Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 146/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 146

Ședința publică din data de 25 februarie 2009

PREȘEDINTE: Elena Negulescu

JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea

JUDECĂTOR 3: Elena Zăinescu

GREFIER - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI

Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații fiul lui și, născut la data de 12.03.1966 și fiul lui și, născut la data de 02.06.1977, ambii domiciliați în localitatea, județul T, împotriva deciziei penale nr. 163/17 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău prin care au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de aceștia împotriva sentinței penale nr. 997 din 18.10.2007 pronunțată de Judecătoria Buzău.

Prin sentința penală nr. 997 din 18.10.2007 pronunțată de Judecătoria Buzău în baza art.215 al.1 cu aplic. art. 37 lit. a cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, la data de 3.05.2006 în dauna părții vătămate.

În baza art. 83 Cod penal revocă suspendarea executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 643/13.2003 pronunțată de Judecătoria Slatina, pedeapsă ce va fi executată în întregime, alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, inculpatul având în total de executat 2 ani închisoare.

Totodată, în baza art.71 cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a, b Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii până la terminarea executării pedepsei.

Prin aceeași sentință, în baza art. 215 al.1 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune la data de 3.05.2007, în dauna părții vătămate.

În baza art. 83 Cod penal s-a revocat suspendarea executării pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2267/30.XI.2005 pronunțată de Judecătoria Slatina, pedeapsă ce o va executa în întregime alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, în total inculpatul va executa 2 ani și 6 luni închisoare.

Conform disp. art. 71 cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a, b Cod penal, începând cu data rămânerii definitive și până la executarea pedepsei.

Totodată s-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții inculpați și personal și asistați de apărător ales - avocat, conform delegației avocațiale nr. 2/2009, lipsă fiind intimata parte vătămată.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că la dosar s-a depus adresa emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău din care rezultă că nu s-a formulat plângere împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală și de aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ nr. 2212/P/2007 din 29.10.2008.

Avocat având cuvântul arată că nu are cereri prealabile de formulat, solicitând să se constate cauza în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul nu are cereri de formulat.

Curtea, ia act de declarațiile părților că nu sunt cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Avocat având cuvântul pentru inculpații și precizează că aceștia critică hotărârile pronunțate de Tribunalul Buzău și Judecătoria Buzău, pentru nelegalitate și netemeinicie. Inculpații au fost condamnați la pedeapsa de 2 ani închisoare - inculpatul și respectiv 2 ani și 6 luni închisoare - inculpatul.

Greșit s-a reținut vinovăția inculpaților pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, aceștia nefiind vinovați de săvârșirea faptei. Din probele administrate în cauza rezulta că nici unul dintre inculpați nu a dus cazanul în curte și nici nu l-a înlocuit cu cel al părții vătămate. S-a creat o stare de dubiu care profită inculpaților.

Solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale pronunțata de Judecătoria Buzău și a deciziei pronunțată de Tribunalul Buzău și pe fond achitarea inculpaților întrucât fapta nu există.

In subsidiar, dacă instanța va reține vinovăția inculpaților în comiterea faptei, pentru starea de dubiu creată, ce profită acestora să se pronunțe o soluție de achitare cu aplicarea disp. art.181cod penal.

In ceea ce îl privește pe inculpatul se arată că acesta are 4 copii minori în întreținere iar inculpatul are doi copii minori.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul referitor la situația de fapt precizează că inculpații au oferit spre vânzare părții vătămate un nou. Aceștia au intrat în curtea părții vătămate, care avea un vechi de făcut Ť. a luat acest și l-a dus la mașină. În același timp a schimbat cazanul nou oferit spre vânzare cu unul vechi și spart.

Inculpații au recunoscut comiterea faptei, susținând că au oferit spre vânzare un părții vătămate și că s-au hotărât să o păcălească, înlocuind cazanul pe care aceasta îl avea în curte, cu cel adus de ei.

Poliția a identificat cazanul, acesta fiind recunoscut de partea vătămată, căreia i-a fost restituit. Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

Instanța de fond și de apel au apreciat corect faptele, fiind audiate toate părțile implicate, stabilindu-se că inculpații au avut intenția să înșele victima, după primirea sumei de bani reprezentând c/val. cazanului, aceștia lăsându-i părții vătămate un număr de telefon, care ulterior s-a dovedit a fi fals.

Concluzii de admitere a recursului formulat de inculpați, casare în parte a ambelor hotărâri, numai sub aspectul limitării pedepselor accesorii la interzicerea drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal. Cu aplic. disp. art. 71 Cod penal.

Inculpatul având ultimul cuvânt precizează că nu a avut intenția să înșele partea vătămată și că i-a restituit cazanul.

Inculpatul având ultimul cuvânt arată că nu a intenționat să înșele partea vătămată. Solicită admiterea recursului.

CURTEA,

Asupra recursurilor de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată:

Prin sentința penală nr.997 din 18 octombrie 2007 a Judecătoriei Buzăus -a dispus condamnarea inculpaților (fiul lui și, născut la 12 martie 1966 în com., jud.O, cu același domiciliu și reședința com., jud.T, cetățean român, absolvent 4 clase, stagiul militar nesatisfăcut, căsătorit, patru copii minori, fără ocupație, recidivist) și (fiul lui și, născut la 2 iunie 1977 în localitatea, jud.O, cetățean român, absolvent 2 clase, stagiul militar nesatisfăcut, doi copii minori, fără ocupație, recidivist) domiciliat în com., jud.T, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art.215 alin.1, cu aplic. art.37 lit.a cod penal la pedepsele de câte 1 an închisoare.

În baza art.83 cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepselor de câtre 1 an și respectiv 1 an și 6 luni închisoare, stabilite prin sentințele penale nr.643/13 mai 2003 și nr.2267/30 noiembrie 2005, pronunțate de Judecătoria Slatina, urmând ca în final să execute prin cumul aritmetic inculpatul rezultanta de 2 ani închisoare iar pe aceea de 2 ani și 6 luni închisoare.

Conform art.71 cod penal s-au aplicat pedepsele accesorii privind interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art.64 lit.a și b cod penal.

Totodată, s-a constatat că partea vătămată, domiciliat în mun. B, cartierul Episcopiei, -2,.8 și reședința în com. Poșta, sat, jud.B, nu s-a constituit partea civilă în procesul penal.

În fine, fiecare inculpat a fost obligat și la plata de câte 250 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, pe baza probelor administrate, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 3 mai 2006, însoțiți de martorii și, coinculpații și s-au deplasat cu autoturismul proprietatea secundului, pe raza județului B, cu intenția de a vinde cazane de fabricat rachiu.

Ajungând în satul, cu acceptul părții vătămate, au intrat în curtea acestuia unde i-au examinat cazanul de Ť. iar în final concluzionându-se că era deteriorat, s-a convenit cumpărarea unuia dintre cele oferite, prețul constând în suma de 600 lei, patru curcani și 150 ouă.

În timp ce partea vătămată și soția acestuia erau preocupate să înmâneze banii și produsele convenite recurentului, coinculpatul a procedat la înlocuirea cazanului nou tranzacționat, cu un altul vechi, spart și lipit cu smoală.

Ulterior, constatând că au fost înșelați cumpărători au sesizat organele de poliția Poșta, situație în care s-a reușit recuperarea prejudiciului produs avutului particular.

Starea de recidivă postcondamnatorie s-a constatat în raport de pedepsele de 1 an și respectiv 1 an și 6 luni închisoare, suspendate condiționat conform art.81-82 cod penal, stabilite pentru infracțiunea prev. de art.78 aart.1 din nr.OUG195/2002 prin sentințele penale nr.643/13.05.2003 și respectiv nr.2267/30.11.2005, pronunțate de Judecătoria Slatina.

Sentința primei instanțe s-a menținut de Tribunalul Buzău prin decizia penală nr.162 din17 septembrie 2008, respingându-se ca nefondate apelurile declarate de inculpații și, vizând în principal achitarea în temeiul art.10 lit.a cod proc. penală iar în subsidiar în baza art.10 lit.1din același cod și aplicarea unei sancțiuni administrative conform art.181cod penal.

Hotărârile sus-menționate au fost atacate cu recurs de coinculpați, susținându-se că sunt nelegale și netemeinice.

Astfel, reiterându-se motivele invocate la al doilea grad de jurisdicție, s-a arătat că soluția de condamnare este greșită, ei nefiind autorii faptei, inexistența acesteia și a nevinovăției rezultând din probele administrate, inclusiv declarația martorului, care din eroare și fără cunoștința lor, a predat părții vătămate cazanul cu defecțiunile constatate ulterior.

Pe de altă parte, față de împrejurările concrete expuse și datele personale, respectiv asigurarea întreținerii a cel puțin doi copii minori, scopul pedepsei ar putea fi atins prin aplicarea unei amenzi administrative conform art.18 cod penal, deoarece în concret faptele nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiunii.

S-a solicitat admiterea căilor de atac exercitate, casarea ambelor hotărâri iar pe fond achitarea potrivit art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.c și respectiv art.10 lit.1cod proc. penală.

Verificând lucrările și materialul din dosarul cauzei, în raport de motivele de reformare invocate, precum și din oficiu în limitele disp. art.3859alin.2 și 3 rap. la art.3858cod proc. penală, rezultă că instanțele anterioare au stabilit corect faptele, împrejurările săvârșirii acestora și vinovăția inculpaților și, care sunt în deplină concordanță cu probele administrate, complet analizate și just apreciate.

Prin declarațiile date în cursul urmăririi penale, confirmate de martorii și, ei au recunoscut că aflându-se în localitatea, județul B, la data de 3 martie 2006 împreună au fost acceptați în curtea părții vătămate, care fiind convins că posedă un de fabricat rachiu uzat, a fost de acord să cumpere unul asemănător, oferit spre vânzare.

A rezultat de asemenea că potrivit înțelegerii prealabile și profitând de vârsta avansată a cumpărătorului, în timp ce acesta și soția sa predau suma de 600 lei și bunurile (patru curcani, 150 ouă) convenite drept preț, recurentului, coinculpatul a înlocuit cazanul tranzacționat, cu altul deteriorat, adus din mașina unde rămăseseră în așteptare martorii și.

Într-adevăr, sesizarea instanței atât coinculpații, cât și martorii au retractat aceste declarații, susținând că în realitate înlocuirea s-ar fi realizat de martorul, la cererea recurentului și în contextul erorii asupra calității cazanelor transportate, identice ca formă și material de fabricație.

Atari apărări s-au înlăturat justificat în gradele de jurisdicție anterioare, ca verosimile, fiind certă încercarea de exonerare de răspundere penală a făptuitorilor trimiși în judecată, explicațiile date și motivația conduitei procesuale demonstrând chiar existența concernului fraudulos dintre aceștia și martori în scopul aducerii la îndeplinire a rezoluției delictuoase privind prejudicierea părții vătămate, profitându-se de vârsta înaintată și împrejurările concrete necesare pentru executarea obligației de plată a bunului achiziționat, inclusiv a predării păsărilor.

Nu poate fi vorba de eroare asupra identității obiectului material ori lipsei de intenție specifice laturii subiective din conținutul infracțiunii incriminate prin art.215 cod penal, deoarece s-a probat că bunul cumpărat, prezenta elemente distinctive, fiind recunoscut fără ezitare din alte trei confecționate din același material, găsite asupra inculpaților la data de 5 mai 2006.

De altfel, vicierea consimțământului s-a realizat inclusiv prin comunicarea unui număr de telefon, care ulterior s-a dovedit ca aparținând altor persoane, urmată de măsurile luate pentru scăparea de la identificare, prin convingerea acestora de a nu ieși în stradă, invocându-se probleme cu patronul afacerii comerciale.

Prin urmare, stabilindu-se prin probe concludente și pertinente pentru aflarea adevărului în cazul descoperirii infracțiunilor de înșelăciune privind calitatea bunurilor valorificate de micii producători în mediul rural, că în data de 3 mai 2006 prin manopere dolosive, recurenții și au prejudiciat partea vătămată, cu suma de 600 lei și bunuri în valoare de 450 lei, condamnarea acestora în temeiul disp. art.215 alin.1 cod penal este legală.

Și pedepsele de câte 1 an închisoare sunt juste, criteriile de individualizare înscrise în art.72 cod penal, respectându-se întocmai.

Modalitatea de operare (în grup de patru persoane, în mediul rural), conduita adoptată în cursul procesului ca și antecedența penală, inculpații reluând activitatea infracțională după suspendarea condiționată a executării unor pedepse aplicate conform art.78 din nr.OUG195/2002, justifică concluzia că în concret faptele comise nu sunt lipsite de pericol social, în sensul art.181cod penal, atât prezervarea ordinii publice cât și reeducarea acestora impunând supunerea la programe instituționalizate penitenciare.

Concluzionând, motivele de casare invocate nu sunt fondate, sub aspectele analizate hotărârile atacate fiind temeinice și legale.

Soluția adoptată de instanțele anterioare este greșită în ce privește interzicerea exercițiului dreptului de a alege, ca pedeapsă accesorie conform art.64 lit.a comb. cu art.71 cod penal.

Față de natura infracțiunii stabilite în sarcină, împrejurările săvârșirii acesteia, precum și faptul că până în prezent recurenții nu au suferit condamnării ori sancțiuni vizând legislația ce protejează exercițiului drepturilor electorale, acestea erau datoare să observe că scopul pedepsei principale poate fi atins prin limitarea sancțiunii accesorii la disp. art.64 lit.a teza II și lit.b cod penal, interzicerea dreptului de a alege neconstituind o ingerință necesară pentru a protejarea proprietății private prin mijloace de drept penal.

Deoarece înlăturarea nelegalității profită inculpaților, neagravându-le situația în propria cale de atac, admițându-se recursurile declarate conform art.38515pct.2 lit.d cod proc. penală se va proceda la reformarea ambelor hotărâri, în parte, în latură penală, modificându-se pedeapsa accesorie în sensul celor expuse.

Restul dispozițiilor fiind juste și conforme legii se vor menține.

Văzând și disp. art.192 alin.3 cod proc. penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de inculpații, domiciliat în comuna, județul T și, cu același domiciliu, împotriva deciziei penale nr. 163 din 17 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău și sentinței penale nr. 997 din 18 octombrie 2007 a Judecătoriei Buzău.

Casează în parte, în latură penală, ambele hotărâri, în sensul că limitează pedepsele accesorii aplicate recurenților, la interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

Menține în rest dispozițiile hotărârilor atacate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 25 februarie 2009.

Președinte, Judecători,

Grefier,

Red. NE/ Tehnored.

3 ex./13.03.2009

Dosar apel nr- Trib. B

Judec. apel /

Dosar fond nr- Judec.

Judec. fond

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3113/2006

Președinte:Elena Negulescu
Judecători:Elena Negulescu, Ioana Nonea, Elena Zăinescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 146/2009. Curtea de Apel Ploiesti