Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 119/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

(2891/2009)

DECIZIA PENALĂ NR. 119/

Ședința publică de la 21 ianuarie 2010

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Adriana Elena Băjan

JUDECĂTOR 2: Dumitru Mirancea

JUDECĂTOR 3: Iuliana

GREFIER -

.-.-.-.-.-.-.

MINISTERULUI PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror.

Pe rol soluționarea recursului declarat de către condamnatul, împotriva sentinței penale nr. 518/F din 03 decembrie 2009, pronunțată de către Tribunalul Giurgiu - Secția Penală - Cauze Generale în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, răspunde: recurentul condamnat în stare de arest și asistat de avocat desemnat din oficiu cu delegație de substituire depusă la fila 14 dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.

Apărătorul recurentului condamnat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând în fond, deducerea perioadei în care condamnatului a fost reținut și arestat preventiv de la 15.09.1993 până la 30.11.1993, urmând totodată să fie analizat și sporul de 6 luni adăugat pedepsei de 10 ani, primit prin prisma atitudinii acestuia față de faptele penale săvârșite, constând în achitarea integrală a prejudiciului cauzat, precum și față de problemele de sănătatea dovedite cu înscrisurile depuse la dosar.

Reprezentantul MINISTERULUI PUBLIC, în opinia sa, formulează concluzii de admitere a recursului, însă nu pentru motivele invocate de către recurent ci, pentru alte motive. Astfel, constată că Tribunalul Giurgiua fost investit de către Curtea de APEL BUCUREȘTI cu rejudecarea contestației la executare pe motiv că prin sentința anterioară,deși fusese invocat atât cazul de la litera d pe lângă cel de la lit. c, al articolului 461 Cod procedură penală, instanța de judecată nu s-a pronunțat pe acest aspect. În rejudecarea cererii de contestație la executare prin sentința recurată, respectiv nr. 518/2009 instanța deși reia situația de fapt și cererea pe care a formulat-o contestatorul, pronunță o hotărâre de respingere, însă fără nici o motivare, singura mențiune fiind că perioada arestărilor a fost dedusă corect. Consideră că ne află sub incidența cazului de recurs prev. de art. 385/9 pct. 9 Cod procedură penală, motiv pentru care, solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Giurgiu.

În ultimul cuvânt recurentul condamnat, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat și depus la dosarul cauzei, arătând că nu face referire la contopire, ci la perioada de la 15.09.1993 până la 31.11.1993 perioadă care nu se regăsește dedusă nicăieri.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față.

Prin sentința penală nr.518 din 3.12.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în baza art.461 Cod procedură penală s-a respins contestația la executare formulată de condamnatul împotriva sentinței penale nr.157 din 12.03.2009 a Tribunalului Giurgiu.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Giurgiu la nr- condamnatul a formulat contestație la executare, prin care a solicitat să-i fie dedusă perioada arestării preventive din 15.09.1993 - 30.11.1993 și totodată reducerea sporului acordat prin sentința penală nr. 32 din 18.01.2005 a Tribunalului Prahova.

Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului față de contestația la executare formulată de condamnat a constatat următoarele:

Prin sentința penală nr. 157 din 12.03.2008 a Tribunalului Giurgius -a admis cererea de contopire a pedepselor formulată de condamnatul.

Din pedeapsa rezultantă de 10 ani și 6 luni închisoare s-a dedus perioada detenției preventive de la 18.02.1997 până la 13.05.1997 și de la 14.02.2001 la 26.11.2003.

Prin încheierea din 12.08.2008, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta și dispozitivul sentinței penale nr. 157 din 12.03.2008 a Tribunalului Giurgiu și s-a dedus perioada arestului preventiv și perioada executată de la 18.02.1997 până la 13.05.1997, de la 14.02.2001 la 26.11.2003 și de la 14.06.2006 la zi.

Prin sentința penală nr. 542 din 13.10.2008 s-a admis contestația la executare formulată de judecătorul delegat la Biroul Executări penale al Tribunalului Giurgiu și s-a dispus deducerea perioadei arestului preventiv de la 18.02.1997 până la 13.05.1997, de la 14.02.2001 la 26.11.2003 și de la 14.06.2006 la zi, în baza căreia s-a emis un nou mandat de executare a pedepsei.

Perioada arestărilor preventive a fost dedusă corect, astfel că va fi respinsă contestația la executare formulată de condamnat.

Împotriva hotărârii a declarat recurs condamnatul solicitând ca din pedeapsa rezultantă să i se deducă și perioada de timp de la 15.09.1993 la 30.11.1993.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de susținerile petentului și de exigențele art.461 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin sentința penală nr.207 din 15.04.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, a fost respinsă ca nefondată contestația la executare formulată de condamnatul, fiul lui și, născut la 16.06.1953, CNP -, împotriva sentinței penale nr.157 din 12.03.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, privind executarea pedepsei de 10 ani și 6 luni închisoare, cu obligarea acestuia să plătească statului 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

1) Prin sentința penală nr.157 din 12 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în baza art.449 alin.2 pr. pen. a fost admisă cererea formulată de petentul condamnat, fiul lui și, născut la 16.06.1953 în comuna, jud. G, CNP -, deținut în Penitenciarul Giurgiu, privind contopirea pedepselor și s-a constatat că faptele săvârșite de petentul - condamnat în perioada 15.07.1994 - 26.11.1996 și în perioada ianuarie 1999 - ianuarie 2000 sunt concurente.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare aplicată petentului condamnat prin sentința penală nr. 32 din 18 ianuarie 2005 pronunțată de Tribunalul Prahova, modificată prin decizia penală nr. 306 din 19 iulie 2005 Curții de Apel Ploiești, definitivă prin decizia penală nr.2760 din 03.05.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală în pedepsele componente care au fost repuse în individualitatea lor, respectiv:

- 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25, raportat la art. 215 alin. (1) și (5) pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) pen.;

- 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) pen. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25. pen. raportat la art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13. pen.;

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) pen. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25. pen. raportat la art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25. pen. raportat la art. 40 din Legea nr. 82/1991;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiuniiprev.deart. 25. pen. raportat la art. 40 din Legea nr. 82/1991;

În baza art.36 alin. 2. pen. raportat la art.34 lit. b pen. art.33 lit. a pen. au fost contopite pedepsele de 10 ani închisoare, 3 ani și 6 luni închisoare, 5 ani închisoare, 3 ani închisoare, 2 ani închisoare aplicate condamnatului prin sentința penală nr. 32 din 18 ianuarie 2005 pronunțată de Tribunalul Prahova, cu pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art.215 alin.1,2,3,5 pen cu aplic.art.41 alin.2 și art.74,76 lit.a pen. aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 142 din 04 aprilie 2006 Tribunalului Prahova, definitivă prin încheierea penală nr.4054 din 03.09.2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, urmând să execute pedeapsa de 10 ani închisoare, sporită cu 6 luni.

S-a dispus să execute pedeapsa rezultantă de 10 ani și 6 luni închisoare.

În baza art.36 alin 1 și art.35 alin.3 pen. condamnatul va executa pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a,b pen. cea mai grea respectiv pe durata de 3 ani aplicată, prin cele două sentințe, după executarea pedepsei de 10 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 Cod penal, au fost interzise condamnatului drepturile prev. de art. 64 alin 1 lit. a,b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale, ca pedeapsă accesorie.

În baza art.36 alin.3 pen. au fost deduse din pedeapsa rezultantă perioada detenției preventive de la de la 18.02.1997 până la 13.05.1997 și de la 14 februarie 2001 la 26 noiembrie 2003 și a fost menținută starea de arest a condamnatului.

Au fost anulate mandatele de executare a pedepsei închisorii nr. 38 din 22.05.2006 și nr. 151 din 12.09.2007 emise de Tribunalul Prahova și
s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii.

Prin încheierea de îndreptare eroare materială din 12.08.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgius -a dispus rectificarea perioadelor ce trebuiau deduse din pedeapsa de 10 ani și 6 luni, în sensul deducerii detenției preventive și a perioadei executate de la de la 18.02.1997 până la 13.05.1997 "și de la 14 februarie 2001 la zi" în loc de "și de la 14 februarie 2001 la 26 noiembrie 2003".

Prin sentința penală nr. 542 din 13.10 2008 Tribunalul Giurgiua admis contestația la executare formulată de judecătorul delegat la Biroul Executări Penale al Tribunalului Giurgiu, privind executarea sentinței penale nr. 157 din 12.03.2008 și încheierii de îndreptare eroare materială din 12.08.2008 pronunțate de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr-, în baza cărora s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 164 din 25.08.2008 de Tribunalul Giurgiu, și în consecință:

În baza art.461 alin.1 lit. c din pr. pen s-a dedus din pedeapsa aplicată petentului-condamnat, de 10 ani și 6 luni închisoare, perioada arestului preventiv și perioada executată de la 18.02.1997 până la 13.05.1997, de la 14.02.2001 la 26.11.2003 și de la 14.06.2006 la zi (în loc de 18.02.1997 până la 13.05.1997 și de la 14 februarie 2001 la zi).

S-a dispus anularea nr. 164 din 25.08.2008 emis de Tribunalul Giurgiu și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii.

2.) Prin sentința penală nr.977 din 31.05.2005 a Judecătoriei Sectorului 2 B, modificată și definitivă prin decizia penală nr.489/R din 27.03.2007 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI, Secția l-a penală, în dosarul nr- (nr. dosar în format vechi 210/2007), s-a dispus, în baza art.11 pct.2 rap. la art.10 alin.1 lit. g pr. pen. cu aplic. art.13 pen. încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților și pentru infracțiunile cercetate. S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat în perioada 15.09.1993-30.11.1993.

Potrivit art.461 lit.c din Codul d e procedură penală, a arătat prima instanță contestația la executare se poate formula când se ivește vreo nelămurire cu privire ia hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare. În continuare s-a mai arătat că pedeapsa de 10 ani și 6 luni aplicată contestatorului prin sentința penală nr.157 din 12 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, este o pedeapsă rezultantă ca urmare a unor operațiuni de descontopire și recontopire.

Sentința penală nr.977 din 31.05.2005 a Judecătoriei Sectorului 2 B, modificată și definitivă prin decizia penală nr.489/R din 27.03.2007 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția l-a penală, prin care s-a dispus, în baza art.11 pct.2 raportat la art.10 alin.1 lit. g pr. pen. cu aplicarea art.13 pen. încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților și și s-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat în perioada 15.09.1993 - 30.11.1993 deși este anterioară sentinței prin care s-a dispus contopirea pedepselor nu a fost depusă la dosarul în care s-a pronunțat sentința de contopire și nu a formulat obiectul contopirii dispuse.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul pe motiv că în mod greșit s-a apreciat faptul că perioada cuprinsă între 15.09.1993 și 30.11.1993 nu poate fi dedusă din pedeapsa executată în prezent, recurs care a fost admis prin decizia nr. 901 din 15 iunie 2009 Curții de APEL BUCUREȘTI, Secția a II a penală, cauza fiind trimisă spre rejudecare la instanța de fond.

În noul ciclu procesual, instanța de control judiciar reține următoarele:

În prezent condamnatul se află în executarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr.157 din 12.03.2008 a Tribunalului Giurgiu, rămasă definitivă prin neapelare la data de 25.08.2008, prin care au fost contopite pedepse aplicate pentru fapte săvârșite în perioada 15.07.1994 - 26.11.1996 și ianuarie 1999 - ianuarie 2000.

Se constată că petentul a solicitat ca din pedeapsa rezultantă executată în prezent de 10 ani și 6 luni să fie dedusă și perioada în care a fost arestat preventiv, conform sentinței penale nr.977 din 31.05.2005 a Judecătoriei Sectorului 2 B, modificată și definitivă prin decizia penală nr.489/R din 27.03.2007 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția l-a penală, respectiv de la 15.09.1993 la 30.11.1993.

Conform înscrisurilor depuse la dosar se constată că prin sentința nr.977 din 31.05.209, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, definitivă prin decizia penală nr.489/R/27.03.2007, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - secția II penală, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva condamnatului ca urmare a intervenției prescripției speciale pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie în perioada ianuarie 1993, menținând soluțiile de încetare pe același temei de drept, pentru celelalte infracțiuni cercetate în aceeași cauză, respectiv de înșelăciune prevăzute de art.215 alin.1,2 și 3 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal, 192 alin 2 cu aplic 41 alin 2 și 13Cp, 288 alin 2 ( două infracțiuni) și 281 ( două infracțiuni) Cod Penal, săvârșite în 2.06. - 13.06.1993 și constatând că a fost reținut și arestat preventiv în perioada 15.09.1993 - 30.11.1993.

Se constată astfel că perioada solicitată a se deduce din 15.09.1993 - 30.11.1993 este executată sub forma arestului preventiv într-o cauză în care se cercetau infracțiuni săvârșite în ianuarie - iunie 1993, deci anterior pronunțării hotărârilor definitive pentru faptele săvârșite în perioada 15.07.1994 - 26.11.1996, împrejurare în raport de care, în mod corect a fost respinsă contestația la executare.

Referitor la susținerea procurorului de ședință potrivit căreia hotărârea instanței de fond este lovită de nulitate absolută în raport de împrejurarea că nu este motivată, Curtea constată că această susținere nu este reală, judecătorul fondului argumentându-și într-un mod personal, dar conformându-se exigențelor art. 461 Cod procedură penală soluția de respingere a contestației la executare. În plus, se constată că legea nu prevede expres condiții pentru motivare, fiind evident că se are în vedere ca soluția dispusă în cauză să aibă la bază probele din dosar, dar și împrejurările în raport de care se analizează admisibilitatea contestației.

Curtea apreciază, în raport de aceste aserțiuni că nu se impune casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

Având în vedere aceste aspecte, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod proc. pen,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr.518 din 3.12.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu.

Obligă recurentul inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu avocat oficiu se vor înainta din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 21 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red. /22.01.2010

Dact. 2 ex./22.01.; 26.01.2010

- jud.:

Președinte:Adriana Elena Băjan
Judecători:Adriana Elena Băjan, Dumitru Mirancea, Iuliana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 119/2010. Curtea de Apel Bucuresti