Dare de mită (art. 255 cod penal). Decizia 98/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 30 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 98
Ministerul Public reprezentat de procuror -
Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 168/17.03.2008, pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-, având ca obiect infracțiunea de dare de mită (art. 255.Cod Penal).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant asistat de av., avocat ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și la modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Av. depune la dosar o adeverință medicală pentru a motiva lipsa inculpatului apelant la termenul anterior.
Instanța procedează la identificarea inculpatului, după datele de stare civilă.
Interpelat fiind, inculpatul arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel și că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțată de Tribunalul Iași și reindividualizarea modului de executare a pedepsei aplicate inculpatului. Deși instanța de fond a reținut că " inculpatul nu a conștientizat gravitatea faptei sale și consecințele acesteia." a apreciat că scopul pedepsei nu poate fi atins prin suspendarea executării acesteia, dat fiind și faptul că " deși a recunoscut comiterea acțiunilor de dare de mită, inculpatul a încercat să se disculpe, acreditând ideea că inițiativa infracțională a aparținut polițistului și că, în lipsa acestei inițiative, el nu ar fi comis fapta.". Inculpatul nu a încercat să se disculpe, doar a oferit relatarea unei întâmplări așa cum a perceput-o el și chiar instanța a reținut că există dubii asupra modului în care a fost inițiată acțiunea. Solicită a se avea în vedere că inculpatul este infractor primar, este căsătorit, are un copil minor, atitudinea anterioară acestui incident îl recomandă ca fiind o persoană serioasă și că pot fi aplicate disp. art. 81 Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public arată că inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de dare de mită, prev. și ped. de disp. art. 255 al.1 Cod penal iar probatoriul administrat, respectiv procesul verbal de constatare a flagrantului și înregistrările audio-video, conturează vinovăția acestuia. Din înregistrările audio-video rezultă clar insistența și tonalitatea inculpatului de a oferi suma de 900 euro lucrătorului de poliție. A crezut că inculpatul va da declarație în fața instanței de apel, deoarece declarațiile date anterior nu-i sunt favorabile. Raportat la infracțiunea reținută, la poziția inculpatului și având în vedere că nu au fost aduse dovezi noi, pune concluzii de respingere a apelului și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
Av., solicitând cuvântul în replică, arată că insistența despre care a făcut vorbire reprezentantul Ministerului Public poate fi apreciată și ca o dovadă că acestui om i s-a sugerat că trebuie să ofere acea sumă de bani și că atunci când a fost refuzat a înțeles să suplimenteze acea sumă, acesta fiind unul dintre obiceiurile bine-cunoscute la români.
Inculpatul apelant, având ultimul cuvânt, arată că regretă cele întâmplate și solicită admiterea apelului în sensul suspendării executării pedepsei aplicate pentru a avea posibilitatea să își întrețină familia, soția sa fiind grav bolnavă.
Declarând închise dezbaterile instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior dezbaterilor:
INSTANȚA
Analizând actele și lucrările dosarului constată:
Prin sentința penală nr. 168/17.03.2008 a Tribunalului Iașia fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art. 255 al. 1 Cod penal.
S-au aplicat disp. art. 71 și 64 Cod penal.
S-a dedus reținerea preventivă.
A fost confiscată suma de 900 euro, obiectul material al dării de mită.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus prima instanță a reținut:
Inculpatul locuiește în satul/comuna Focuri din județul I și este administrator al SC " " SRL, societate care își are sediul în localitatea de domiciliu a inculpatului.
În cursul anului 2006, societatea comercială administrată de inculpat avea un punct de lucru, mai exact un magazin mixt, în satul, comuna, județul
Magazinul respectiv funcționa în locuința martorului -, martor care îndeplinea calitatea de vânzător la acel magazin.
În ziua de 24.08.2006 fratele inculpatului, martorul, cu autovehiculul marca 1307 cu număr de înmatriculare B-49-, transporta o serie de mărfuri către magazinul aparținând SC " " SRL situat în localitatea, comuna, județul
În jurul orei 11.30, în timp ce circula pe raza satului din comuna, autovehiculul condus de martorul a fost oprit în trafic de către un echipaj de poliție din cadrul căruia făceau parte subcomisarul de poliție și agentul principal de poliție.
Cei doi lucrători de poliție își desfășurau activitatea în cadrul Biroului de Poliție județul I, iar subcomisarul îndeplinea funcția de șef al acelui birou.
Cu ocazia opririi în trafic, lucrătorii de poliție au constatat că în autoutilitară se aflau o serie de mărfuri alimentare, precum și mai multe peturi cu băuturi spirtoase. În acest context, martorul i-a cerut conducătorului auto documentele de proveniență a bunurilor transportate. La această solicitare, martorul le-a spus polițiștilor că fratele său, inculpatul, este administratorul unei firme care comercializează en-detail mărfuri alimentare și nealimentare și că actele de proveniență a mărfurilor transportate sunt la acesta.
Martorul a fost invitat la sediul biroului de poliție unde, la solicitarea subcomisarului, agentul de poliție a făcut o inventariere a bunurilor transportate de martorul, întocmind în acest sens și un proces - verbal aflat la fila 28 dosar urmărire penală). În aceleași împrejurări de fapt agentul de polițe a întocmit procesul verbal de contravenție seria - nr. - prin care i-a aplicat numitului o amendă contravențională în cuantum de 50 lei pentru săvârșirea unor contravenții la regimul circulației pe drumurile publice (o copie a procesului verbal de contravenție se află la fila 17 dosar urmărire penală).
Între timp martorul a luat legătura telefonic cu inculpatul căruia i-a relatat ceea ce i se întâmplase, împrejurare în care inculpatul i-a spus că se va deplasa, de îndată, la sediul Biroului de Poliție.
În jurul orelor 17.00, inculpatul s-a prezentat la Biroul de Poliție unde a luat legătura cu subcomisarul căruia i-a relatat că este administratorul unei societăți comerciale care are mai multe magazine pe raza localităților Focuri și și că marfa transportată de martorul îi aparține. În cadrul acelei discuții inculpatul i-a spus martorului că nu deține acte care să justifice proveniența bunurilor transportate de fratele său, comunicându-i totodată că dorește ca situația creată să fie rezolvată pe cale amiabilă, adică fără sancționarea sa și fără confiscarea bunurilor a căror proveniență nu putea să o dovedească, sugerând că în schimb, îi va remite o sumă de bani.
Deși subcomisarul de poliție a refuzat oferta de mituire făcută de inculpat, acesta din urmă a insistat, folosind expresii de genul "hai. să o rezolvăm omenește, să trăiesc și eu și matale".
În continuare, martorul i-a spus inculpatului că el "nu ia mită" și că va dispune sancționarea sa contravențională în temeiul Legii 12/1990, confiscarea mărfurilor transportate fără acte de proveniență și efectuarea de verificări pentru a stabili proveniența băuturilor spirtoase găsite în autoturism, băuturi care nu aveau timbru și cu privire la care exista suspiciunea că sunt contrafăcute.
Se impune a arăta că aceste discuții s-au purtat în biroul martorului, în condițiile în care ușa de acces în birou a fost deschisă, pe hol aflându-se martorul, iar în biroul de vis-a-vis agentul de poliție.
La un moment dat, enervat de refuzul martorului, inculpatul s-a ridicat în picioare, a scos dintr-un buzunar al pantalonilor mai multe bancnote pe care le-a pus pe biroul din fața polițistului, spunând "Domnule șef, luați ăștia și lăsați-mă în!". Martorul a refuzat să primească banii astfel oferiți și i-a cerut inculpatului să și-i ia înapoi, lucru pe care nu a fost de acord să-l facă. În continuare inculpatul a fost invitat de agentul de poliție în biroul acestuia din urmă unde a dat o declarație cu privire la proveniența mărfurilor transportate.
În timp ce inculpatul făcea acea declarație, martorul l-a chemat în biroul său pe, i-a cerut să numere banii oferiți de inculpat, ocazie în care s-a constatat că erau 12 bacnote a câte 100 lei, după care i-a solicitat să-i ia el pentru a-i restitui ulterior fratelui său. Martorul a luat cele 12 bancnote după care a ieșit din biroul subcomisarului.
Imediat ce martorul a părăsit biroul său, telefonic, a sesizat Direcția Generală Anticorupție - Serviciul Teritorial Anticorupție I cu privire la fapta de dare de mită. După aceea, subcomisarul, cunoscând împrejurarea că la poliția orașului se afla în lucru un dosar ce avea ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală și contrafacerea băuturilor spirtoase, a luat legătura cu colegii săi de la acea unitate de poliție cărora le-a relatat faptul că fusese depistat martorul transportând pentru inculpatul o cantitate mai mare de alcool care părea a fi contrafăcut.
În urma acestei discuții, doi lucrători de poliție din cadrul Poliției s-au prezentat la Biroul de Poliție și împreună cu agentul, cu inculpatul și fratele acestuia s-au deplasat în satul la sediul magazinului aparținând SC " " SRL. Aici s-au efectuat o serie de verificări, constatându-se că existau mărfuri pentru care administratorul - inculpatul - nu deținea acte de proveniență. În aceste condiții, lucrătorii de poliție au procedat la inventarierea și ridicarea tuturor mărfurilor a căror proveniență nu a putut fi dovedită cu acte de către inculpat.
În timpul inventarierii și ridicării mărfurilor, în jurul orelor 19.00, la sediul magazinului aparținând societății comerciale administrate de inculpatul s-au prezentat și lucrările de poliție și. În acele împrejurări faptice, inculpatul l-a abordat, din nou, pe denunțătorul și i-a spus că "ridică cota de mită", întrucât și-a dat seama că trebuie împărțită la trei. Și de această dată oferta inculpatului a fost refuzată de către subcomisarul.
După terminarea acțiunii de ridicare a mărfurilor, acțiune care a presupus și transportul lor într-un spațiu ce aparținea Biroului de Poliție, județul I, inculpatul a fost invitat a doua zi la ora 12.00, la poliție pentru a da lămuririle necesare clasificării situației constatate.
Urmare a denunțului făcut de subcomisarul, organele de urmărire penală au organizat în ziua de 25.08.2006 procedura flagrantă, deplasându-se în acest scop la sediul Biroului de Poliție, județul
În jurul orei 12.00, la sediul Poliției din s-a prezentat inculpatul care a mers în biroul denunțătorului și i-a oferit acestuia suma de 900 euro formată din 2 bancnote a câte 100 euro și 14 bancnote de câte 50 de euro, bani pe care i-a pus pe biroul aflat în fața polițistului. În același timp, inculpatul i-a cerut subcomisarului ca în schimbul banilor oferiți să nu ia măsurile legale ce se impuneau și să-i restituie mărfurile ridicate în ziua precedență.
În momentul imediat următor au intervenit organele de urmărire penală care au organizat flagrantul, acțiunile întreprinse fiind consemnate în procesul verbal de constatare a infracțiuni fragrante aflat la filele 3-5 dosar urmărire penală.
Se impune a arăta că procedura flagrantă a fost efectuată în prezența martorilor asistenți și.
Cu ocazia flagrantului, pe biroul din încăperea unde se aflau denunțătorul și inculpatul a fost găsită suma de 900 euro, bani care au fost ridicați de organele de urmărire penală și depuși ulterior la Casa de Economii și Consemnațiuni SA - Sucursala I în baza recipisei de consemnare nr. -/1 din 09.02.2007.
Audiat cu privire la învinuirea adusă atât în cursul urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești, după ce i-au fost aduse la cunoștință dispozițiile art. 70 alin.2 Cod penal, inculpatul recunoscut că în zilele de 24 și 25 august 2006 i- oferit subcomisarului de poliție suma de 12.000.000 lei vechi și respectiv suma de 900 euro pentru ca acesta să nu-și îndeplinească, în mod corespunzător, atribuțiile de serviciu.
În apărarea sa inculpatul susținut că inițiativa mituirii i- aparținut denunțătorului care prin expresia ".faceți comerț fără să treceți pe la noi" i- sugerat că trebuie să- remită un avantaj patrimoniul pentru nu- sancționa contravențional și nu declanșa cercetările penale.
în contextul întregului complex probator administrat în cauză, susținerea inculpatului în sensul că subcomisarul de poliție i-ar fi sugerat să ofere mită este infirmată de mijloacele de probă existente la dosar cu excepția declarației dată în cursul cercetării judecătorești de martorul.
Astfel, cu ocazia audierii sale în fața instanței de judecată, martorul confirmat susținerile fratelui său, inculpatul, cum că inițiativa mituirii i-ar fi aparținut denunțătorului. În acest sens martorul a relatat că "l-am auzit pe polițistul spunându- fratelui meu: tu comerț fără să treci pe aici pe la noi cu o sticlă cu vin.".
Făcând o analiză atentă a declarațiilor inculpatului și ale martorului instanța a constatat o neconcordanță între aceste mijloace de probă. Astfel, dacă inculpatul susținut că denunțătorul i- spus "faceți comerț fără să treceți pe la noi", martorul a relatat același lucru, și, în plus, și faptul că ar fi indicat și bunul pretins, respectiv "o sticlă de vin". Inculpatul niciodată nu a arătat că denunțătorul i-ar fi cerut "o sticlă de vin", aspect ce vine în sprijinul aprecierii că susținerile celor doi - inculpatul și martorul - referitoare la cui anume i-a aparținut inițiativa de mituire au un caracter nesincer.
Nu poate fi neglijată nici împrejurarea că în declarația dată în cursul urmăririi penale martorul nu a susținut că subcomisarul i-ar fi pretins inculpatului bani sau alte foloase pentru a-și încălca atribuțiile de serviciu.
Or, in condițiile în care această împrejurare de fapt ar fi fost reală nu se poate explica de ce martorul nu a adus-o la cunoștința organelor judiciare de la momentul primei sale audieri.
Având în vedere neconcordanța dintre cele două declarații, - inculpatului și a martorului - caracterul diferit al declarațiilor pe care martorul le- dat în cele două faze ale procesului penal în sensul că aspectul referitor la inițiativa de mituire - aspect esențial pentru cauză - nu fost relatat la momentul audierii inițiale, ținând seama și de legătura de rudenie dintre inculpat și martor, aceea de frați, legătură care justifică anumită doză de subiectivism din partea martorului, instanța a înlăturat susținerile martorului referitoare la faptul că i- pretins inculpatului un folos material.
În aceste condiții, susținerile inculpatului referitoare la cui anume aparținut inițiativa rămân singulare, context în care ținând seama și de faptul că sunt infirmate de declarațiile martorilor și și de mențiunile din procesul verbal de constatare infracțiunii flagrante, au fost înlăturate de instanță.
De altfel, varianta că inițiativa mituirii i-ar fi aparținut subcomisarului este exclusă și de conduita adoptată de acesta imediat după prima ofertă de mituire. Astfel, martorul sesizat telefonic organele judiciare competente - - Serviciul Teritorial Anticorupție I - după care și pe colegii săi din cadrul Poliției Hîrlău care aveau competența în privința infracțiunilor de evaziune fiscală și contrafacerea băuturilor alcoolice spirtoase, acțiuni pe care nu le-ar fi întreprins dacă inițiativa mituirii i-ar fi aparținut.
În concluzie, instanța a acordat valoare probantă declarațiilor inculpatului, mai puțin acelor aspecte de fapt referitoare la împrejurarea că subcomisarul ar fi avut inițiativa mituirii, aspecte pe care instanța le consideră ca având caracter mincinos.
Coroborând declarațiile de recunoaștere ale inculpatului cu denunțul făcut de numitul, cu declarațiile de martori pe care acesta le- dat în cauză, cu mențiunile din procesul verbal de constatare infracțiunii flagrante, cu declarațiile martorilor, cu copia procesului verbal de contravenție seria - nr. -, procesului verbal de inventariere din 24.08.2006 cu declarațiile martorilor - și, instanța a reținut pe deplin dovedită situația de fapt reținută în considerentele prezentei hotărâri și, implicit, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de dare de mită.
În termen hotărârea a fost apelată de inculpat cu motivarea că față de conduita lui generală bună, de împrejurările în care a săvârșit fapta, de comportarea procesuală corectă, în cauză sunt incidente disp. art. 81 Cod penal, reeducarea putându-se face și fără privare de libertate.
Apelul formulat nu este fondat.
Prima instanță a reținut o situație de fapt conformă cu probele administrate și a aplicat o pedeapsă corect individualizată.
Din descrierea situației de fapt rezultă fără echivoc că inculpatul a mai săvârșit o faptă penală care însă nu a format obiectul sesizării instanței.
În condițiile în care procurorul nu a dispus trimiterea în judecată și nici nu a cerut extinderea procesului penal, instanța a soluționat cauza doar sub aspectul faptei cu care a fost sesizată.
Față de împrejurările în care inculpatul a acționat, de insistența cu care a încercat să nu răspundă contravențional ori penal, de perseverența cu care a acționat în oferirea unei sume de bani pentru ca polițistul să-și încalce atribuțiile de serviciu, pedeapsa aplicată și modalitatea de executare corespunde scopului cerut de art. 52 Cod penal atât cel al prevenției generale cât și al reeducării inculpatului, al formării unei atitudini corecte față de ordinea de drept.
Pentru prevenirea actelor de corupție este necesar sancționarea cu pedepse privative de libertate a tuturor formelor de corupție, darea de mită fiind de fapt acțiunea care promovează un sistem corupt.
Pentru aceste motive, în baza art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală apelul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile articolului 192 al. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefundat apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 168/17.03.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă apelantul să achite 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
07.10.2008
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Aurel Dublea