Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 1130/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 1130
Ședința publică de la 08 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR: G -
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de partea civilă CEC BANK SA B - Sucursala CEC BANK Reșița, împotriva deciziei penale nr.129/2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: pentru inculpatul intimat lipsă, avocat din oficiu, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în fond.
Apărătorul din oficiu al inculpatului intimat, solicită respingerea recursului formulat de partea civilă și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, decizia penală pronunțată de Tribunalul C - S, fiind temeinică și legală, solicitând menținerea ei.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 144/22.04.2008, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr-, în baza art. 215 indice al.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, a fost condamnată inculpata la 2 ani închisoare pentru infracțiunea de delapidare în formă continuată.
În baza art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, a fost condamnată aceeași inculpată la 5 luni închisoare, pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele arătate în alineatele precedente și s- aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 71 al.1 Cod penal, au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a-b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit în conformitate cu prev. art. 82 cod penal.
În baza art. 71 al.4 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei închisorii.
În baza art.359 alin.1 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatei asupra cauzelor de revocare a pedepsei prevăzute de art. 83 cod penal.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală, cu referire la art. 998, art. 999 cod civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă CEC Reșița.
A fost obligată inculpata, în solidar cu părțile responsabile civilmente și, la plata sumei de 58.222,59 lei, cu titlu de despăgubiri civile + dobânda legală de la data acoperirii prejudiciului și până la data achitării efectivă a debitului.
În baza art. 348 Cod procedură penală și art. 445 Cod procedură penală, s-a dispus anularea și desființarea totală a următoarelor înscrisuri falsificate: ordinul de plată restituire nr. - din 30.01.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 30.01.29006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 07.03.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 21.02.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 06.03.2006 pe numele G, ordinul de plată restituire - din 27.01.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 06.02.2006 pe numele G, ordinul de plată nr. - din 03.03.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 08.03.2006, pe numele -, ordinul de plată restituire nr. - din 22.02.2006 pe numele T, ordinul de plată restituire nr. - din 24.02.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 18.01.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 13.02.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 04.01.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 29.12.2005 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 18.01.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 27.01.2006 pe numele, ordinul de plată restituire - din 29.12.2005 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 29.12.2005 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 30.01.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 19.01.2006 pe numele a, ordinul de plată restituire nr. - din 13.02.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 20.01.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 30.01.2006 pe numele, Ordinul de plată restituire nr. - din 21.02.2006 pe numele Filaret, ordinul de plată restituire nr. - din 24.02.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 20.02.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 20.02.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 09.03.2006 pe numele G, ordinul de plată restituire nr. - din 05.01.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 04.01.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 23.02.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 22.02.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 08.03.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr.- din 07.03.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 03.03.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 03.03.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 28.02.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 27.02.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 28.02.2006 pe numele, ordinul de plată restituire nr. - din 06.02.2006 pe numele și ordinul de plată restituire nr. - din 13.03.2006 pe numele.
În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligată inculpata, la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița din data de 25 ianuarie 2007 din dosar nr. 756/P/2006 a fost trimisă în judecată inculpata, pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare în formă continuată prev. de art.2151alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
S-a reținut în sarcina sa că pe parcursul lunilor 2005 - martie 2006, în calitate de angajată a CEC, în baza aceleiași rezoluții infracționale, și-a însușit din conturile unui număr 98 de clienți CEC suma de 115.445,18 lei, prin restituiri de sume depuse de către clienți în conturi curente semnate în fals de către inculpată în locul clientului și prin stornări ale chitanțelor ce consemnau depunerea sumei de către client, precum și faptul că a semnat un număr de 73 de ordine de plată - restituire la rubrica clint, însușindu-și ulterior sumele de bani menționate în aceste ordine.
Instanța de fond a administrat proba cu înscrisuri, a audiat martorii, C, G, s-au luat scripte de comparație și s-a efectuat raportul de expertiză criminalistică nr. 42 din 4 martie 2008. La dosarul cauzei s-a atașat dosarul nr. 756 /P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița, care conține declarațiile martorilor, plângerea penală formulată de partea vătămată, procesele verbale întocmite de organele de urmărire penală, copie ordine de plată - restituire, chitanțe, extrase de cont, tabele privind situația sumelor anulate, procesul verbal din 31 mai 2006 întocmit de echipa de control CEC, fișe clienți, fișa postului inculpatei, tabele privind situația sumelor restituite din conturile curente ale beneficiarilor de credite, jurnale operațiuni zilnice și alte înscrisuri.
Inculpata nu a putut fi audiată nici în faza de urmărire penală și nici în faza de judecată, din procesele verbale de căutare a inculpatei și procesele verbale de executare a mandatelor de aducere rezultând că aceasta este plecată din țară, neexistând date cu privire la domiciliul acesteia din străinătate, astfel că s-a dispus citarea inculpatei și prin afișare la Consiliul Local Reșița.
Din probele administrate în cele două faze ale procesului penal instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:
Inculpata a fost angajată la Casa de Economii și Consemnațiuni - Sucursala Reșița în calitate de casieră specializată în activitatea de creditare persoane fizice.
În datele de 14 și 15 martie 2006, doi clienți ai CEC au reclamat conducerii sucursalei că s-au fost efectuate operațiuni în contul lor, deși aceste persoane efectuaseră plăți anticipate integrale la creditele ce le contractaseră la CEC, operațiunile respective nu apăreau în soldul contului curent. Ca urmare a acestor reclamații s-au făcut verificări asupra activității inculpatei privind operațiunile efectuate în conturile curente ale clienților CEC.
În urma controlului s-a stabilit că titularul contului curent 77012, la data de 24.01.2006 a efectuat o depunere în cont în sumă de 18.860 lei în scopul achitării integrale a creditului 14026 contractat la 28 iulie 2005, pentru care i-a fost eliberată chitanța nr. -, neîntocmindu-se de către inculpată actul adițional obligatoriu la contractul de credit. Ulterior, prin ordine de plată - restituire s-au efectuat restituiri de către inculpată ce au totalizat suma de 13.500 lei. Fiind contactat, a arătat că a depus suma de 18.860 lei, ce reprezenta achitarea contractului iar după această dată nu a mai solicitat nici operațiune de restituire a banilor depuși în cont.
Inculpata a întocmit ordinele de plată - restituire falsificând semnătura titularului și și-a însușit suma de 13.500 lei, iar la scadență a achitat valoarea ratei pe care acesta o datora conform contractului de creditare, pentru a nu da naștere la suspiciuni.
Potrivit procesului verbal din data de 31 mai 2006, verificarea asupra activității inculpatei s-a efectuat pe perioada 01.01.2005 - 14.03.2006, și s-au constatat mai multe cazuri în care după depunerea de către clienți a sumelor de bani pentru plata creditelor aceste sume au fost restituite.
Astfel, în perioada 2005 - 14 martie 2006 inculpata și-a însușit de la un număr de 98 de clienți CEC ( anexa 1 actului de control nr.5433/31 mai 2006), prin operațiuni ilegale efectuate în conturile curente personale ale clienților care se prezentau la ghișeu în vederea efectuării unor operațiuni de depunere reprezentând plăți anticipate integrale sau parțiale, suma de 121.555 lei sumă din care a fost scăzută suma de 8.250 lei ce a fost acoperită prin depuneri la scadență în conturile curente ale respectivilor clienți de către inculpată. Cele două modalități principale de operare de către inculpată constau în restituiri de sume de bani prin falsificarea semnăturilor clienților și respectiv stornarea chitanțelor de depunere a sumelor de bani ce reprezentau de asemenea plăți anticipate parțiale sau integrale ale creditelor.
Astfel, în cazul clientului, s-a reținut că acesta la data de 25.01.2006 a depus suma de 2.640 lei pentru care i-a fost eliberată chitanța cu nr. -, reprezentând plata anticipată integrală a creditului contractat. Inculpata, în calitate de casieră, nu a sesizat salariații ce aveau ca atribuție de serviciu urmărirea și monitorizarea creditelor, astfel că nu s-a încheiat actul adițional privind rambursarea anticipată integrală a creditului. În cazul acestui client, în aceeași zi, inculpata a întocmit ordinul de plată restituire nr. - în valoare de 2640 lei pe care l-a semnat la rubrica client în fals iar suma de bani și-a însușeșt- În mod similar inculpata a procedat și în cazul clientului, căreia prin chitanța - din 28.02.2006, i-a achitat la scadență suma de 75 lei în contul de credit, pentru a evita intrarea la restanță a acestui credit și somarea la plată a clientului. Prin aceeași modalitate de operare, inculpata a acționat asupra conturilor curente ale unui număr de 73 clienți CEC, astfel cum rezultă din probele aflate la dosar.
Din declarațiilor martorilor audiați în cauză și procesele verbale de control a rezultat că ordinele de plată - restituire nu poartă semnătura clienților, semnături ce se regăseau în specimenele de semnături depuse la deschiderea conturilor curente și nici cele existente pe contractele de credite. De asemenea, și din raportul de expertiză grafică efectuat în cauză a rezultat că semnăturile de pe ordinele de plată restituire de la rubrica client nu aparțin titularilor, iar în ce privește semnăturile de pe ordinele de plată - restituire emise pe numele, -, și au fost executate de inculpată, iar cele de pe ordinele de plată restituire emise pe numele, și au fost probabil executate de inculpata.
Fiind audiați, titularii conturilor au negat efectuarea vreunei alte operațiuni în conturile curente după achitarea sumelor de bani cu titlu de rambursare a creditelor.
În cursul lunii ianuarie 2006, inculpata și-a însușit pentru o perioadă limitată de timp și sume depuse de clienți în avans față de data scadenței lunare. În acest sens a acționat în situația clientului care, la data de 06 01.2006 depus suma de 350 lei, în aceeași zi se restituie suma de 350 lei pe care inculpata i-a redepus din nou în cont la data scadenței, 31.01.2006. Alte sume restituite din conturile curente ale clienților se referă la plăți anticipate parțiale și sume depuse în contul curent în vederea acoperirii unui număr mai mare de rate ( fără a fi considerate plăți anticipate).
În toate cazurile în care clienții au depus sume mai mari decât datoriile lunare, fie că era vorba de plata integrală sau de plata anticipată parțială, nu au fost respectate procedurile cuprinse în normele privind înscrierea opțiunii clientului într-o cerere, întocmirea notei contabile de către persoana cu atribuții de monitorizare și încheierea unui act adițional de către salariatul cu atribuții de analiză.
În ceea ce privește cea de-a doua modalitate de acționare a inculpatei, respectiv prin stornarea operațiunilor de depunere ale clienților, instanța de fond a reținut că aceste operațiuni au fost efectuate pe jurnalul de operațiuni al inculpatei și apar ca fiind efectuate pe cod operator 1951 corespunzător angajatei CEC - administrator cont. Fiind audiată, martora a relatat că nu a operat acele stornări la solicitarea inculpatei și nici nu-și poate explica cum inculpata a intrat în posesia parolei de stornare. Ba mai mult, martora și inculpata nici nu-și desfășurau activitatea în aceeași clădire CEC, ci în locații diferite.
Din cele mai sus menționate a rezultat că inculpata a folosit în mod abuziv parola de stornare atribuită martorei .
Cu privire la modul de efectuare al acestor operațiuni prima instanță a reținut faptul că nu se efectuau în prezența clientului, așa cum ar fi trebuit, conform normelor interne de lucru.
Din actele existente la dosar a rezultat că, în unele dintre situații inculpata își însușea în cazul stornărilor, în aceeași zi, sumele pe care clienții le depuneau în conturi. Astfel, din verificările întreprinse s-a observat faptul că în situația în care inculpata opera stornarea, sumele de bani apăreau ca fiind scăzute din jurnalul operațiunilor zilnice, prin urmare sumele nu mai erau depuse la casierie iar banii erau însușiți de către aceasta.
Fiind audiați, titularii de credite nu au mai solicitat restituirea vreunei sume după achitarea sumelor de bani către CEC, în vederea acoperirii creditului, aceștia prezentând chitanțele eliberate de către inculpată cu ocazia achitării sumelor de bani, astfel că CEC a achitat în conturile clienților sumele respective.
În prima modalitate de săvârșire a faptei, inculpata a operat restituiri din conturile unui număr de 73 de clienți (, a, G, Viona, a, G, G, Filaret, ovici, -, G, -, G, ).
În cea de-a doua modalitate, inculpata a stornat fără a respecta normele interne ce reglementau astfel de operațiuni un număr de 25 de chitanțe ( în cazul următorilor clienți CEC:, -, )
Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, în ambele faze procesuale, prima instanță a constatat că faptele inculpatei așa cum au fost prezentate mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de delapidare, prevăzută de art. 2151al.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal.
Instanța de fond a reținut forma continuată a celor două infracțiuni, întrucât probele administrate relevă săvârșirea mai multor acte materiale ce întrunesc fiecare în parte elementele constitutive ale infracțiunilor de delapidare, respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte materiale comise de inculpată la scurte intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, dedusă din modalitatea similară de acționare, astfel cum au fost descrise mai sus.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța de fond a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 pen. care arată că la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate in partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Prima instanță a avut în vedere faptul că inculpata nu are antecedente penale, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar de la dosar. Pe de altă parte instanța de fond a avut în vedre că inculpata s-a sustras procesului penal, din probele aflate la dosar rezultă că aceasta a părăsit țara la data de 16.03.2006, imediat după descoperirea faptelor. În consecință, A dispus condamnarea inculpatei.
În ceea ce privește modalitatea de executare, instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei, în egală măsură preventiv și educativ, poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatei ținând cont că aceasta nu a mai săvârșit alte fapte penale. Fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 cod penal, instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Cu privire la latura civilă, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, partea vătămată CEC - Sucursala Reșița, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 116.445,18 lei plus dobânda legală și penalități în procent de 6,61 % pentru venitul nerealizat de la data acoperirii prejudiciului.
Conform art. 998 cod civil, orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara, iar potrivit art. 999 cod civil, omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și pentru prejudiciul cauzat prin imprudența sau neglijența sa.
În cauza de față, prima instanță a apreciat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în sarcina inculpatei, respectiv fapta ilicită (activitatea de însușire de către inculpată a sumelor de bani depuse de clienți în conturile deschise la CEC unde inculpata era angajată ca și casieră, prin semnarea în fals a ordinelor de plată - restituire și anularea unor chitanțe prin care se încasase suma de bani de la client), producerea prejudiciului prin această faptă (sumele de bani pe care inculpata și le-a însușit din conturile titularilor de contracte), legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, vinovăția inculpatei sub forma intenției.
Referitor la cea din urmă condiție a răspunderii delictuale pentru fapta proprie - vinovăția inculpatei - instanța de fond a reținut o culpă și din partea părții vătămate în săvârșirea faptei ilicite cauzatoare de prejudicii de către inculpată. Aceasta rezultă din probele administrate în cauză, respectiv regulamentul nr. 115 din 3 iunie 2004, declarațiile martorilor, și procesele verbale din data de 24.03.2006 și data de 31 mai 2006 întocmite de CENTRALA CEC -DIRECȚIA CONTROL.
Astfel, din coroborarea probelor sus menționate a rezultat că, potrivit normelor interioare, modul de desfășurare al atribuțiunilor de serviciu de către inculpată trebuia verificat zilnic de către șeful de serviciu sau directorul în subordinea căruia lucra.
De asemenea, tot prin actele de control s-au constatat nereguli privind respectarea atribuțiilor funcțiilor de către angajații CEC și nereguli privind respectarea normelor de lucru referitoare la stornarea unor operațiuni de ghișeu.
S-a reținut în actul de control că stornarea unor operațiuni de ghișeu se făcea de către o singură persoană pentru toate unitățile din județ, respectiv martora, însă în perioada ianuarie - martie 2006, cele 25 de operațiuni au fost efectuate de către inculpată, folosind în mod abuziv parola martorei.
În această situație dacă martora ar fi verificat în fiecare zi operațiunile efectuate cu propria parolă ar fi putut observa faptul că în cadrul aceleași zile, clientul în situația căruia se opera stornarea, nu apărea cu nici o altă operațiune efectuată la ghișeu, astfel că nu s-ar fi putut justifica prezența acestuia și respectiv stornarea respectivă.
În măsura în care persoanele abilitate din cadrul CEC ar fi respectat normele interioare și ar fi controlat modul de desfășurare al atribuțiunilor de serviciu de către inculpată, ar fi putut observa activitatea infracțională a acesteia, care s-a desfășurat pe o perioadă de aproximativ 4 luni de zile, respectiv 2005 - martie 2006.
Având în vedere cele mai sus menționate instanța de fond a reținut culpa comună a inculpatei și părții vătămate privind producerea prejudiciului cauzat prin săvârșirea faptei ilicite de către inculpată.
Inculpata a fost angajată la Casa de Economii și Consemnațiuni - Sucursala Reșița în calitate de casieră specializată în activitatea de creditare persoane fizice.
Prin contractul de garanție suplimentară autentificat sub nr. 777 din data de 28.03.1996 la BNP și contractul de garanție suplimentară autentificat sub nr. 1125 din data de 24.02.1997 la BNP, giranții și, au girat cu retribuția lor până la acoperirea integrală a prejudiciului cauzat de inculpată în gestiunea pe care o deținea la unitatea CEC - Sucursala Reșița. De asemenea, prin aceleași contracte cei doi giranți au consimțit să fie urmăriți în condițiile Legii nr. 22/1969 pentru acoperirea lipsurilor din gestiunea persoanei girate.
În acest sens, în practica judiciară s-a statuat că în procesele penale în care inculpații gestionari ori personalul cu alte atribuții, prin faptele lor au adus pagube avutului public, persoanele ținute a răspunde împreună cu aceștia pentru prejudiciile cauzate de inculpați, potrivit art. 10,28,30 și 34 din Legea nr. 22/1969, au calitatea de părți responsabile civilmente în procesul penal.
Ținând cont de faptul că prin contractele de garanție suplimentară menționate mai sus, garanții și au girat cu retribuția lor până la acoperirea integrală a prejudiciului cauzat de inculpată în gestiunea pe care o deținea la unitatea CEC - Sucursala Reșița, aceștia au calitate de părți responsabile civilmente în procesul penal și au fost obligați în solidar cu inculpata la acoperirea prejudiciului cauzat părții civile.
În consecință, instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată - parte civilă CEC - Sucursala Reșița și a obligat inculpata, în solidar cu părțile responsabile civilmente și, la plata sumei de 58.222,59 lei, cu titlu de despăgubiri civile + dobânda legală de la data acoperirii prejudiciului și până la data achitării efectivă a debitului. Totodată, în baza art. 348 Cod procedură penală și art. 445 Cod procedură penală, a dispus anularea și desființarea totală a următoarelor înscrisuri falsificate.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, conform disp.art.362-363 Cod procedură penală, inculpata, partea civilă Casa de Economii și Consemnațiuni (care ulterior și-a schimbat denumirea în BANK - Sucursala Reșița) și părțile responsabile civilmente și.
În dezvoltarea motivelor de apel partea civilă BANK - Sucursala Reșița a susținut că în mod greșit instanța de fond a admis doar în parte acțiunea civilă, obligând inculpata doar la plata a Jd in prejudiciul cauzat. S-a apreciat că, din moment ce sub aspect penal s-a reținut că singura persoană vinovată este inculpata, aceasta ar fi trebuit obligată la acoperirea întregului prejudiciu, iar soluția pronunțată a îmbogățit fără just temei patrimoniul inculpatei. Totodată, s-a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la cheltuielile suportate de partea civilă cu ocazia efectuării expertizei criminalistice dispuse de instanță. În ceea ce privește latura penală, s-a considerat că la stabilirea cuantumului pedepsei aplicate și a modalității de executare a acesteia, instanța de fond nu a ținut cont de gradul sporit de pericol social al faptei și prejudiciul creat părții civile.
În susținerea orală a apelului formulat de inculpată, apărătorul ales al acesteia, avocat, a arătat că inculpata a creat un prejudiciu clienților băncii, iar BANK nu poate fi parte civilă ci parte responsabilă civilmente pentru că inculpata a fost trimisă în judecată ca și angajată a băncii. Apreciază că acesta reprezintă un motiv de desființare cu trimitere spre rejudecare, pentru clarificarea situației. Totodată, arată că s-ar fi impus extinderea procesului penal, întrucât este greu de crezut că inculpata este singura vinovată.
În susținerea orală a apelului formulat de părțile responsabile civilmente, apărătorul ales al acestora, avocat, a arătat că este inadmisibil că BANK nu a avut calitate de parte responsabilă civilmente în primă instanță, când de fapt trebuia să răspundă pentru angajata sa; mai arată că mod greșit nu a pus sechestru pe apartamentul inculpatei, fiind obligate părțile responsabile civilmente să plătească pentru prejudiciul creat de inculpată. În mod normal BANK trebuia să fie obligată pentru achitarea prejudiciului, după care aceasta trebuia să pună sechestru pe bunurile inculpatei și doar în ultimă instanță trebuiau să răspundă cele două părți responsabile civilmente.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Prin DP nr. 129/2008, pronunțată de Tribunalul C - S, n baza art.379 alin.1 pct.1 lit.a Cod procedură penală, s-a respins apelul formulat de apelanții-părți responsabile civilmente și împotriva sentinței penale nr. 144/22.04.2008 pronunțată de Judecătoria Reșița.
În baza art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală, s-au admis apelurile formulate de apelanta-inculpată și de apelanta-parte civilă BANK - Sucursala Reșița împotriva sentinței penale nr. 144/22.04.2008 a Judecătoriei Reșița, s-a desființat sentința respectivă și s-a dispus rejudecarea cauzei de către Judecătoria Reșița.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, xaminând sentința atacată, față de cererile de apel cât și din oficiu, sub toate aspectele legalității și temeiniciei, prin prisma disp.art.371, 378 Cod procedură penală, s-a constatat că apelul părților responsabile civilmente și este tardiv.
Aceasta întrucât sentința penală apelată a fost dată cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunțare cu părțile responsabile civilmente, pronunțarea făcându-se la data de 22.04.2008. Pe tot parcursul cercetării judecătorești în primă instanță respectivele părți au avut termen în cunoștință, asumat ca atare de către apărătorul lor ales, drept pentru care în mod justificat nu s-a mai dispus citarea acestora nici pentru faza de dezbateri. În aceste condiții, respectivele părți responsabile civilmente, prin același avocat au introdus apel la data de 08.05.2008, împotriva respectivei sentințe penale, așadar cu depășirea termenului reglementat de art. 363 alin.1 Cod procedură penală.
Pe de altă parte însă, s-au constatat admisibile apelurile formulate de apelanta-inculpată și apelanta - parte civilă BANK - Sucursala Reșița, pentru motivele care vor fi expuse în continuare.
Cadrul procesual stabilit de prima instanță a fost compus din inculpată, partea civilă BANK - Sucursala Reșița(aceasta substituindu-se ca urmare a achitării prejudiciilor celor 98 de persoane fizice în ale căror conturi a operat inculpata potrivit modalităților descrise mai sus), părțile responsabile civilmente și (cărora li s-a atribuit în mod justificat această calitate pe baza unor probe certe, cum ar fi contractele de garanție suplimentară autentificate sub numerele 777/28.03.1996 și respectiv 1125/24.02.1997, în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 22/1969), toate aceste părți având și calitatea de apelanți. Din respectivul cadru procesual au fost însă excluse cu desăvârșire părțile vătămate existente în cauză, respectiv cele 98 de persoane prejudiciate inițial prin activitatea infracțională a inculpatei. Aceste 98 de persoane vătămate dobândiseră calitatea de părți vătămate în cursul urmăririi penale, celor mai mulți fiindu-le luată câte o declarație separată de către organele de urmărire penală, în conformitate cu dispozițiile art.75 și urm. Cod procedură penală(volumul II din dosarul de urmărire penală)., la sfârșitul acestor declarații, respectivele părți vătămate au declarat că nu se constituie părți civile în cauză deoarece prejudiciul le-a fost achitat de către BANK
Acest aspect nu exclude însă câtuși de puțin obligația instanței de judecată de a respecta calitatea respectivelor părți, fiind necesară citarea lor ca atare în fața instanței de judecată, având în vedere faptul că persoanele vătămate și-au exprimat voința în faza de urmărire penală de a deveni părți vătămate, prin declarațiile date în aceeași fază procesuală efectuând acte specifice susținerii laturii penale a procesului penal în calitate de părți vătămate.
Pe de altă parte conform dispozițiilor art. 15 alin.2 Cod procedură penală, constituirea ca parte civilă se poate face nu doar în tot cursul urmăririi penale, ci și în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare. Aceste dispoziții permit atât revenirea unei părți vătămate asupra declarației sale inițiale prin care s-a constituit sau nu parte civilă în cursul urmăririi penale, cât și posibilitatea acesteia - în urma constituirii ca parte civilă - să-și majoreze eventual pretențiile inițiale, obligația acesteia fiind să respecte termenul stipulat de lege.
Prima instanță avea cu atât mai mult obligația să-i citeze în calitate de părți vătămate pe toate cele 98 de persoane fizice vătămate prin infracțiunile comise de inculpată, cu cât organele de urmărire penală nici nu-și îndepliniseră obligația stipulată de art.76 Cod procedură penală, aceea de a chema spre a fi ascultate toate persoanele care au suferit o vătămare prin infracțiune. Același text de lege stipulează că respectiva obligație incumbă atât organului de urmărire penală, cât și instanței de judecată.
În consecință, instanța de control judiciar a apreciat că în speță judecarea cauzei la Judecătoria Reșița a avut loc în lipsa unor părți care nu au fost deloc citate, impunându-se rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, care, după citarea în mod corespunzător a tuturor părților care compun cadrul procesual, va proceda și la examinarea celorlalte susțineri formulate în fața instanței de apel. Dat fiind motivul casării, instanța de apel nu a mai apreciat ca necesară examinarea pe fond a cauzei și nici a celorlalte motive invocate de către apelanți.
În consecință, în baza art.379 alin.1 pct.1 lit.a Cod procedură penală, tribunalul a respins ca tardiv apelul formulat de apelanții-părți responsabile civilmente și împotriva sentinței penale nr. 144/22.04.2008 pronunțată de Judecătoria Reșița.
În baza art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală, a admis apelurile formulate de apelanta-inculpată și de apelanta-parte civilă BANK - Sucursala Reșița împotriva sentinței penale nr. 144/22.04.2008 a Judecătoriei Reșița, a desființat sentința respectivă și a dispus rejudecarea cauzei de către Judecătoria Reșița.
În baza art.192 alin.2,4 Cod procedură penală, a obligat apelanții-părți responsabile civilmente la plata sumei de câte 40 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, în apel.
Împotriva deciziei Tribunalului C- Sad eclarat recurs partea civilă CEC Bank -Sucursala Reșița care nu a fost motivat.
Examinând cauza din oficiu conform prev. art. 38515, al.21cpp se constată că decizia recurată este temeinică și legală și nu există nici un motiv de casare a acesteia.
Din examinarea deciziei recurate se reține că instanța de apel a admis apelurile declarate de inculpată și partea civilă CEC Bank -Sucursala Reșița, a desființat sentința Judecătoriei Reșița și a dispus rejudecarea cauzei, în fond, de către această instanță.
Curtea apreciază ca întemeiat motivul de desființare a sentinței pe motiv că instanța de fond a judecat cauza fără citarea a 98 de persoane fizice care au calitatea de părți vătămate întrucât, potrivit actului de sesizare,inculpata, în calitate de angajată a CEC, și-a însușit din conturile acestora suma de 115.445, 18 lei.
Cauza a fost judecată în fond cu citarea ca parte civilă doar a CEC Bank deși în cursul urmăririi penale s-a stabilit calitatea acestor persoane de părți vătămate, la cei mai mulți le-a fost luată și câte o declarație.
Chiar dacă aceste persoane au declarat că nu se mai constituie părți civile, întrucât prejudiciul a fost recuperat, obligația instanței de citare a lor subzistă astfel că omisiunea acesteia de citare a tuturor părților duce la nulitatea hotărârii.
Prin urmare observând că recursul nu a fost motivat și întrucât nu s-a reținut din oficiu nici un motiv de casare,în baza art. 38515, pct.1 lit. b cpp,va fi respins ca nefondat.
Văzând și prev. art. 192 al.2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă CEC BANK SA B - Sucursala CEC BANK Reșița împotriva deciziei penale nr.129/2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Obligă partea civilă recurentă la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat și dispune plata din contul MJ a sumei de 200 lei onorariu avocat din oficiu către Baroul Timiș.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședință publică azi 08 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky
- - - - G -
GREFIER
- -
RED: CC/12.12.2008
Dact: 2 exempl/ 10 2008
Primă instanță: Judecătoria Reșița
Jud:
Apel: Tribunalul C -
Jud:
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky
