Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 807/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 807

Ședința publică din data de 11 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran

JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu

JUDECĂTOR 3: Paul

Grefier -

*****

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul-condamnat, fiul lui și al lui, născut la 25 martie 1986, în prezent aflat în stare de deținere în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 18 din 15.01.2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care în temeiul art. 461 Cod procedură penală a fost respinsă ca inadmisibilă contestația la executare împotriva sentinței penale nr. 646 din 20.12.2005 a Tribunalului Prahova, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2246/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-condamnat, în stare de deținere, asistat de avocat din oficiu, din cadrul Baroului P, potrivit delegației avocațiale nr. 922/2009, fila 10 dosar.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Cu acordul instanței, avocat, a luat legătura cu recurentul inculpat, și având cuvântul susține că acesta stăruie în soluționarea cererii de recurs, arătând că nu sunt cereri de formulat și solicitând acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.

Curtea, ia act că nu sunt cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul condamnat, susține că s-a declarat recurs împotriva sentinței penale nr. 18 din 15.01.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și că prin cererea formulată la instanța de fond a solicitat admiterea contestației la executare și aplicarea disp. art. 460 Cod procedură penală, având în vedere că pedeapsa aplicată este mult prea mare în raport cu fapta săvârșită și cu împrejurarea că recurentul nu are antecedente penale.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de condamnat împotriva sentinței penale nr. 18 din 15.01.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și menținerea acesteia ca fiind temeinică și legală.

Recurentul condamnat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, susținând că mai are 90 de zile până la data când va intra în Comisia de Liberare și că are părinții bolnavi.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față;

Prin sentința penală nr. 18 din 15.01.2009 a Tribunalului Prahova în temeiul art. 461 Cod procedură penală a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de condamnatul, fiul lui și, născut la data de 25.03.1986, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni împotriva sentinței penale nr. 646/20.12.2005 pronunțată de Tribunalului Prahova, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2246/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

De asemenea, a fost obligat condamnatul la plata sumei de 180 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța sentința respectivă Tribunalul Prahovaa reținut că prin cererea adresată și înregistrată sub nr-, condamnatul a formulat contestație la executare privind sentința penală nr. 646/ 20.12.2005 pronunțată de Tribunal P, definitivă prin decizia penală nr. 2246/2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În motivarea cererii condamnatul a arătat că a formulat contestație, întrucât pedeapsa aplicată de către instanța de executare este prea mare, solicitând reducerea acesteia.

Tribunalul, examinând actele și lucrările dosarului, a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 646/20.12.2005 a Tribunalului Prahovaa fost condamnat inculpatul la o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de viol și tâlhărie, fapte prev. de art. 197 alin.1 Cod penal și respectiv, prev. de art. 211 alin. 2/1 lit. c Cod penal.

Această hotărâre a rămas definitivă prin decizia penală nr.2246/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În baza acestei hotărâri a fost emis mandatul de executare nr. 721/12.04.2006 de către Tribunalul Prahova, iar condamnatul a fost încarcerat în Penitenciarul Ploiești, ulterior fiind transferat la Penitenciarul Mărgineni.

Tribunalul Prahova este competent să soluționeze contestația la executare formulată de către condamnat, potrivit disp. art. 461 lit. d rap. la art. 461 alin. 2 cod procedură penală.

Totodată, tribunalul a constatat că motivul invocat de către condamnat nu se circumscrie nici unuia din cazurile expres prevăzute de art. 461 cod procedură penală, întrucât vizează reindividualizarea judiciară a pedepsei aplicate pentru săvârșirea unei infracțiuni, aspect ce poate fi rezolvat de către instanța de fond sau de către instanțele de control judiciar cu ocazia soluționării căilor ordinare de atac.

După rămânerea definitivă a hotărârii nu se poate pune în discuție stabilirea unei noi pedepse decât dacă se solicită pe calea contestației în anulare sau a revizuirii, anularea hotărârii de condamnare și numai în măsura în care se admit aceste căi extraordinare de atac și se dispune rejudecarea fondului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs condamnatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și învederând că pedeapsa ce i-a fost aplicată este mult prea mare în raport cu fapta săvârșită și cu împrejurarea că nu are antecedente penale.

Curtea, examinând sentința recurată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 385/9 alin. 3 Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat.

În acest sens, după cum a reținut în mod corect și Tribunalul Prahova motivul învederat de către condamnat nu face parte din nici unul dintre cazurile prevăzute expres de art. 461 Cod procedură penală deoarece nu se referă la reindividualizarea judiciară a pedepsei ce i-a fost aplicată în mod definitiv.

Acest aspect nu poate avea loc pe calea contestației la executare ale cărei rațiuni, indiferent de motivul pe care se întemeiază, privesc diferite incidente care au loc cu ocazia desfășurării executării pedepsei, ceea ce nu este cazul în situația condamnatului.

Drept urmare, față de cele reținute, Curtea, în baza art. 385/15 alin. 2 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge recursul ca nefondat.

Având în vedere și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul, fiul lui și, născut la 25.03.1986, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 18 din 15.01.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-

Obligă recurentul la plata sumei de 300 lei cheltuieli reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 noiembrie 2009.

Președinte, Judecători,

- - - - - - - -

Grefier,

4 ex/27.11.2009

Red.

Tehnored. ET

nr- Tribunalul Prahova

operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3113/2006.

Președinte:Mihai Viorel Tudoran
Judecători:Mihai Viorel Tudoran, Florentin Teișanu, Paul

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 807/2009. Curtea de Apel Ploiesti