Contestație (plângere) cu privire la măsurile asigurătorii (art.168 c.p.p.). Decizia 596/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 596-
Ședința publică din 04 2008
Curtea compusă din:
Președinte: dr.G --vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu dr.- -
JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de contestatorul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva sentinței penale nr.143/F din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio, potrivit art. 304 al. 1 cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat recurentul contestator, asistat din oficiu de avocat, în baza delegației nr.3876/2008.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, potrivit art. 172 al. 7 Cod procedură penală, s-a permis apărătorului să ia legătura cu recurentul inculpat.
Avocat și procurorul, având pe rând cuvântul, precizează că nu mai au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile, instanța constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat având cuvântul pentru recurent, solicită a se constata că bunurile pe care s-a instituit sechestrul asigurator sunt bunuri comune dobândite de contestator împreună cu soția, și numai în urma partajului se poate aplica sechestrul numai pe partea sa de bunuri.
Solicită admiterea recursului și pe fond admiterea contestației și ridicarea sechestrului de pe bunurile comune.
Procurorul avâd cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului, menținerea sentinței ca legală și temeinică, întrucât aplicarea sechestrului s-a făcut corect, nu s-a trecut și la executare.
Recurentul contestator având ultimul cuvânt potrivit art.38513al. ultim, solicită admiterea recursului și pe fond admiterea contrestației, respectiv ridicarea sechestrului de pe bunuri.
Precizează că bunurile pe care s-a aplicat sechestrul sunt bunuri moștenite de la părinții săi.
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr.143/ din 1 0ctombrie 2008, Tribunalul Vâlceaa respins ca neîntemeiată contestația formulată de contestatorii, aflat în stare de detenție în Spitalul Penitenciar Colibași și, domiciliată în,-, jud.V, împotriva măsurii asigurătorii luate prin ordonanței procurorului din data de 3 decembrie 2007 dată în dosarul nr. 76B/P/2005 al DIICOT-Biroul Teritorial Vâlcea.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că plângerea a fost adresată inițial organului de urmărire penală - Direcția de Investigații Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Vâlcea, însă între timp dispunându-se trimiterea în judecată a inculpatului, a fost trimisă spre competentă soluționare instanței care judecă, cauza în primă instanță, Tribunalul Vâlcea ( art.168 alin.1 Cod de procedură penală).
Inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, alături de alți 6 inculpați pentru comiterea infracțiunilor prev. de: art. 194 alin. 1.p, cu aplic. art. 41 alin. 2.p; art. 215 alin. 1 și 3.p, cu aplic. art. 41 alin. 2.p; art. 23 alin. 1 lit. a, b și c din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2.p; art. 26 CP rap la art. 9, lit. a din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2.p; art. 7 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cp.
Între timp s-a luat măsura sechestrului asigurator asupra unor bunuri ce aparțin inculpatului în vederea recuperării pagubei avându-se în vedere că aceasta este ridicată față de natura infracțiunilor comise.
Potrivit art.163 alin.2 Cod de procedură penală " măsurile asiguratorii în vederea recuperării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului până la concurența valorii probabile a pagubei", neavând importanță dacă bunurile sunt în indiviziune sau în devălmășie cum este în cazul de speță.
Numai când măsura asiguratorie se ia în vederea executării amenzii sau confiscării averii trebuie ca bunurile să fie individualizate și să aparțină exclusiv inculpatului, ceea ce nu este în cazul de speță.
Susținerea că bunurile sunt în devălmășie nu constituie un motiv care să nu dea drept organului de urmărire penală sau instanței de judecată să ia măsura asiguratorie asupra acestora în vederea reparării pagubei. Stabilirea cotei părți ce revine fiecăruia dintre soți la dobândirea bunurilor - implicit a inculpatului, se poate face ulterior pe calea unei contestații la executare potrivit art.4001Cod de procedură civilă.
Față de cele arătate, tribunalul a respins ca neîntemeiată contestația, cu obligarea contestatorilor la câte 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Hotărârea a fost recurată de contestatorul care a solicitat a se constata că bunurile pe care s-a instituit sechestrul asigurator sunt bunuri comune dobândite de contestator împreună cu soția și numai în urma partajului se poate aplica sechestrul numai pe partea sa de bunuri.
Solicită admiterea recursului și pe fond admiterea contestației și ridicarea sechestrului de pe bunurile comune.
Examinând hotărârea supusă recursului, în raport cu dispozițiile artr.385/6 Cod procedură penală, curtea constată că acesta este nefondat.
Situația de fapt a fost corect apreciată de către prima instanță, care a aplicat în mod corespunzător dispozițiile legale în materie.
Mai mult decât atât, chiar recurentul în ultimul său cuvânt a precizat că s-a aplicat sechestrul asupra bunurilor moștenite de la părinții săi. În conformitate cu legislația civilă în materie, bunurile moștenite sunt moștenite, sunt bunuri proprii, chiar dacă moștenitorul acestora se află în raporturi de căsătorie. În raport cu aceste considerente, curtea urmează ca în baza disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, să respingă ca nefondat recursul.
În baza disp.artrr.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat și la onorariu de avocat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul penal formulat de contestatorul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva sentinței penale nr.143/F din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul contestator la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul de avocat din oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Dr.Gh. dr.
Grefier,
Red.: dr.
Tehn.
3 ex.
Jud.fond:.
17.11.2008.
Președinte:Gheorghe DiaconuJudecători:Gheorghe Diaconu, Marius Andreescu, Marius Gabriel
