Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 728/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 728
Ședința publică de la 08 Iulie 2009
PREȘEDINTE: Mircea Mugurel Șelea JUDECĂTOR 2: Membri Liana Balaci
- - - - judecător
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, împotriva sentinței penale nr. 199 de la 17 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat avocat, apărător din oficiu, pentru condamnatul, lipsă.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale deoarece în mod greșit s-a constatat prescrisă executarea pedepsei, în condițiile în care la 8 septembrie 1994 s-a solicitat extrădarea condamnatului, astfel încât s-a întrerupt termenul prescripției, acesta împlinindu-se la 8 septembrie 2009.
Pe de altă parte, competența de soluționare aparținea Secției pentru Minori și Familie a Tribunalului Dolj, deoarece victima infracțiunilor pentru care a fost condamnat inculpatul, era minoră.
Avocat pentru condamnat solicită respingerea recursului ca nefondat, întrucât s-a împlinit termenul de prescripție, în condițiile în care Legea 4/1971 nu prevede faptul că se întrerupe prescripția prin cererea de extrădare.
Pe de altă parte, Secția penală a Tribunalului Dolj era competentă să soluționeze cauza.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală nr. 199 de la 17 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în baza art. 461 lit. d rap C.P.P. la art. 126, a constatat prescrisă executarea pedepsei de 12 ani închisoare aplicată condamnatul, fiul lui și, născut la data de 21.03.1960 în B, jud.D, cu domiciliul în B, str.-.- nr.111, jud.D prin sentința penală nr 40/ 19.06.1991 a Tribunalului Dolj, definitivă prin nerecurare pe latură penală la data de 10 iulie 1991.
A fost anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.50/1991 emis în baza sentinței penale sus menționată.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu va fi achitat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că la data de 02 octombrie 2008, Biroului executări penale din cadrul Tribunalului Dolja formulat sesizare privind intervenirea prescripției executării pedepsei față de condamnatul.
În motivare, s-a arătat că prin sentința penală nr. 40 din data de 19.06.1991, a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă prin nerecurare, inculpatul, fiul lui și, născut la data de 21.03.1960 în B, a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor.
La data de 10.07.1991, în executarea pedepsei sus menționată, a fost emis mandatul de executare a pedepsei nr.5o/1991 de Tribunalul Dolj și înaintat la IPJ D, și întrucât acesta nu a fost pus în executare, conform art. 126 al.1 lit. b, a intervenit prescripția executări pedepsei.
Conform mențiunilor din registrul de punere în executare a sentințelor penale, la data de 08.08.1994 s-a înaintat către Ministerul Justiției - Direcția Relații Internaționale, actele solicitate în vederea extrădării. Cu adresa nr. 38081/ 16.04.1994 Ministerul Justiției - Direcția Relații Internațional și Integrare Europeană a comunicat faptul că cererea de extrădare a fost respinsă de Guvernul al.
Analizând sentința penală pronunțată în cauză precum și actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 40/ 19.06.1991 a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă prin nerecurare cu privire la latura penală la data de 10.07.1991, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor și 6 ani interzicerea drepturilor civile prev de art. 64 lit. a și b pen, ca pedeapsă complementară.
La data de 10.07.1991, Tribunalul Dolja emis mandatul de executare a pedepsei nr. 50/1991 care a fost comunicat Inspectoratului de Poliție al Județului D în vederea punerii în executare.
La data de 21.03.1992 prin Ordinul R nr S/- s-a dispus darea în urmărire internațională a condamnatului iar prin adresa nr -/IH din 01.09.1994 Interpol Bac omunicat că a fost arestat în Germania în vederea extrădării către România.
Prin adresa nr. 38081/IV/16/1994 Ministerul d e Justiție a comunicat faptul că cererea de extrădare a numitului a fost respinsă de Guvernul deoarece instanța germană a apreciat că pedeapsa aplicată este în disproporție cu prevederile legii penale germane.
Potrivit art. 126 alin 1 lit. b pen, executarea pedepsei închisorii se prescrie într-un termen de 5 ani plus durata pedepsei ce urmează a fi executată, dar nu mai mult de 15 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Având în vedere că pedeapsa aplicată inculpatului este de 12 ani închisoare, conform textului de lege sus menționat, termenul de prescripție este de 15 ani și curge începând cu data de 10.07.1991, data rămânerii definitive în ceea ce privește latura penală a cauzei.
Conform art. 127.pen, termenului de prescripție prev de art. 126 se întrerupe prin începerea executării pedepsei sau prin săvârșirea din nou a unei infracțiuni."
Prin,începerea executării pedepsei", conform textului de lege sus menționat se înțelege începerea efectivă a executării pedepsei în cazul pedepsei privative de libertate, adică depunerea condamnatului la locul de deținere, încarcerarea lui, numai emiterea mandatului executării pedepsei nefiind suficientă pentru întreruperea termenului de prescripție a executării pedepsei.
S-a mai arătat că Legea nr. 4/1971 privind extrădarea, în vigoare la data formulării cererii de extrădare din 1994, nu prevede că cererea de extrădare întrerupe cursul termenului de prescripție a executării pedepsei iar după intrarea în vigoare a Lg.302/2004 nu a mai fost formulată o altă cerere de extrădare care să întrerupă acest termen conform art. 35 alin 2.
Cum Legea nr.302/1994 nu poate retroactiva (condamnatului fiindu-i aplicabilă legea mai favorabilă), și nici nu a intervenit vreo cauză de suspendare sau întrerupere a cursului termenului de prescripție, conform art. 127.pen, tribunalul a constatat că în cauză s-a împlinit termenul de prescripție a executării pedepsei de 15 ani calculat conform art. 126 lit. b pen.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, în motivare arătând că în mod greșit s-a constatat prescrisă executarea pedepsei, în condițiile în care la 8 septembrie 1994 s-a solicitat extrădarea condamnatului, astfel încât s-a întrerupt termenul prescripției, acesta împlinindu-se la 8 septembrie 2009.
Pe de altă parte, competența de soluționare aparținea Secției pentru Minori și Familie a Tribunalului Dolj, deoarece victima infracțiunilor pentru care a fost condamnat inculpatul, era minoră.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și din oficiu, în limitele prevăzute de lege, Curtea apreciază că recursul este nefondat.
În mod corect, tribunalul a constatat că nu s-a întrerupt termenul prescripției executării pedepsei, deoarece Legea nr.4/1971 în vigoare la data formulării cererii de extrădare din 1994, nu prevede că cererea de extrădare întrerupe cursul prescripției, iar o nouă cerere nu a fost formulată după abrogarea acestei legi, astfel încât legile ulterioare nu pot retroactiva.
Pe de altă parte, prin încheierea din 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a respins sesizarea din oficiu a Biroului Executări Penale din cadrul Tribunalului Dolj, prin care s-a solicitat emiterea unui mandat european de arestare potrivit Legii 302/2004, motivându-se că s-a împlinit termenul de prescripție a executării pedepsei aplicate condamnatului, încheiere ce rămas definitivă la 16 aprilie 2008, neexercitându-se împotriva acesteia calea de atac a recursului.
Având în vedere că sentința nr.40 din 19 iunie 1991 a Tribunalului Dolja rămas definitivă înaintea înființării Secției de Minori și Familie din cadrul Tribunalului Dolj, competența de judecare a cererii aparține Secției penale a acestei instanțe.
În consecință, ținând cont de dispozițiile art.38515alin.1 pct.1 lit.b cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, împotriva sentinței penale nr. 199 de la 17 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului din care 100 lei reprezentând onorariu apărător oficiu se vor vira din contul Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 8 iulie 2009.
- - - - - - -
Grefier,
Red.jud.
IB/IS/17.07.2009
Președinte:Mircea Mugurel ȘeleaJudecători:Mircea Mugurel Șelea, Membri Liana Balaci
