Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1009/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR. 11502/4/2008
1355/2009
DECIZIA PENALĂ NR.1009
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 03.07.2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Dumitru Mirancea
JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 3: Andreea Cioată
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.314/A din 22.05.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a Ia Penală în dosarul nr- și a sentinței penale nr.529 din 16.03.2009 pronunțată de Judecătoria Sector 4 B în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut in ședința publică răspunde recurentul inculpat personal în stare de arest si asistat de avocat din oficiu lipsind intimat parte vătămată .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședința, după care:
Recurentul inculpat declară că este de acord cu asistența din oficiu la acest termen de judecată.
Constatând că nu sunt excepții de invocat, probe de administrat și cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Apărătorul din oficiu numit pentru recurentul inculpat în temeiul disp.art.385 /9 pct.14 Cod Procedură Penală solicită admiterea recursului, desființarea in parte a hotărârilor și rejudecând cauza, reținând disp.art.74-76 Cod Penal pronunțarea unei noi hotărâri urmând ca inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsa reindividualizată, iar ca modalitate de executare a acesteia, aplicarea disp.art.81-82 Cod Penal.Sustine ca recurentul inculpat a avut o atitudine sincera, de recunoaștere si regret a faptelor, de colaborare cu organele de ancheta, si se poate reduce cuantumul pedepsei.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, pedeapsa fiind corect individualizata fata de criteriile prevăzute de art.72 Cod Penal, având in vedre modalitatea de comitere a faptelor, pe timp de noapte, in loc public, prin efracție.
In ultimul cuvânt, recurentul inculpat solicită reducerea cuantumului pedepsei si învederează ca are doua calificări, si era încadrat in muncă.
CURTEA
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr.529/16.03.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B în dosarul penal nr-, în baza art. 208 al.l Cod penal - 209 lit.e,g,i și al.2 lit. Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
In temeiul art.71 Cod penal, s-au interzis pe perioada executării pedepsei, drepturile prevăzute la art.64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.
In baza art.350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului în vederea executării pedepsei.
In temeiul art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa durata reținerii a arestului preventiv de la 01.12.2008 la zi.
Conform art. 14 Cod procedură penală, rap. la art.346 Cod procedură penală, rap. la art.998-999 Cod civil, s-a admis acțiunea părții civile și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2500 lei RON către aceasta daune materiale.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B din data de 22.12.2008 în dosarul de urmărire nr. 11502/P/2008 a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208 alin.1-209 lit.e,g, și alin.2 lit.b Cod penal.
Prin actul de sesizare s-a reținut că la data de 27.11.2008 inculpatul a pătruns prin efracție în autoturismul cu nr. de înmatriculare - parcat vis-a-vis de Noi, de unde a sustras două genți, însușindu-și două telefoane mobile, suma de 80 de lei, restul bunurilor împreună cu gentile aruncându-le în râul
In cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: plângerea și declarațiile părții vătămate, procese verbale de constatare la fața locului, declarații de martori și declarații învinuit.
In cursul cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul fiind atașată și fișa de cazier judiciar a acestuia.
Analizând probele administrate atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța a constatat că fapta inculpatului, a fost corect reținută prin rechizitoriu, în sensul că, inculpatul, după ce a spart geamul autoturismului a sustras două genți pe care în prealabil le observase în interior însușindu-și o parte din bunurile pe care le-a găsit în obiectele sustrase.
Această situație de fapt este probată prin declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, care se coroborează cu toate celelalte probe administrate, respectiv plângerea părții vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului și declarațiile de martor ce relevă ce a făcut inculpatul cu telefoanele mobile sustrase.
Fapta inculpatului săvârșită cu vinovăție constituie infracțiunea prev. de art. 208 al. 1 Cod penal - 209 lit.e,g,i și al.2 lit.b Cod penal. Fapta a fost săvârșită într-un loc public, autoturismul fiind parcat vis-a-vis de Noi, în timpul nopții (în data de 27.11.2008, la ora 20.00 întunecându-se deja și prin efracție, spărgând geamul autoturismului pentru a sustrage gentile vizate. De asemenea inculpatul a acceptat posibilitatea sustragerii unor acte de identificare ale părții vătămate, ceea ce s-a și întâmplat, într-una dintre genți aflându-se contracte de asistența juridică, delegații avocațiale, chitanțier și ștampilă de avocat, toate aparținând părții vătămate. Se justifică astfel reținerea circumstanței prev. de al.2 lit. a art.209 Cod penal.
La individualizarea pedepsei instanța a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fapta comisă, de vârsta inculpatului, de modalitatea concretă, periculoasă de acțiune, într-o zonă aglomerată, prin spargerea geamului autoturismului, într-un loc public și în condiții în care riscul de a fi surprins în momentul comiterii actelor materiale era mare, de antecedentele penale ale inculpatului acesta fiind condamnat pentru tâlhărie (fapta fiind comisă în minoritate nefiind îndeplinite condițiile existenței stării de recidivă). De asemenea instanța a ținut cont și de atitudinea inculpatului care cu siguranță a observat ce se găsea în genți și a luat hotărârea de a arunca în D gentile ce conțineau acte personale ale părții vătămate.
Față de aceste aspecte instanța a condamnat inculpatul la o pedeapsă privativă de libertate de 5 ani și 6 luni închisoare, considerând că se impune încarcerarea sa față de gravitatea modalității de acționare precum și de circumstanțele personale ale inculpatului
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivele de apel, formulate în scris și atașate la dosar, se arată că la pronunțarea pedepsei s-au avut în vedere numai circumstanțele agravante fiind omise circumstanțele atenuante iar fapta pentru care a fost condamnat anterior se încadrează în dispozițiile art.38 Cod penal, fiind comisă în timpul minorității.
Prin urmare, se solicită, în principal aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere iar în subsidiar aplicarea unei pedepse îndreptată spre minimul special prevăzut de lege penală.
Examinând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate cât și din oficiu, conform art.371 al.2 Cod procedură penală, Tribunalul a constatat apelul declarat ca fiind nefondat.
În raport de probele administrate în cauză, în mod legal și temeinic prima instanță de fond a apreciat că inculpatul se face vinovat de comiterea faptei constând în aceea că, în data de 27.11.2008, între orele 19.50 - 20.00, prin spargerea geamului dreapta față a autoturismului marca Opel Astra cu nr.- ce se afla parcat vis-a-vis de Noi, sector 4, sustras din interiorul acestuia mai multe bunuri.
Tribunalul a constatat, de asemenea, ca fiind corectă încadrarea juridică dată faptei de furt calificat (sustragerea a mai multor bunuri din interiorul unui autoturism), infracțiuneprev.deart.208 al. 1-209 al. lit.e,g, și i, al.2 lit.b Cod penal.
Vinovăția inculpatului este probată cu plângerea și declarațiile părții vătămate, proces verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, declarații martori și și declarațiile inculpatului.
Din fișa de cazier a inculpatului rezultă că acesta a fost condamnat anterior prin sentința penală nr.242/19.02.2004 a Tribunalului Municipiului B la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea unei fapte de tâlhărie în minorat, arestat la data de 23.12.2004 și eliberat la data de 19.12.2006 cu un rest rămas neexecutat de 550 zile.
Cât privește individualizarea pedepsei, sub aspectul cuantumului acesteia, s-a constatat că prima instanță a apreciat corect că o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare este în măsură să asigure realizarea scopului acesteia prevăzut de art.52 Cod penal.
Gradul de pericol social al faptei rezultă din împrejurările în care inculpatul a săvârșit-o, respectiv sustragerea dintr-un autoturism a două telefoane care, ulterior, au fost valorificate contra sumei de 80 lei martorului zis "", iar restul bunurilor sustrase le-a abandonat, aruncându-le în
Suma modică pe care inculpatul a obținut-o din valorificarea celor două telefoane nu este de natură să conducă la diminuarea cuantumului pedepsei, întrucât valoarea prejudiciului cauzat a fost independentă de voința inculpatului, iar circumstanțele în care a săvârșit fapta și datele ce caracterizează persoana inculpatului reclamă aplicarea unei sancțiuni ferme față de acesta.
De asemenea, având în vedere că inculpatul a mai suferit în trecut o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni asemănătoarea cu cea din prezenta cauză, respectiv infracțiune contra patrimoniului, Tribunalul a apreciat că redozarea pedepsei aplicate de instanța de fond și aplicarea unei pedepse în condițiile art.81 Cod penal sau 861Cod penal nu este în măsură să corespundă scopului pedepsei și să contribuie la reeducarea inculpatului.
Tribunalul București - secția I penală, prin decizia penală nr.314/A din 22.05.2009, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.529/16.03.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul care a solicitat reducerea pedepsei și suspendarea executării acesteia, arătând că a recunoscut și regretat faptele și se poate reeduca printr-o pedeapsă mai mică.
Analizând recursul declarat de către inculpat în raport de solicitarea acesteia cât și din oficiu, Curtea constată că este întemeiat și îl va admite în baza art.38515pct.2 lit. Cod procedură penală.
Curtea apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului de 5 ani și 6 luni este prea mare în raport de gravitatea faptei comise, de prejudiciul cauzat, de atitudinea sinceră a acestuia.
Potrivit art.72 Cod penal, la stabilirea pedepsei se are în vedere gradul de pericol social al faptei, persoana inculpatului, dar și împrejurările care atenuează răspunderea penală.
În aceste condiții, instanța de recurs consideră că aplicarea unei pedepse de 3 ani și 6 luni închisoare este suficientă pentru reeducarea inculpatului.
Este adevărat că inculpatul a mai comis în minoritate fapte penale dar raportat la circumstanțele cauzei, o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare nu poate fi apreciată ca fiind prea mică.
Cu privire la solicitarea de se dispune suspendarea executării pedepsei, Curtea apreciază că scopul acesteia poate fi atins doar prin executarea în regim de detenție.
Datele personale ce-l caracterizează pe inculpat, antecedentele penale ale acestuia, precum și gravitatea faptei comise, duc la concluzia că nu este oportună aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării.
În concluzie, Curtea va admite recursul formulat de inculpat, va casa în totalitate decizia penală nr.314/A/2009 și în parte sentința nr.529/2009 și rejudecând, în baza art. 208 alin.1, art.209 alin.1 lit.e,g,i și alin.2 lit.b Cod penal va condamna pe inculpatul la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
Se va deduce durata arestării preventive de la 1.12.2008 la zi.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.314/A din 22.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - secția I penală și a sentinței penale nr.529 din 16.03.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4
Casează în totalitate decizia recurată și, numai în parte, sentința și rejudecând:
În baza art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.e,g,i și alin.2 lit.b Cod penal condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
Deduce prevenția de la 1.12.2008 la zi.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 3 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 3 ex./8.07.2009
- - jud.;;
Președinte:Dumitru MiranceaJudecători:Dumitru Mirancea, Silvia Cerbu, Andreea Cioată
