Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 186/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 186/
Ședința publică din 17 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu Judecător
JUDECĂTOR 2: Teodora Gheorghe Sorescu G -
Judecător: - -
Grefier: -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
Procuror:
S-a luat în examinare, recursul declarat de contestatorul G, fiul lui și, născut la data de 02 ianuarie 1962, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva sentinței penale nr. 56 din data de 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-.
Ședința a fost înregistrată conform art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns atât la prima strigare cât și la a doua: - recurentul contestator G, în stare de arest și asistat de avocat, desemnat din oficiu pentru acesta conform delegației avocațiale nr. 1055/11.03.2009, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La prima strigare, se depune la dosar delegație avocațială din partea apărător, pentru recurent.
Curtea, în baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e
procedură penală, permite apărătorului, desemnat din oficiu, să ia contact cu recurentul contestator care este arestat.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia, acordând părților prezente, pe rând, cuvântul.
Avocat oficiu, desemnat din oficiu pentru recurentul contestator, solicită schimbarea încadrării faptei reținute în sarcina recurentului ținând cont de circumstanțele personale ale acestuia și de faptul că, pedeapsa aplicată este mult prea mare. Solicită reducerea pedepsei.
Curtea, pune în vedere apărătorului recurentului contestator faptul că, obiectul dosarului este contestație la executare.
Avocat, desemnat din oficiu pentru recurent, solicită lăsarea cauzei la oad oua strigare, pentru a-i da posibilitatea să studieze dosarul.
Curtea, lasă dosarul la oad oua strigare.
La oad oua strigare, curtea, în baza art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, permite apărătorului, desemnat din oficiu pentru recurent, să ia contact cu acesta, deoarece se află în stare de arest.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul arată că, nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Avocat, desemnat din oficiu pentru recurent, arată că, petentul a formulat inițial contestație la executare și după pronunțarea hotărârii a declarat recurs solicitând, ca și la prima instanță, reducerea pedepsei. Având în vedere că, motivele invocate de recurentul petent nu sunt printre cele prevăzute expres de dispozițiile art. 461 din Codul d e procedură penală, lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al recursului.
Reprezentantul parchetului arată că, motivele invocate de petent pe calea contestației la executare, respectiv reducerea pedepsei și schimbarea încadrării faptei, nu se regăsesc printre cele prevăzute expres de art. 461 Cod procedură penală.
Pune concluzi de respingere a recursului, ca nefondat, și de menținere a hotărârii recurate.
Recurentul petent, având ultimul cuvânt, arată că, nu este nici la prima și nici la ultima cerere de acest gen. Susține că, contestă mandatul de executare al pedepsei și că, va apela la toate instanțele din țară dar și la cele de la Strasbourg. Arată că, a formulat toate căile posibile și nu înțelege de ce nu i se poate admite cererea sa.
CURTEA:
Asupra recursului penal, deliberând constată:
Prin sentința penală nr.56 din 12 februarie 2009, Tribunalul Argeșar espins contestația la executare formulată de contestatorul G, fiul lui și născut la 02.01.1962, CNP -, deținut în Penitenciarul Colibași, obligându-l pe acesta la 120 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariu de avocat din oficiu către Baroul d e Avocați
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin sentința penală nr.166/22.06.2000, pronunțată de Tribunalul Argeș, definitivă prin decizia penală nr.3661/11.07.2001 a Curții Supreme de Justiție, contestatorul Gaf ost condamnat la 20 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.și ped.de art.174 alin.1 și art.176 lit.a Cod penal.
Ca situație de fapt, s-a reținut că în noaptea de 27.07.1997 contestatorul a omorât-o pe victima după ce timp de mai multe ori a lovit-o cu cruzime.
Motivele invocate de contestator, pedeapsa aplicată și încadrarea juridică a faptei nu fac parte din cazurile privind contestația la executare așa cum sunt prevăzute de disp.art.461 alin.1 Cod pr.penală, respectiv: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare și când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul executării.
În concluzie, tribunalul a respins contestația la executare formulată de contestatorul G împotriva sentinței penale nr.166/22.06.2000 pronunțată de Tribunalul Argeș.
Hotărârea a fost atacată cu recurs de contestatorul G, în cererea scrisă solicitând schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art.183 Cod penal; audierea martorilor oculari; constatarea mărturiei mincinoase a martorei.
In susținerea orală, prin avocatul desemnat a solicitat reducerea pedepsei, lăsând celelalte la aprecierea instanței.
Examinând sentința recurată, în raport de criticile formulate și de dispozițiile art.385/5 alin.3 Cod pr.penală, se constată că recursul este nefondat și va fi respins ca atare.
Cadrul procesual în care s-a judecat cererea formulată la data de 27 ianuarie 2009 de către recurentul G, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate de 20 de ani, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, în raport de conținutul acesteia, a fost fixat de art.461 Cod pr.penală, respectiv de instituția "contestație la executare".
Or, potrivit acestui text de lege împotriva unei hotărâri se poate face contestație în următoarele cazuri:
-când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
-când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
-când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
-când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul executării.
Așa cum corect a reținut prima instanță, motivele invocate de către recurent nu se regăsesc în nici unul din cazurile menționate. Cu atât mai mult, o eventuală schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care recurentul a fost condamnat, deoarece o atare posibilitate există, în condițiile art.334 Cod pr.penală, numai în "cursul judecății", ceea ce nu este cazul în speță.
Tot astfel,reducerea pedepsei se poate face numai în cazul recursului, respectiv invocându-se drept temei de casare pct.14 al art.385/9 Cod pr.penală.
Prin urmare, constatându-se că nici unul din cazurile de contestație la executare nu este îndeplinit în speță și că, de fapt, au fost invocate motive care exced acestora, se va respinge ca nefondat recursul, apreciindu-se că hotărârea pronunțată este legală și temeinică.
Temeiul respingerii recursului îl constituie art.3785/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală.
Pe cale de consecință, va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în conformitate cu dispozițiile, art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul G, fiul lui și, născut la data de 02 ianuarie 1962, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva sentinței penale nr. 56 din data de 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul-inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 100 lei onorariul avocat din oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.:
Tehn./
2 ex.
Jud.fond: G
Președinte:Marius Gabriel SăndulescuJudecători:Marius Gabriel Săndulescu, Teodora Gheorghe Sorescu
