Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 466/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.466/
Ședința publică din data de 29 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Tacea
JUDECĂTOR 2: Liviu Herghelegiu
JUDECĂTOR 3: Constantin Cârcotă Președinte secție penală
Grefier -
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - Procuror șef secție judiciară în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind judecarea recursului formulat de contestatorul împotriva sentinței penale nr. 463 din 3.12.2008 a Tribunalului Vrancea.
La apelul nominal a răspuns pentru recurentul- contestator, lipsă, avocat - apărător desemnat din oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Nemaifiind cereri de formulat și acte de depus, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Avocat, având cuvântul, lasă la aprecierea instanței cu privire la soluționarea cauzei, avându-se în vedere faza procesuală și faptul că nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 461 Cod pr. penală. Cu onorariu pentru asistență juridică din oficiu.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, apreciază că recursul formulat este nefondat, hotărârea pronunțată în cauză fiind legală și temeinică.
Consideră că motivele invocate de contestator nu se încadrează printre cele prev. de art. 461 Cod pr.penală, ele vizând aspecte ale procesului penal care nu au legătură cu temeiurile invocate în cererea formulată.
Solicită respingerea recursului ca fiind nefondat, cu obligarea recurentului la cheltuieli judiciare către stat.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului,reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 463/2008 Tribunalul Vranceaa respins contestația la executare formulată de contestatorul.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr-, deținut în Penitenciarul Focșania contestat executarea sentinței penale nr.418/19.10.2005 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul penal nr.52/P/2004.
În motivarea cererii contestatorul a susținut că există nelămuriri în executarea pedepsei deoarece în mod greșit s-a reținut că infracțiunea pentru care a fost condamnat,înșelăciune" prev.de art.215 al.1 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal a fost comisă în perioada decembrie 2002 când în realitate a fost comisă în data de 28.12.2001. Această eroare a condus la calcularea greșită a perioadei rămasă de executat din pedeapsa de 4 ani în sensul că era judecat în același timp pentru comiterea unei infracțiuni de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.2-4 Cod penal și Decretul nr.328/1966 de către Judecătoria Sectorului IBp ronunțându-se sentința penală nr.1521/17.06.2002, pedeapsă din care executase un interval de la 04.04.2003 până la 17.12.2003. Datorită acestor nelămuriri consideră că execută o pedeapsă prea mare față de pedeapsa pe care ar fi trebuit să o execute prin deducerea perioadei deja executate. Cu același obiect a fost promovată și cererea înregistrată la nr.3680/2008. Fiind întrunite dispozițiile art.34 cod procedură penală a dispus conexarea cauzelor într-o cauză unică.
Din oficiu pentru verificarea susținerilor contestatorului s-au atașat dosarul penal nr.52/P/2004 al Tribunalului Vrancea și cazierul judiciar.
Din lucrările dosarului Tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.418/19.10.2005 (rămasă definitivă) Tribunalul Vranceaa dispus condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prev.de art.215 al.1 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal (prin completarea încadrării juridice, din art.215 al.2 și 5 Cod penal).
S-a reținut că a început activitatea infracțională în luna decembrie 2001 prin încheierea unui contract cu SC TV SRL, însă a continuat activitatea infracțională și în anul 2002 fiind motivată astfel schimbarea încadrării juridice și aplicarea dispozițiilor art.41 al.2 Cod penal.
Contestatorul a solicitat să se constate că în realitate activitatea sa infracțională s-a desfășurat numai în luna decembrie 2001 nu și în anul 2002 și că este necesar să se lămurească acest aspect pentru stabilirea corectă a pedepsei rămase de executat prin contopirea cu o altă pedeapsă aplicată prin sentința penală nr.1521/17.06.2002 de către Judecătoria Sector 5
Din dosarul de urmărire penală nr.698/P/2003 rezultă că s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului prin,Rechizitoriu" la 10.12.2003 pentru comiterea unor infracțiuni începând în luna decembrie 2001. Inculpatul a fost arestat începând cu 4.04.2003 și starea sa de detenție era consecința punerii în executare a unei pedepse de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr.1521/17.06.2002 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B rămasă definitivă.
Această stare de detenție anterioară însă nu are relevanță în ce privește conținutul sentinței penale nr.414/19.10.2005 și a executării acesteia.
Fiind aplicate dispozițiile art.41 al.2 Cod penal indiferent de momentul săvârșirii fiecărui act infracțional, sentința penală nr.414/19.10.2005 s-a considerat că este necesar a fi lămurită în conținutul sau consecința executării așa cum a fost precizat în dispozitivul sentinței.
De asemenea s-a constatat că situația invocată de contestator nu se circumscrie dispozițiilor art.461 lit.c Cod procedură penală deoarece vizează lămurirea încadrării juridice, a situației de fapt, lămuriri care nu prezintă relevanță asupra executării pedepsei prevăzute în dispozitivul sentinței, urmând să promoveze alte cereri care după analiza și compararea tuturor hotărârilor judecătorești referitoare la contestator să stabilească pedeapsa rămasă de executat.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs în termen legal condamnatul, care, legal citat, nu s-a prezentat în instanță pentru susținerea motivelor de recurs.
Analizând cauza din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține următoarele:
În mod judicios instanța de fond a respins ca nefondată contestația la executare formulată de, reținând că motivul invocat de condamnat, în sensul că, în realitate, activitatea infracțională pentru care s-a dispus condamnarea sa definitivă prin sentința penală nr. 418/2005 a Tribunalului Vrancea, s-a desfășurat numai în luna decembrie 2001 nu și în anul 2002, nu se încadrează în nici unul dintre cazurile prevăzute de art. 461 Cod pr.penală, respectiv:
- nu s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
- nu s-a pus în executare o hotărâre îndreptată împotriva altei persoane;
- nu există nici o nelămurire cu privire la hotărârea car se execută sau împiedicare la executare;
- nu există nici o cauză de amnistie, prescripție, grațiere ori altă cauză de stingere ori micșorare a pedepsei.
Motivul invocat de inculpat privește o problemă care vizează fondul cauzei și față de care instanțele s-au pronunțat prin hotărârea rămasă definitivă.
În consecință, se va respinge ca nefondat recursul declarat de contestator.
Văzând și disp.art. 192 alin.2 Cod pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat, recursul formulat de contestatorul (fiul lui și, născut la data de 5.08.1970, CNP - -, domiciliat în B,-, - 102,.1,.7,. 28, sector 3), împotriva sentinței penale nr. 463/03.12.2008 a Tribunalului Vrancea.
Obligă pe recurent la plata către stat a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Galați.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 iunie 2009.
PREȘEDINTE, PT. JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
aflat în conf.art.312
C.P.P.PREȘEDINTELE
CURȚII DE APEL GALAȚI,
Grefier,
Red. /07.07.2009
Tehnored./2 ex./10.07.2009
Jud.fond:
Președinte:Maria TaceaJudecători:Maria Tacea, Liviu Herghelegiu, Constantin Cârcotă
