Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 725/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.725/
Ședința publică din 04 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 3: Viorica
Grefier - I
Cu participarea Ministerului Public prin procuror
Pe rol pronunțarea recursului declarat de contestatorul - domiciliat în,-, -. B,.22, jud. C, împotriva sentinței penale nr. 372/13.10.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect contestație la executare (art.461 C.P.P.).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 3.12.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 4.12.2009, când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 372/13.10.2009, Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată contestația la executare formulată de petentul condamnat și a obligat petentul la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.84/10.03.1998, definitivă prin decizia penală nr.1748/05.05.1998 a Curții Supreme de Justiție condamnatului i s-au aplicat pedepsele de 15(cincisprezece) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.197 alin.2 lit.b Cod.pen. cu aplicarea art.37 lit.b Cod.pen. și 7(șapte) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.203 Cod.pen. cu aplicarea art.37 lit.b Cod.pen. și art.41 alin.2 Cod.pen.
În baza art.33 lit.b Cod.pen. și art.34 lit.b Cod.pen. s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 15(cincisprezece) ani închisoare.
Totodată, conform art.71 alin.2 Cod.pen. i s-au interzis drepturile prev. de art.64 Cod.pen.
Condamnatul a început executarea pedepsei la data de 30.11.1997, fiind liberat condiționat prin sentința penală nr.885/P/23.05.2008 a Judecătoriei Medgidia.
Prin prezenta contestație petentul condamnat a arătat că în mod eronat i s-a interzis exercitarea dreptului prev. de art.64 lit.c Cod.pen. întrucât pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat nu s-a folosit de calitatea de conducător auto.
Având în vedere că această împrejurare îl împiedică să obțină permisul de conducător auto, a formulat contestație la executare, invocând și decizia în interesul legii nr.74/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Art.64alin.1 lit.c Cod.pen. prevede interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii.
În literatura de specialitate s-a exprimat opinia cu caracter general că prin contestația la executare nu se poate schimba sau modifica soluția care a căpătat autoritate de lucru judecat. Așadar, contestația la executare este doar un mijloc procesual, cu caracter jurisdicțional, care poate fi folosit înainte de punerea în executare a hotărârii penale definitive, dacă s-a ivit un incident prevăzut de lege până în acest moment, în cursul executării pedepsei, dacă incidentul s-a ivit în perioada executării și chiar după ce s-a executat pedeapsa, dar în legătură cu executarea ei.
Potrivit dispozițiilor art.461 alin.1 lit.d Cod.proc.pen. contestația contra executării hotărârii penale se poate face când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul execut rii.
Pentru ca un "incident" să poată forma caz de contestație la executare se cer îndeplinite două condiții: în primul rând, incidentul să se ivească în cursul executării pedepsei, deci o împrejurare ce nu putea fi avută în vedere la pronunțarea hotărârii de condamnare; în al doilea rând, incidentul să se refere la executarea hotărârii, fără să atragă schimbări în dispozitivul hotărârii definitive de condamnare, să respecte deci autoritatea de lucru judecat.
Prin urmare, în raport de cele expuse mai sus, se constată că instanța nu poate dispune înlăturarea pedepsei accesorii prev. de art.64 alin.1 lit.c Cod.pen. întrucât acest lucru ar determina modificări ale dispozitivului hotărârii penale definitive și prin urmare, o încălcare a autorității de lucru judecat.
Totodată, considerăm că nu sunt incidente nici dispozițiile art.458 Cod.proc.pen. în referire la art.15 Cod.pen.
Potrivit art.458 Cod.proc.pen. când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare intervine o lege ce nu mai prevede ca infracțiune fapta pentru care s-a pronunțat condamnarea, ori o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanța ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispozițiilor art.12, 14 și 15 din Codul penal.
Conform art.15 Cod.pen. când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, iar sancțiunea aplicată este mai mică decât maximul special prevăzut de legea nouă, ținându-se seama de infracțiunea săvârșită, de persoana condamnatului, de conduita acestuia după pronunțarea hotărârii sau în timpul executării pedepsei și de timpul cât a executat din pedeapsă, se poate dispune fie menținerea, fie reducerea pedepsei. Pedeapsa aplicată nu poate fi coborâtă sub limita ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse proporțional cu micșorarea maximului special prevăzut pentru infracțiunea săvârșită.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că pentru aplicarea facultativă a legii penale noi mai favorabile este necesar să existe o hotărâre de condamnare definitivă, însă nu la orice pedeapsă, ci numai la pedeapsa închisorii.
Prin urmare, legiuitorul a prevăzut ca dispozițiile prev. de art.15 Cod.pen. să fie incidente numai în cazul pedepselor cu închisoarea, nu și în cazul pedepselor accesorii.
Pe de altă parte, prin decizia nr.74/05.11.2007, a Înaltei Curți de Casație și Justiție admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I - c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul Penal.
Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile unite, prin care se soluționează recursurile în interesul legii sunt obligatorii și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind aduse la cunoștința instanțelor. Interpretarea și aplicarea unitară a chestiunilor de drept se pronunță numai în interesul legii, nu are efect asupra hotărârilor judecătorești care s-au pronunțat diferit în chestiunea dezlegată și nici la situația părților din proces.
Pornind de la aceste precizări din literatura de specialitate, în opinia instanței efectele deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în soluționarea unui recurs în interesul legii, nu constituie un incident la executare.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a declarat recurs condamnatul contestator, criticând-o pentru nelegalitate, întrucât prima instanță, in mod nelegal în aprecierea acestuia, i-a respins contestația la executare.
Verificând hotărârea recurată potrivit art. 3856al.3 C.P.P. curtea apreciază recursul ca fiind fondat, fiind incidente alte neregularități decât cele invocate de recurent.
Astfel, din examinarea cererii introductive formulata de contestator si adresata primei instanțe, se constata ca acesta a formulat o contestație la executare întemeiata pe disp. art. 461 C.P.P. în cuprinsul căreia a solicitat a se lamuri dispozitivul hotarârii de condamnare, respectiv sentința penală nr. 84/10.03.1998, pronunțată de Tribunalul Constanța, dispozitiv ce prevede ca și pedeapsa accesorie, interzicerea drepturilor prev. de art. 64, fără a se preciza în ce privește interdicția prev. de art. 64 lit. c, care este funcția, profesia sau activitatea în referire la care intervine interdicția.
Aceasta nelămurire a hotărârii de condamnare se impunea a fi soluționată de către prima instanță, in cadrul unei contestații la executare întemeiata pe disp. art. 461 lit. c teza I-a C.P.P. in raport și de faptul că, caracterul nelămuritor al dispozitivului, permite organelor administrative cu atribuții în organizarea examenului pentru obținerea permisului de conducător auto, să interpreteze extensiv hotărârea, interzicând condamnatului în prezent să se înscrie la examen.
Aceasta situație este circumscrisă motivului de casare prev. de art. 3859pct. 10 C.P.P. si impune admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanța, in vederea soluționării contestației prin clarificarea caracterului nelamuritor al dispozitivului, în sensul de a se preciza care sunt in mod concret ocupațiile, funcțiile sau activitățile al căror exercițiu a fost interzis condamnatului, si pe ce perioada operează interdicția.
Drept pentru care curtea va admite recursul făcând aplicarea corespunzătoare a disp. art. 38515pct. 2 lit. c și C.P.P. a disp. art. 192 al. 3
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 38515pct. 2 lit. c cod pr. penală;
Admite recursul declarat de contestatorul - domiciliat în,-, -. B,.22, jud. C, împotriva sentinței penale nr. 372/13.10.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect contestație la executare (art.461 C.P.P.).
Casează în totalitate sentința penală nr. 372/13.10.2009 a Tribunalului Constanța și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru soluționarea fondului cauzei.
În temeiul art. 192 al. 3 cod pr. penală;
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 4 decembrie 2009.
PREȘEDINTE DE COMPLET, JUDECĂTORI,
- - - - -
-
GREFIER,
I
Red.jud.fond.
Red.dec.rec.-
Dact. - 2 ex./22.12.2009
Președinte:Marius Cristian EpureJudecători:Marius Cristian Epure, Zoița Frangu, Viorica
