Contestație (plângere) cu privire la măsurile asigurătorii (art.168 c.p.p.). Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr. 4429/2/2009
1161/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 30 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lia Savonea
JUDECĂTOR 2: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 3: Niculina Alexandru
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de către inculpatul și părțile responsabile civilmente, "" și " " B, împotriva încheierii de ședință, din data de 05.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Ia Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat, personal și asistat de avocat ales, lipsind recurent - parte responsabilă civilmente, - "", pentru care se prezintă avocat ales, și - " " SRL B, pentru care se prezintă avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 25, emisă de Baroul București - Cabinet individual, intimat - parte civilă, AVAS, - " " SRL B, - " " SRL B și intimat - parte vătămată, - "" SA
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Constatând că, nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală, trece la dezbateri.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, precizează că, în cauză este vorba de două recursuri și anume, unul întemeiat pe dispozițiile art. 168 alin. 2 Cod procedură penală și celălalt întemeiat pe prevederile art. 29 alin. ultim din Legea nr. 47/1992, republicată și pe prevederile art. 303 alin. ultim din Cod procedură penală, ambele privind singura încheiere dată de instanța de fond, care, avea obligația să se pronunțe prin două încheieri. Apreciază că, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii prin care a fost contestată măsura asiguratorie dispusă prin ordonanța din 12.01.2005, printr-o încheiere separată, astfel cum se precizează în art. 168 Cod procedură penală și nici nu și-a motivat hotărârea, motive pentru care o consideră nelegală, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare, conform art. 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală.
Mai arată că, prima instanță, în mod greșit a respins ca neîntemeiată cererea prin care s-au contestat măsurile asiguratorii, având în vedere data emiterii ordonanței și data începerii urmăririi penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 23 din Legea nr. 656/2002, fiind încălcată flagrant condiția de procedură prevăzută de art. 163 alin. 1 Cod procedură penală. Precizează că, măsura asiguratorie se ia la cererea părții civile, astfel cum este prevăzut în alin. 5 al același art. 163 Cod procedură penală, însă la data emiterii ordonanței, nu a existat o asemenea cerere. Consideră că, ordonanța din 12.01.2005 este nelegală din perspectiva dispozițiilor art. 163 alin. 2 Cod procedură penală, având în vedere că, sechestrul aplicat pe bunurile aparținând, au fost aplicate la data de 05.06.2006, în dosarul nr. 692/D/P/2005, când s-a dispus introducerea în cauză a - "" SA.
Pentru acest din urmă motiv, solicită în subsidiar, admiterea cererii privind contestarea măsurilor asigurătorii, depunând în acest sens și note de concluzii scrise.
În ceea ce privește respingerea excepțiilor de neconstituționalitate privind prevederile art. 215 alin. 5 Cod penal, art. 2481Cod penal și art. 7 din Legea nr. 39/2003, instanța de fond trebuia să se pronunțe printr-o încheiere separată, conform art. 29 alin. 6 din Legea nr. 47/1992.
Apreciază că, instanța în mod nelegal nu s-a pronunțat asupra admisibilității excepției, ci a procedat la o judecată pe fond, respingând cererea de sesizare a Curții Constituționale, fiind încălcate dispozițiile Legii nr. 47/1992. Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului, sesizarea Curții Constituționale și suspendarea de drept a judecării cauzei, până la soluționarea excepției. În sensul celor expuse depune la dosar note de concluzii scrise.
Apărătorul recurentului - inculpat și al recurentei - părți responsabile civilmente, - SA. având cuvântul, depune la dosar note de concluzii scrise, solicitând admiterea recursurilor, casarea încheierii ca nelegală și netemeinică și rejudecând, solicită admiterea contestației împotriva măsurilor asiguratorii, ridicarea sechestrului aplicat pe bunurile inculpatului și ale părții responsabile civilmente, considerând că, în cauză nu există prejudiciu cauzat de către inculpat. Referitor la excepția de neconstituționalitate, arată că, achiesează la cele expuse anterior de către colegul său, solicitând admiterea acesteia și sesizarea Curții Constituționale, având în vedere că, textele menționate în notele scrise, au legătură cu obiectul cauzei. Depune la dosar extrase în copii xerox de pe actele de urmărire penală efectuate în cauză.
Apărătorul recurentei - părți responsabile civilmente având cuvântul, solicită admiterea recursului pentru aceleași motive invocate anterior de către colegii săi, precizând că, măsurile dispuse asupra conturilor societății, nu se mai justifică la această dată, având în vedere că, concluziile expertizei contabile efectuate au fost infirmate, împreună cu toate aspectele care au stat la baza măsurii asiguratorii.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursurilor, ca nefondate, considerând că prima instanță s-a pronunțat pe încheieri separate și în aceste situații nu se întocmește minută, în raport de art. 308 și 309 Cod procedură penală, deoarece instanța nu s-a pronunțat pe fondul cauzei. Apreciază că, ordonanța de instituire a sechestrului asigurator a fost dispusă în dosarul nr. 171/D/P/2003, din care, la data de 19.08.2005 s-a disjuns cauza de față, 692/D/P/2005. Precizează că, la luarea măsurilor asiguratorii în dosarul nr. 171, 12.01.2005, era deja începută urmărirea penală privind pe inculpatul și ceilalți, pentru infracțiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, delapidare, spălare de bani, iar ulterior s-a dispus extinderea cercetărilor și schimbarea încadrării juridice, reținându-se infracțiuni de spălare de bani, abuz în serviciu și constituirea unui grup de criminalitate organizată. Consideră că, măsura asiguratorie a fost luată în mod corect în raport de disjungerea cauzei și de faptul că, împotriva inculpatului s-a dispus deja începerea urmăririi penale, iar prejudiciul cauzat Ministerului d e Finanțe, în sumă de aproximativ e 8.000 de miliarde de lei vechi, în cadrul dosarului nr. 171, nu a fost acoperit nici la această dată. Ulterior disjungerii, în cadrul acestui dosar, la data de 17.02.2006, partea civilă - " " în calitate de lichidator judiciar al, s-a constituit parte civilă cu suma de 19.502.000 lei noi, reprezentând obligații investiționale asumate de - "" SA, precum și cu 119.326.000 lei noi, reprezentând creanța nelegal trecută în patrimoniul - "" SA, prin contractul de cesiune de creanță nr. 260 bis/05.09.2003. Mai arată că, în cursul judecății, partea civilă și-a menținut constituirea de parte civilă, precizându-și pretențiile la suma de 143.000.000 lei noi, la care se adaugă penalități cu un total de 206.6653.000 lei noi. Referitor la prejudiciul cauzat societății "" O, în cuantum de 137.000.000 lei noi, precizează că sunt incidente dispozițiile art. 118 lit. d Cod penal, având în vedere că, această societate prin lichidator, nu s-a constituit parte civilă până în acest moment al procesului penal. În ceea ce privește partea civilă AVAS, ca continuator al APAPS, pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea contractului de privatizare nr. 18/09.06.2003, aceasta a precizat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă pentru sumele reprezentând c/valoarea investițiilor de mediu și de capital nerealizate, plus penalități, cu un total de 2.000.000 USD și 1.740.000 EURO, iar în cursul cercetării judecătorești, AVAS a precizat că nu se constituie parte civilă în dosarul penal, dar, în situația în care, din cercetarea judecătorească se va constata neîndeplinirea de către cumpărătorul - "" SA, a obligațiilor asumate prin contract, AVAS va solicita instanței competente, pe calea unei acțiuni civile separate, obligarea la repararea prejudiciului cauzat, considerând că și în acest caz, sunt aplicabile dispozițiile art. 118 lit. d Cod penal. Pentru aceste considerente, apreciază că, la momentul luării măsurilor asiguratorii, care, oricum trebuiau luate conform art. 241din Legea nr. 656/2002, exista o constituire de parte civilă, cereri care au fost menținute și ulterior. Precizează că, Legea nr. 656/2002, nu face distincție asupra persoanelor fizice sau juridice, referitor la bunurile asupra cărora se instituie sechestru, ci are în vedere bunurile care au făcut obiectul infracțiunii, independent de patrimoniul unde se află și pentru care confiscarea este obligatorie, dacă partea vătămată nu se constituie parte civilă. Mai arată că, inculpatul a săvârșit infracțiunile de prejudiciu în cadrul unui grup infracțional inițiat împreună cu coinculpatul, fiind astfel răspunzător pentru toate consecințele faptelor ilicite comise împreună cu ceilalți inculpați. Referitor la cererea de neconstituționalitate, solicită să se observe că, la instanța de fond s-a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 215 alin. 5 și art. 2481Cod penal, fără a fi indicat și art. 7 din Legea nr. 39/2003, motiv pentru care, în mod legal instanța a analizat pe larg numai excepția de neconstituționalitate a celor două articole, în final respingând cererea de sesizare a Curții Constituționale. Pentru aceste considerente, apreciază excepția ca inadmisibilă, din punctul de vedere al dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 47/1992, solicitând respingerea recursurilor, ca nefondate.
Recurentul - inculpat având cuvântul, precizează că în cauză nu există prejudiciu cauzat părților civile și că, se raliază celor expuse de către apărătorul său.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, în baza dispozițiilor art. 306 Cod procedură penală, urmează să amâne pronunțarea, motiv pentru care,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 03 iulie 2009.
Dată în ședință publică, azi, 30 iunie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER,
Dosar nr. 4429/2/2009
1161/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 1028
Ședința publică de la 30 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - -
JUDECĂTOR - -
JUDECĂTOR - -
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor declarate de către inculpatul și părțile responsabile civilmente, "" și " " B, împotriva încheierii de ședință, din data de 05.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Ia Penală, în dosarul nr-. Dezbaterile au avut loc, în ședința publică de la 30 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, care, face parte integrantă din prezenta, când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, 03 iulie 2007, când, în aceiași compune, a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Președinte:Lia SavoneaJudecători:Lia Savonea, Daniel Grădinaru, Niculina Alexandru