Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 469/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 469/
Ședințapublică din 11 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mirela Sorina Popescu președinte instanță
JUDECĂTOR 2: Corina Voicu
JUDECĂTOR 3: Raluca
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatorul G, împotriva deciziei penale nr.140/R din 5 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, răspuns recurentul-contestator, personal, în stare de arest și asistat de avocat din oficiu.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
S-a acordat posibilitatea avocatului desemnat din oficiu să ia legătura personal cu recurentul-contestator.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Curtea, ridică excepția de inadmisibilitate a recursului declarat.
Avocatul din oficiu, având cuvântul pentru recurent, arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată de instanță și de asemenea și pe fondul cauzei.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de admiterea excepției invocate din oficiu de instanță, urmând se constata că recursul este inadmisibil. În subsidiar, pe fond, reprezentantul parchetului pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, apreciind ca fiind legale și temeinice hotărârile atacate.
Recurentul-contestator, personal, în stare de arest, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și reducerea pedepsei aplicate, întrucât nu se face vinovat de săvârșirea vreunei infracțiuni.
CURTEA
Asupra recursului penal, deliberând constată următoarele:
Prin sentința penală nr.11 din 18.01.2008, pronunțată de Judecătoria Brezoi în dosarul nr-, în baza art.461 Cod proc.penală, au fost respinse contestațiile formulate de contestatorii, fiul lui G și al, născut la data de 20.10.1970 în P O, județul O, studii 4 clase, domiciliat în P O, sat de,-, județul O și fără forme legale la Cantonul CFR, fără ocupație, cu antecedente penale și G, fiul lui și al, născut la data de 29.09.1983 în C, județul C, studii 8 clase, domiciliat în comuna, județul T și fără forme legale în comuna, județul, fără ocupație, fără antecedente penale, ambii deținuți în Penitenciarul Colibași, județul
Pentru a hotărî astfel prima instanță, a reținut următoarele:
Prin cererile formulate de condamnații și G deținute la enitenciarul Colibași, în baza art. 461 Cod proc.pen. cu contestat executarea pedepsei de trei ani închisoare pentru infracțiunea de furt.
In motivarea contestației la executare, petenții au arătat că sunt necunoscători ai legilor penale și la cercetarea penală li s-au luat declarații fără apărători și prin amenințări și inducere în eroare au fost determinați să recunoască furturile. In realitate ei susțin că nu se fac vinovați de săvârșirea faptelor penale, iar la percheziție cablul a fost găsit la numitul.
Instanța de fond a apreciat că contestația la executare este neîntemeiată.
A mai reținut prima instanță că potrivit art. 461 Cod proc.pen, se poate face contestație la executare în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care era definitivă, când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare, când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută, când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere sau reducere a pedepsei.
Or, motivele invocate de contestatori au fost apreciate ca fiind apărări de fond și nicidecum motive de contestație la executare.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs contestatorii și G, criticând sentința și susținând că nu sunt autorii faptelor pentru care au fost condamnați.
Prin decizia penală nr.140/R din 5.03.2008, Tribunalul Vâlceaa respins ca nefondate recursurile declarate de contestatorii, și G, obligând pe fiecare dintre recurenții-contestatori la câte 50 lei către stat.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Vâlceaa reținut că art. 461 din Codul d e Procedură Penală, enumeră limitativ situațiile în care se poate face contestație contra executării unei hotărâri și anume atunci când s-a pus în executare o hotărâre care nu este definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea care e prevăzută în hotărârea de condamnare; când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare și când se invocă o cauză de stingere, de micșorare a pedepsei și orice alt incident ivit in cursul executării.
Este evident că motivele invocate de recurenți nu se încadrează în dispozițiile legale sus amintite și în mod corect instanța de fond a respins contestația.
Curtea a fost sesizată cu un nou recurs declarat împotriva deciziei pronunțată de tribunal, ca instanță de recurs, hotărâre definitivă.
Examinând hotărârea recurată, din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art.385/6 alin.ultim Cod procedură penală, curtea constată că recursul este inadmisibil.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual.
În speță, împotriva sentinței pronunțate de judecătorie există o singură cale de atac, respectiv cea a recursului.
Tribunalul Vâlcea, prin decizia penală nr.140/R din 5 martie 2008, soluționat recursul declarat de către inculpatul G, hotărâre care în accepțiunea legiuitorului este definitivă.
În consecință, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.a Cod procedură penală, se va respinge ca inadmisibil recursul declarat împotriva deciziei nr.140/R/2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea.
Totodată, recurentul-inculpat G, va fi obligat, în sensul dispozițiilor art.192 al.2 Cod procedură penală la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei, din care 40 lei reprezintă onorariu apărător oficiu, ce se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul G, împotriva deciziei penale nr.140/R din 5 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Obligă recurentul-contestator să plătească 100 lei cheltuieli judiciare către stat din care, 40 lei reprezentând onorariul de avocat din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehn.
3 ex.
Jud.fond:.
Jud.recurs:
escu
G.
25.09.2008.
Președinte:Mirela Sorina PopescuJudecători:Mirela Sorina Popescu, Corina Voicu, Raluca
