Constituire grup infractional organizat Aderare. Decizia 224/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 224/R/2009
Ședința publică din 13 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Monica Rodina Luminița Hanzer
JUDECĂTORI: - -
` - -
GREFIER: - --
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin
PROCUROR -
S-a luat spre examinare recursul declarat de petenta împotriva încheierii penale fără număr din data de 4.03.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița -N, având ca obiect cererera de scoatere de sub sechestru.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa petentei și a apărătorului ales al acesteia, avocat din cadrul Baroului B-N, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosar nu s-a depus o cerere de strigare a cauzei la o anumită oră și nici nu s-a solicitat amânarea cauzei.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului formulat de petenta ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheirii atacate, apreciind că Tribunalul Bistrița -N în mod corect a respins cererea de ridicare a sechestrului asigurator raportat la împrejurarea că nu s-a făcut dovada aducerii în țară a sumei de 2.000 euro și nici o dovadă a identității sumei ridicate, iar suma confiscată a fost în lei vechi.
CURTEA
Prin încheierea penală pronunțată la data de 4 martie 2009 de Tribunalul Bistrița -N în dosar nr-, în baza disp. art. 168 și art. 169 Cod procedură penală a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de scoatere de sub sechestru, formulată de inculpatul, având ca obiect suma de 13.410 lei (134.100.000 lei ROL) ridicată de la domiciliul său cu ocazia percheziției efectuate la data de 13 iulie 2006, indisponibilizată prin Ordonanța emisă la data de 28 august 2006 în dosarul nr. 12D/P/2006 al DIICOT - Serviciul Teritorial Alba.
A fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de scoatere de sub sechestru, formulată de petenta, având ca obiect suma de 13.410 lei ridicată în urma percheziției domiciliare efectuată la data de 13 iulie 2006, indisponibilizată prin Ordonanța DIICOT - Serviciul Teritorial Alba, în dosarul nr. 12D/P/2006, din data de 28 august 2006.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că prin rechizitoriul emis în dosarul nr. 2D/P/2007 al DIICOT - Biroul Teritorial Hunedoara, inculpatul - a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. "a,e,g și i" și alin. 4 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și art. 254 alin.1 Cod penal, cu aplic. art 41 alin.2 Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. "a" Cod penal, alături de alți 48 de inculpați.
În cursul cercetărilor, la data de 13 iulie 2006, organele de urmărire penală au efectuat percheziții concomitente la locuințele tuturor persoanelor cercetate, ocazie cu care, de la locuința inculpatului a fost ridicată suma de 134.100.000 lei ROL.
Ulterior, prin Ordonanța din data de 28 august 2006 emisă de DIICOT - Serviciul Teritorial Alba Is -a instituit măsura sechestrului asigurator asupra sumei de bani în cauză, sumă ce a fost apoi depusă la Trezoreria mun.
Conform disp. art. 163 Cod procedură penală, măsurile asiguratorii se iau - printre altele - în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune, măsurile vizând bunurile învinuiților sau inculpaților dar și cele ale părților responsabile civilmente. Potrivit dispozițiilor legale incidente, măsurile asiguratorii dispuse în vederea reparării pagubei se pot lua până la concurența valorii probabile a prejudiciului.
Din această perspectivă, în baza disp. art. 168 și art. 169 Cod procedură penală, cererile inculpatului și ale petentei urmează a fi respinse.
Sub un prim aspect este de reținut că cererea inculpatului, de restituire a sumei de bani indisponibilizată, cu motivarea că aceasta aparține fiicei sale, apare ca inadmisibilă, deoarece, în raport de motivarea expusă, cererea este efectuată de o persoană fără calitate procesuală.
De altfel, așa cum a rezultat din cele ce preced, restituirea banilor în discuție a fost solicitată și de fiica inculpatului.
Pe de altă parte însă, cererea petentei este apreciată de instanță ca neîntemeiată.
Chiar dacă, din probele depuse la dosarul cauzei rezultă că petenta a fost înscrisă în evidențele Trezoreriei generale a asigurărilor sociale din Spania - fapt ce demonstrează că aceasta a realizat venituri în această țară (1244, 1245, 1306, 1307 vol. IV, dos. tribunal) - și că la data de 23 martie 2006, aflându-se în țară, cea în cauză a primit, din Spania, suma de 2.000 euro (876 vol. III dos. instanță), în speță nu s- făcut dovada faptului că suma indisponibilizată de organele de urmărire penală este cea aparținând petentei.
În sensul celor de mai sus este de observat că susținerile celei în cauză, potrivit cărora a venit în țară cu suma de 2.000 euro nu este probată în nici un fel.
Totodată însă, este puțin plauzibil ca petenta să fi procedat de maniera descrisă, respectiv să aducă o importantă sumă de bani în valută pe care să o convertească în moneda națională și suma astfel obținută să o păstreze la domiciliul părinților săi, în condițiile deprecierii continue a monedei naționale și a riscurilor ce le presupune păstrarea unei sume importante de bani în locuință.
Firesc era ca ulterior schimbului valutar invocat - schimb ce nici nu a fost dovedit - suma de bani obținută să fie păstrată în condiții de securitate și de protecție împotriva inflației, la o bancă.
Pentru considerentele anterior expuse, cererile formulate în cauză, au fost respinse.
Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, recurs, petenta, criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea recursului său, petenta a învederat faptul că la dosar există probe că suma de 2000 de Euro îi aparține a fost câștigată de aceasta în Spania, a fost trimisă părinților săi, prin intermediul numitei.
Petenta a mai arătat că a depozitat suma de bani la părinții săi deoarece aceștia plănuiau renovarea apartamentului și aveau nevoie de banii amintiți, astfel că se impune ridicarea sechestrului.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, curtea constată că recursul este nefondat, din următoarele considerente:
Prin rechizitoriul emis în dosarul nr. 2D/P/2007 al DIICOT - Biroul Teritorial Hunedoara, inculpatul - a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. "a,e,g și i" și alin. 4 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și art. 254 alin.1 Cod penal, cu aplic. art 41 alin.2 Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. "a" Cod penal, alături de alți 48 de inculpați.
În cursul cercetărilor, la data de 13 iulie 2006, organele de urmărire penală au efectuat percheziții concomitente la locuințele tuturor persoanelor cercetate, ocazie cu care, de la locuința inculpatului a fost ridicată suma de 134.100.000 lei ROL.
Ulterior, prin Ordonanța din data de 28 august 2006 emisă de DIICOT - Serviciul Teritorial Alba Is -a instituit măsura sechestrului asigurator asupra sumei de bani în cauză, sumă ce a fost apoi depusă la Trezoreria municipiul
Instituirea sechestrului asigurator s-a realizat cu respectarea prevederilor art.163 C.P.P. în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune.
Din actele de la dosar nu rezultă că suma asupra căreia s-a instituit măsura asiguratorie îi aparține fiicei inculpatului astfel că, în mod corect a fost respinsă cererea petentei ca nefiind întemeiată.
Mai mult decât atât, curtea își însușește concluziile instanței de fond, în sensul că este puțin plauzibil ca petenta să fi transformat această sumă importantă de bani în moneda națională și să o păstreze la domiciliul părinților săi, în condițiile deprecierii continue a monedei naționale și de ce nu a riscurilor ce le presupune păstrarea unei astfel de sume în casă.
Așa fiind, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat.
Va obliga pe petentă să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta domiciliată în H-,.B,.21, jud. H, împotriva încheierii fără număr din 04.03.2009 a Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-.
Obligă pe petentă să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -- Red./
4 ex./23.04.2009
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Monica Rodina Luminița Hanzer
