând că, astfel rezultă din probele administrate, cel puțin pentru unii dintre inculpați activitatea infracțională datează din anul 1995.ctivitatea de cercetare penală este deosebit de complexă în acest dosar și necesită o perioadă mai îndelungată de timp, iar cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului și la starea acestuia de sănătate, arată că acestea au fost invocate atât la momentul când s-a dispus luarea măsurii arestării preventive cât și cu ocazia respingerii recursului inculpatului la Curtea de APEL BUCUREȘTI. Față de împrejurarea că parchetul ar fi trebuit să producă probe în sensul că inculpatul, odată în lăsat în libertate ar comite alte infracțiuni, arată că textul de lege nu impune o asemenea obligativitate din partea Parchetul per a contrario, s-ar putea spune că și apărarea trebuie să facă dovada că odată lăsat în libertate acesta nu va comite alte infracțiuni și nu va influența administrarea probatoriilor.
În ultimul cuvânt, inculpatul recurent declară că este de acord cu concluziile apărătorilor aleși și solicită să fie lăsat în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 3.11.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală în dosarul nr-, în baza art.1608apct.6 pr. pen. s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a cererii de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul.
În baza art.1605pct.4 lit.f pr. pen. s-a dispus restituirea către inculpat a cauțiunii în cuantum de 20.000 lei, consemnată prin recipisa nr.-/1 din 2.11.2009 la CEC BANK Unitatea nr.2 B, la dispoziția Tribunalului București - secția a II-a penală.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a-II- Penală la data de 27.10.2009, inculpatul a solicitat liberarea provizorie pe cauțiune, în temeiul dispozițiilor art. 1604. pr. pen. cu motivarea că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru punerea sa în libertate pe cauțiune, până la finalizarea procesului, ce se află pe rolul organului de urmărire penală, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT. Inculpatul a precizat că a luat la cunoștință de dispozițiile art. 16010. pr. pen. precum și art. 1605. pr. pen. obligându-se să depună cauțiunea fixată de către instanța de judecată.
S-a mai precizat că singurele elemente care au condus la constatarea săvârșirii infracțiunii de către inculpat sunt câteva înregistrări telefonice pe care acesta le-ar fi purtat cu alte persoane, nefăcându-se dovada că ar fi făcut parte dintr-un grup infracțional, nu s-au găsit la el etichete sau timbre falsificate, singura stare de fapt, în ceea ce-l privește pe inculpat, fiind aceea că transporta alcool în zona C și
La termenul din 30.10.2009, Tribunalul a fixat cuantumul cauțiunii în sumă de 20.000 lei și a pus în vedere inculpatului să o achite în temeiul dispozițiilor art. 1608pct. 2. pr. pen. iar inculpatul a făcut dovada depunerii cauțiunii.
După depunerea cauțiunii, Tribunalul a verificat condițiile prevăzute de lege și a dispus admiterea în principiu a cererii de liberare provizorie pe cauțiune, fixând termen pentru soluționarea ei, iar la termenul din data de 3.11.2009, cererea a fost soluționată după ascultarea inculpatului, a concluziilor apărătorului și ale procurorului, conform dispozițiilor art. 1608apct. 1. pr. pen.
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că prin Rezoluția nr. 149/21.04.2009 s-a dispus începerea urmăririi penalein rem, prin rezoluția nr. 308/25.09.2009 s-a dispus începerea urmăririi penale față de mai multe persoane, precum și pentru inculpatul, iar prin ordonanța nr. 78/D/P/2009 din data de 9.10.2009, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor:
- de punere în circulație, cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 7 lit. alin. 2 din Legea 241/2005;
- complicitate la infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 26. pen. rap. la art. 2961alin. 1 lit. b din Legea 571/2003 cu modific. și complet. ulterioare (Codul Fiscal);
- de punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 5 lit. b din Legea 11/1991 modific. și republicată;
- complicitate la infracțiunea de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca, prev. de art. 26. pen. rap. la art. 83 lit. a din Legea 84/1998 modific. și republicată;
- de punere în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 83 lit. b din Legea 84/1998 modific. și republicată;
- de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 alin. 1. pen.;
- de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Legea 656/2002;
- de aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2. pen. în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b pen. toate cu aplicarea art. 13. pen.
În fapt, s-a reținut că în apropierea municipiului Baf ost constituit un grup de criminalitate organizată, inițiat și coordonat de numitul - cunoscut ca " Ingineru", în scopul obținerii ilicite de beneficii bănești în urma producerii și comercializării de băuturi alcoolice contrafăcute de diverse mărci, purtând etichete și banderole de marcare fiscală false, prin folosirea unor mărci înregistrate pe numele altor agenți economici autorizați în acest sens și aparținând legitim acestora, precum și a unor ambalaje de natură a crea confuzie cu cele folosite legitim de titularii mărcilor, băuturi alcoolice puse ulterior în circulație prin diverse persoane pe piața internă, fără întocmirea de documente legale, prin sustragerea de la plata accizelor ce s-ar fi datorat bugetului de stat dacă activitățile respective s-ar fi făcut cu respectarea legislației fiscale și comerciale, în incinta unor fiscale.
Grupul a fost a inițiat și constituit de numitul la începutul anului 2008, din persoane fizice ce s-au folosit în activitatea infracțională de mai multe societăți comerciale, au desfășurat un complex de activități cu caracter infracțional, realizat în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false a produselor accizabile supuse marcării.
O parte din activitatea membrilor rețelei se derulează sub paravanul unor societăți comerciale legal constituite, prin care se achiziționează cantități mari de cereale care sunt procesate în alcool brut. este transformat în produse contrafăcute similare cu cele originale de pe piață, iar după îmbutelierea în ambalaje ce poartă mărci identice sau similare cu mărci înregistrate și cu renume pe piață (ex., ), și marcarea cu marcaje fiscale false, produsele sunt comercializate prin diferite modalități (către magazine, restaurante, en-grossuri, rețele de persoane fizice, discoteci și cluburi, etc.).
Prin încheierea pronunțată de Tribunalul Bucureștis -a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul pentru o perioadă de 29 de zile, respectiv, de la 9.10.2009 până la 6.11.2009.
Soluționând cererea de liberare provizorie, instanța reține că pentru a fi îndeplinite condițiile liberării provizorii pe cauțiune, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1608. pr. pen. cu referire la art. 1602pct. 2. pr. pen. trebuie să se facă dovada că inculpatul nu va săvârși alte infracțiuni și că acesta nu va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, ori experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă, sau prin alte asemenea fapte.
Plata unei cauțiuni nu obligă instanța la admiterea cererii de librare provizorie, fiind atributul acesteia de a aprecia dacă se impune acordarea liberării provizorii pe cauțiune a inculpatului.
Raportat la speța de față, Tribunalul a apreciat că nu se impune liberarea provizorie a inculpatului, deoarece din probatoriile administrate până în prezent, în fața organului de urmărire penală sunt indicii că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului, prin influențarea celorlalți participanți la gruparea infracțională menționată în cauză, cu atât mai mult cu cât atitudinea inculpatului este de necooperare și negare a faptelor ce se pretinde că le-ar fi comis.
Având în vedere complexitatea cauzei, ce reclamă audierea unui număr de 11 inculpați, de numeroși martori, efectuarea, eventual, de expertize tehnice, contabile sau criminalistice, precum și prejudiciul foarte mare ce se prefigurează a fi creat în dauna Statului Român, tribunalul a apreciat că este în interesul înfăptuirii corecte a actului de justiție, ca urmărirea penală să se efectueze cu inculpatul în stare de arest preventiv.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pe motiv că sunt îndeplinite toate condițiile pentru a se dispune liberarea provizorie, că în cauză nu există indicii temeinice referitoare la comiterea faptei, că analiza cererii de liberare provizorie pe cauțiune este diferită de situația în care se dispune luarea sau menținerea măsurii arestării preventive, că sunt îndeplinite condițiile pozitive prevăzute de art.1602alin.1 pr. pen. și nu sunt incidente dispozițiile art.1602alin.2 referitor la condițiile negative, inculpatul nefiind cunoscut cu antecedente penale, având o bună reputație, neexistând indicii că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
Examinând cauza în temeiul art.1403cu referire la art.3856alin.3 pr. pen. Curtea apreciază că recursul este nefondat.
Este adevărat că potrivit dispozițiilor art.23 alin.10 din Constituția României, persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune, iar conform art.136 alin.2 pr. pen. scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.
Pe de altă parte, punerea în libertate provizorie este subordonată îndeplinirii cerințelor prevăzute de Codul d e procedură penală, procedura de soluționare a unei asemenea cereri fiind reglementată de dispozițiile art.1601, 1604și urm. pr. pen. dispoziții legale din care rezultă că în situația îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.1602alin.1 și 2. pr. pen. instanța nu are obligația admiterii cererii, acestea constituind doar condiții de admisibilitate. Astfel, conform art. 1608- 1608apr. pen. instanța examinează mai întâi admisibilitatea cererii pentru ca, ulterior, după ascultarea inculpatului, să procedeze la o analiză de temeinicie sau de oportunitate a cererii de liberare provizorie.
Prima instanță a expus motivele pentru care, analizând temeinicia cererii, a apreciat că liberarea provizorie nu poate fi dispusă și, având în vedere că oportunitatea unei asemenea cereri nu poate fi analizată " in abstracto", Curtea apreciază că prima instanță a avut în vedere în mod corect datele cauzei.
Astfel, deși inculpatul nu e cunoscut cu antecedente penale, gravitatea faptelor reținute în sarcina acestuia, amploarea activității infracționale, cuantumul ridicat al prejudiciului, dar și stadiul procesului penal care este la debut, impun pentru buna desfășurare a urmăririi penale, menținerea inculpatului în stare de arest preventiv, liberarea sa provizorie la acest moment nefiind oportună.
Drept urmare, constatând că încheierea recurată este legală și temeinică, conform art.38515pct.1 lit.b pr. pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Conform art.192 alin.2 pr. pen. va obliga recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 3.11.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. /2 ex.
Președinte:Viorica CostiniuJudecători:Viorica Costiniu, Cristina Rotaru, Luciana Mera
