Distrugerea (art. 217 cod penal). Decizia 147/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 147
Ședința publică din data de 25 februarie 2009
PREȘEDINTE: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 3: Elena Zăinescu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 02 mai 1979, domiciliat în Cărbunești, județul P, împotriva deciziei penale nr. 306 din 3 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care au fost respinse apelurile declarate de inculpații și G împotriva sentinței penale nr. 148/25.08.2008 pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte, ca nefondată.
Prin sentința penală nr. 148/25.08.2008 pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte, s-a dispus în baza art. 217 alin. 1 Cod penal, condamnarea inculpatului G, la pedeapsa de o luna închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere.
În baza art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunurilor moravuri și tulburarea liniștii publice.
Totodată, în baza art. 180 alin. 2 Cod penal a condamnat pe același inculpat la doua pedepse de către 6 luni închisoare, pentru săvârșirea a doua infracțiuni de lovire, față de părțile vătămate și, iar în baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
Conform disp. art. 81 și art. 82.Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei, pe o durata de 4 ani, ce constituie termen de încercare pentru inculpat.
În baza art. 321 alin. 1 cu aplic. art. 75 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunurilor moravuri și tulburarea liniștii publice.
Conform disp. art. 180 alin.2 Cod penal a fost condamnat același inculpat la două pedepse de câte 6 luni închisoare, pentru săvârșirea a doua infracțiuni de lovire, fata de părțile vătămate și.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
Cu privire la același inculpat, în baza disp.art. 81 și disp.art. 82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 4 ani.
În baza art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunurilor moravuri și tulburarea liniștii publice
Conform disp. art. 180 alin. 2 Cod penal a fost condamnat același inculpat la doua pedepse de câte 6 luni închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de lovire, față de părțile vătămate si.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
Potrivit disp. art. 81 și art.82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 4 ani.
Conform disp. art.359 alin. 1 Cod proc. pen. s-a atras atenția fiecărui inculpat asupra dispozițiilor art.83 și art.84 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate.
În temeiul art. 14 si 346 Cod proc. penală raportat la art. 998 și art.1003 cod civil au fost obligați inculpații, în solidar, să plătească părții civile suma de 1000 lei reprezentând daune morale.
Prin aceeași sentință s-a luat act că partea vătămată SC SRL a renunțat la pretențiile bănești împotriva inculpaților și că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns părțile civile și, personal, lipsă fiind inculpatul, reprezentat de avocat ales din Baroul Prahova, conform împuternicirii avocațiale aflată la pagina 15 dosar și intimata parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Avocat depune la dosar adeverință medicală eliberată de medicul de familie care atestă imposibilitatea sa de prezentare în instanță la termenul din 04.02.2009.
Având cuvântul pentru inculpatul arată că nu are alte cereri de formulat și solicită să se constate cauza în stare de judecată.
Părțile civile și având pe rând cuvântul arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul arată că nu are cereri de formulat.
Avocat depune la dosar în dovedirea recursului declarat de inculpat, un înscris din care rezultă că între acesta și partea vătămată au mai existat în trecut incidente.
Curtea ia act că s-a depus adresa nr. 7911/19.11.2003 emisă de Inspectoratul Județean de Poliție P, din care rezultă că au mai existat conflicte între inculpatul și numitul, aceștia fiind cercetați în dosarul nr. 547/P/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, ulterior declinat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii d Munte.
Având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, arată că se critică hotărârile pronunțate de instanța de apel și de fond cu privire la individualizarea pedepsei aplicate deoarece acestuia i-au fost aplicate circumstanțe agravante și a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.
Se mai arată că pe parcursul procesului inculpatul a achitat despăgubirile civile, la dosar fiind depusă chitanță în acest sens.
Instanța de fond a condamnat inculpatul la 6 luni închisoare pentru infracțiunea de lovire fără a verifica că pentru această faptă părțile s-au împăcat.
Din înscrisul depus astăzi la dosar rezultă faptul că între inculpat și partea vătămată au mai existat incidente în trecut, soldate cu cercetarea acestora într-un dosar penal instrumentat de parchet.
Solicită admiterea recursului, redozarea pedepsei aplicate inculpatului, reținerea circumstanțelor atenuante prev. de disp. art. 74 Cod penal și coborârea acesteia sub minimul special prevăzut de lege. Totodată solicită să se înlăture circumstanța agravantă prev. de art. 75 Cod penal.
Partea civilă, având cuvântul, lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul declarat de inculpat.
Precizează că în anul 2003 mai depus o plângere împotriva inculpatului motivat de faptul că acesta i-a bătut pe angajații săi în discoteca al cărei administrator este.
Partea civilă, având cuvântul, arată că s-a împăcat cu inculpatul în ceea ce privește infracțiunea de lovire, că acesta i-a plătit despăgubirile solicitate și ca atare nu mai are nici o pretenție împotriva sa.
Referitor la recursul declarat de inculpat, lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul precizează că nu se impune reținerea circumstanțelor atenuante cu privire la inculpat, pedepsele aplicate acestuia au fost deja orientate spre minimul special prevăzut de lege.
În fapt s-a stabilit că inculpatul împreună cu alte două persoane au lovit părțile vătămate ce se aflau în discoteca SC SRL.
În cazul în care instanța va reține circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului să se facă aplicarea disp. art. 80 Cod penal, privind concursul între circumstanțele agravante și atenuante. În cauză nu se impune reducerea pedepsei aplicate inculpatului.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.148 din 25.08.2008, pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte, a fost condamnat inculpatul G, fiul lui și, născut la 1 septembrie 1986 în com., jud.P, studii 5 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în com. Cărbunești, jud.P, CNP -, la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 cod penal, ultraj contra bunurilor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art.321 alin. 1 cu aplicarea art. 75 lit.a cod penal și a două infracțiuni de lovire, față de părțile vătămate și prev. de art.180 alin. 2 cod penal.
Prin aceeași sentință, au mai fost condamnați inculpații, fiul lui și, născut la 2 mai 1979 în com. Cărbunești, jud. P, studii 10 clase, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în com. Cărbunești, jud. P, CNP - și, fiul lui R și, născut la 22 ianuarie 1984 în com. Cărbunești, jud.P, studii 2 clase, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în com. Cărbunești, jud. P, CNP -, la pedeapsa rezultantă de câte 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunurilor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1, cu aplic. art. 75 lit. a cod penal și a două infracțiuni de lovire, față de părțile vătămate și prev. de art. 180 alin.2 cod penal.
Conform disp. art. 81 cod penal, pentru toți cei trei inculpați, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform disp. art. 82 cod penal.
În temeiul disp. art. 359 alin. 1 cod proc. penală, s-a atras atenția fiecărui inculpat asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84 cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În soluționarea laturii civile, au fost obligați inculpații, în solidar, la plata sumei de 1.000 lei către partea civilă, reprezentând daune morale și s-a luat act că partea civilă SRL a renunțat la pretențiile bănești formulate împotriva inculpaților iar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut pe baza probelor administrate în cauză, următoarele:
La data de 2 decembrie 2005 inculpații G, și se aflau la discoteca SRL din comuna Cărbunești, împreună cu numiții și.
Fiind sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul și numitul au provocat scandal în interiorul localului, ce a fost amplificat și de ceilalți inculpați, toți inculpații lovind-o pe partea vătămată, iar ulterior pe partea vătămată, persoană desemnată să asigure ordinea.
Se mai reține că inculpatul Gas part două mese, scaune, sticle și pahare, bunuri ce se aflau pe terasa localului, creând un prejudiciu apreciat de administratorul SRL-, la valoarea de 420 lei.
Situația de fapt expusă anterior a fost reținută pe baza declarațiile martorilor, și, date atât la urmărirea penală cât și la cercetarea judecătorească din coroborarea acestora rezultând că inculpații au produs scandal și tulburarea liniștii publice.
De asemenea, pe baza certificatelor medico-legale nr.2698/05.12.2005 și respectiv 2697/05.12.2005 eliberate de LPs -a reținut că în urma loviturilor primite, partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat 6-7 zile îngrijiri medicale pentru vindecare iar partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat 11-12 zile îngrijiri medicale în același scop.
Cu ocazia audierilor, inculpații au susținut că nu au participat la scandalul produs în discotecă, nu au distrus bunuri și nu au lovit pe părțile vătămate, însă prima instanță a înlăturat apărărilor acestora, cu motivarea că declarațiile persoanelor cu au asistat direct la incident și care au fost menținute pe parcursul cercetării judecătorești, confirmă acuzațiile din rechizitoriu.
De asemenea, s-a motivat că din depozițiile acelorași martori a rezultat că toți cei trei inculpați au lovit pe părțile vătămate, cu pumnii și picioarele și au provocat scandal în local, iar Gad istrus, în mod intenționat, mai multe bunuri.
Aceste declarații se coroborează cu susținerile arătate de părțile vătămate în motivarea plângerilor.
Pe de altă parte, mai reține prima instanță că martorul G, propus de inculpat, a relatat aspecte neconcludente, ulterioare incidentului, neparticipând la desfășurarea acestuia.
Instanța de fond a reținut că fapta inculpatului G de a distruge bunuri aparținând SC SRL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.217 alin.1 cod penal.
De asemenea, fapta fiecărui inculpat, care, în public, împreună cu ceilalți, a săvârșit acte de violență și a avut manifestări prin care s-a adus atingere bunelor moravuri, producând scandal public, s-a reținut că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.321 alin.1 cu aplic. art.75 lit.a cod penal.
Deși rechizitoriul a făcut referire la aplicarea art.75 lit.c cod penal, instanța de fond a reținut că este vorba despre o eroare materială, întrucât în cuprinsul actului de sesizare nu s-a menționat minoritatea vreunuia din participanți la săvârșirea faptei, iar în capitolul "în drept" s-a arătat, în mod corect, că agravanta incidentă este cea prev.de art.75 lit.a cod penal.
Prin urmare, instanța de fond a apreciat că nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății.
Totodată s-a reținut că fapta fiecărui inculpat de a lovi pe părțile vătămate și, provocându-le leziuni ce au necesitat pentru vindecare mai puțin de 20 de zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive a câte două infracțiuni prev. de art.180 alin.2 cod penal, temeiuri de drept în baza cărora s-a dispus condamnarea fiecărui inculpat.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale impuse de art.72 cod penal.
Astfel, s-a reținut că deși inculpații au avut o atitudine nesinceră iar ulterior s-au sustras judecății, având în vedere lipsa antecedentelor penale dar și circumstanța agravantă prev. de art.75 lit.a cod penal, a aplicat pedepse orientate către minimul special prevăzut de fiecare dintre incriminările stabilite.
Totodată, reținând că faptele au fost săvârșite înainte de a interveni o condamnare definitivă pentru vreuna dintre ele, în temeiul disp. art.33 lit.a și art.34 lit.b instanța de fond a aplicat fiecărui inculpat pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
Întrucât, pentru fiecare inculpat au fost îndeplinite condițiile impuse de art.81,cu privire la cuantumul pedepselor pentru infracțiunile concurente și lipsa antecedentelor penale, iar instanța a apreciat că scopul pedepselor poate fi atins chiar fără executarea acesteia, a dispus suspendarea condiționată a executării, pe durate ce au fost stabilite în temeiul art.82 și care constituie termene de încercare pentru inculpați.
În baza art. 359 alin. 1.pr.Cod Penal s-a atras atenția fiecărui inculpat asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84.Cod Penal privind revocarea suspendării condiționate, în cazul săvârșirii de infracțiuni pe termenul de încercare sau neexecutării obligațiilor civile.
În latură civilă, s-a reținut că fapta fiecărui inculpat, de a lovi pe partea vătămată, constituită parte civilă în procesul penal, a cauzat în mod direct acestuia un prejudiciu moral, constând atât în afectarea imaginii publice, în considerarea calității de persoană ce asigura ordinea în discotecă cât și în suferința fizică inerentă.
În consecință, în baza art. 14 și 346.pr.Cod Penal raportat la art.998 și art.1003 civ. au fost obligați inculpații, în mod solidar, să plătească părții civile, suma apreciată de instanță ca echivalent al prejudiciului moral.
Totodată, în baza art.346 pr. instanța a luat act că partea civilă SC. SRL a renunțat, prin administrator, la pretențiile bănești împotriva inculpaților, iar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Împotriva sentinței au declarat apel inculpații și G criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate.
Prin decizia penală nr. 306 din 3 decembrie 2008 Tribunalul Prahovaa respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații și G și a dispus obligarea fiecărui apelant la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, prima instanță de control judiciar a reținut următoarele:
În ceea ce privește situația de fapt, tribunalul a constatat că aceasta este corect stabilită de instanța de fond, din probatoriul administrat rezultând că la data de 2 decembrie 2005, inculpații G, și, aflându-se în discoteca SC SRL din comuna Cărbunești, împreună cu numiții și au provocat scandal în interiorul localului.
În cursul acestui incident, toți inculpații au lovit pe partea vătămată, iar ulterior pe partea vătămată, persoana desemnată să asigure ordinea.
Ca urmare a loviturilor primite, partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 6-7 zile îngrijiri medicale, iar partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat 11-12 zile îngrijiri medicale, astfel cum rezultă din certificatele medico-legale nr.2698/05.12.2005 și 2697/05.12.2005, ambele eliberate de Serviciul Medico-Legal
Totodată, inculpatul Gas part două mese, scaune, sticle și pahare, bunuri ce se aflau pe terasa localului, producând și prejudiciu material.
Ca urmare a analizării complete și judicioase a materialului probator administrat în cauză, tribunalul a apreciat că instanța de fond a stabilit corect situația de fapt și a făcut o justă încadrare juridică a faptelor.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor, critică invocată de ambii inculpați, s-a apreciat că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod Penal, ținând seama de dispozițiile părții generale ale Codului Penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială pentru infracțiunile săvârșite, de gradul de pericol social al acestora dar și de persoana inculpaților, care nu sunt cunoscuți cu antecedente penale dar au avut o atitudine nesinceră în timpul procesului penal, sustrăgându-se ulterior judecății.
S-a apreciat că adaptarea pedepselor s-a realizat de către prima instanță în concordanță cu criteriile de individualizare legale, concluzionându-se că pedepsele aplicate inculpaților, fiind orientate către minimul prevăzut de lege, asigură realizarea funcțiilor și scopului pedepsei conform disp. art.52 Cod Penal.
Cu privire la modul de executare a pedepselor, tribunalul a apreciat ca fiind corectă soluția instanței de fond, ce a făcut aplicarea disp. art.81 Cod Penal, în cauză scopul pedepsei putând fi atins și fără privare de libertate.
Prin urmare, s-a stabilit de către tribunal că atâta timp cât judecătoria a reținut circumstanțele personale ale inculpaților, dar și modul de săvârșire al faptelor, împrejurările în care au fost comise, urmările produse precum și rezonanța socială a unor astfel de fapte, critica formulată de inculpați este nefondată.
În ceea ce privește latura civilă, având în vedere că părțile vătămate nu au declarat apel iar inculpații nu au criticat cuantumul daunelor morale acordate, s-a menținut soluția instanței de fond.
Față de considerentele expuse, tribunalul, în baza art.379 pct.1 lit.b p Cod Penal, a respins apelurile, ca nefondate.
Împotriva ambelor hotărâri, a declarat recurs în termen, inculpatul, care a criticat soluțiile pronunțate de nelegalitate și netemeinicie, fără a arăta în scris motivele pentru care a promovat această cale de atac, astfel cum cer disp. art.38510alin.1 și 2 cod proc. penală.
Cu ocazia dezbaterilor, recurentul inculpat - prin apărător ales, a criticat hotărârile pronunțate anterior de netemeinicie, sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate, susținând, în esență, că în mod greșit nu au fost avute în vedere circumstanțele atenuante prev. de art.74 cod penal, respectiv că pe parcursul procesului penal inculpatul a achitat despăgubirile civile iar cu privire la infracțiunea de lovire s-a împăcat cu părțile vătămate, împrejurări în raport de care se impunea aplicarea unor pedepse situate sub minimul special prevăzut de lege.
Totodată, s-a susținut că în mod greșit a fost reținută circumstanța agravantă prev. de art.75 lit.a cod penal.
Pentru motivele invocate, s-a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârilor, reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatului și aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege, cu menținerea dispozițiilor privind suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante.
Curtea, examinând hotărârile pronunțate, în raport de criticile invocate, circumscrise cazurilor de casare prev. de art.3859pct. 14, 17, 18 cod proc. penală, pe baza materialului probator administrat în cauză și din oficiu, în limitele prev. de art.3859alin.2 și 3 cod proc. penală, constată că recursul declarat de inculpatul este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Pe baza probelor și mijloacelor de probă administrate în timpul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, respectiv plângerile și declarațiile părților vătămate Com SRL Cărbunești, prin reprezentant legal, certificatele medico-legale nr.2697/5.12.2005 și nr.2698/5.12.2005, ambele emise de Serviciul Medico Legal P, declarațiile martorilor, ambele instanțe au reținut în mod corect și complet situația de fapt, astfel cum a fost expusă pe larg anterior și necontestată de recurentul inculpat.
Mijloacele de probă la care s-a făcut referire anterior au fost complet analizate și just apreciate de instanțe, care, reținând vinovăția inculpatului, în forma prevăzută de lege, în mod temeinic și legal au dispus condamnarea acestuia pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art.321 alin.1 cod penal și două fapte de lovire prev. de art.180 alin.2 cod penal, din materialul probator administrat în cauză rezultând că la 2 decembrie 2005, împreună cu inculpații G și și învinuiții și a provocat scandal la discoteca SRL Cărbunești și la aceeași dată a lovit pe părțile vătămate și, provocându-le leziuni ce au necesitat pentru vindecare 6-7 zile și respectiv, 11-12 zile îngrijiri medicale.
Încadrarea juridică stabilită corespunde situației de fapt expusă, inclusiv în privința circumstanței agravante prev. de art.75 alin.1 lit.a cod penal, având în vedere că infracțiunea de ultraj a fost săvârșită de mai mult de trei persoane, împreună, așa încât, critica invocată de inculpat sub acest aspect este nefondată.
Referitor la critica aceluiași inculpat, în sensul că instanțele nu au avut în vedere că acesta s-a împăcat cu părțile vătămate în ceea ce privește infracțiunea de lovire, împrejurare de natură să atragă încetarea procesului penal, iar nu reținerea de circumstanțe atenuante, așa cum s-a susținut prin motivele de recurs, se constată că nici aceasta nu se justifică.
Potrivit disp. art.132 cod penal, împăcarea părților în cazurile prevăzute de lege înlătură răspunderea penală și stinge acțiunea civilă, împăcarea fiind personală și produce efecte numai dacă intervine până la rămânerea definitivă a hotărârii.
Infracțiunea de lovire prev. de art.180 alin.2 cod penal se circumscrie dispozițiilor legale menționate anterior, în sensul că împăcarea părților înlătură răspunderea penală, însă deși părțile vătămate au susținut pe parcursul procesului, inclusiv în fața instanței de recurs, că s-au împăcat cu inculpatul și nu au pretenții materiale de la acesta, din materialul probator administrat în cauză nu rezultă îndeplinirea cerințelor impuse de art.132 alin.2 cod penal, inculpatul lipsind de la judecarea cauzei atât în fond cât și în fața instanțelor de control judiciar.
Prin urmare, câtă vreme nu s-a făcut dovada cerută de art.132 alin.2 cod penal, în sensul constatării nemijlocite de către instanță a acordului de voință al inculpatului și părții vătămate de a se împăca total, necondiționat și definitiv, exprimat în ședința de judecată de aceste părți, personal sau prin persoane cu mandat special, așa cum s-a stabilit și prin Decizia în interesul legii nr.XXVII/18 sept.2006 a, critica recurentului inculpat se privește ca nefondată și va respinsă.
În ceea ce privește critica vizând individualizarea judiciară a pedepselor, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată.
Din materialul probator administrat în cauză rezultă că instanțele au evaluat în mod corespunzător criteriile cuprinse în art.72 cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al fiecărei fapte, circumstanțele reale ale comiterii infracțiunilor și urmările produse, limitele de pedeapsă prevăzute de lege și persoana inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, așa încât aplicarea unor sancțiuni orientate către minimul special prevăzut de lege și suspendarea condiționată a pedepsei rezultante, conform disp. art.81 cod penal, corespunde exigențelor cerute de art.52 cod penal și nu se impune redozarea acestora.
Așa cum s-a reținut și de instanțele anterioare, inculpatul a săvârșit infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice împreună cu mai mulți inculpați, prin urmare în condițiile prev. de art.75 lit.a cod penal și a aplicat mai multe lovituri părților vătămate și, aceștia având nevoie de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite, așa încât faptele săvârșite de acesta sunt grave și cu impact social negativ asupra persoanelor implicate și comunității în care au fost săvârșite.
Ca urmare, deși inculpatul se află la prima încălcare a legii penale, această împrejurare nu poate constitui temei suficient pentru reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art.74 cod penal cu consecința aplicării unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege, însă ea a fost avută în vedere la stabilirea cuantumului pedepselor și alegerea modalității de executare, concluzionându-se deci că pedeapsa rezultantă aplicată este justă.
Pentru considerentele expuse, constatând că soluțiile pronunțate sunt legale și temeinice, iar criticile invocate de inculpat nu se justifică, în baza disp. art.38515pct.1 lit.b cod proc. penală, va respinge recursul ca nefondat, cu obligarea recurentului la cheltuieli judiciare către stat, conform disp. art.192 alin.2 cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul -, domiciliat în comuna Cărbunești, județul P împotriva deciziei penale nr. 306/3 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și a sentinței penale nr.148 din 25 august 2008 pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte.
Obligă recurentul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 februarie 2009.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red. NI/ Tehnored.
2 ex./10 martie 2009
Dosar apel nr- Trib.
Judec. apel /
Dosar fond nr- Judec. V de
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Elena NegulescuJudecători:Elena Negulescu, Ioana Nonea, Elena Zăinescu
