Distrugerea (art. 217 cod penal). Decizia 37/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 217 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA Nr. 37
Ședința publică din 25 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Ghertner Ioan Artur
JUDECĂTOR 2: Acsinte Viorica
JUDECĂTOR 3: Andronic
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul () G, domiciliat în R,-,. 3sc.A,.4, jud. S, împotriva deciziei penale nr. 113 din 13 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 11 ianuarie 2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitate apărătorului părții vătămate să depună la dosar concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru 18 ianuarie 2010 și apoi, pentru astăzi, 25 ianuarie 2010.
După deliberare,
CURT A,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.697 din data de 15.10.2008 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr-, inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev. de art. 217 alin.1 și 4 Cod penal cu aplic. art. 41 - 42 Cod penal și art. 75 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 3 ani închisoare.
Prin aceeași sentință penală a fost condamnat inculpatul G pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la distrugere, prev. de art. 26 rap. la art. 217 alin.1 și 4 Cod penal cu aplic. art. 41 - 42 și art. 75 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza disp. art. 861Cod penal, s-a suspendat executarea pedepselor sub supraveghere pe o perioadă de 5 ani, conform art. 862Cod penal.
Pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpații să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte în ultima zi lucrătoare a fiecărui sfârșit de trimestru la judecătorul desemnat la compartimentul executări penale de la Judecătoria Rădăuți;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.
S-a pus în vedere inculpaților disp. art. 83, 84 Cod penal coroborate cu art. 86 Cod penal.
Au fost obligați inculpații în solidar să plătească părții civile suma de 80.000 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că, inculpatul, în baza aceleași rezoluții infracționale, cu ajutorul moral și material al inculpaților G și, în nopțile de 01/02 august 2004 și 03/04 august 2004, incendiat locuința părții vătămate, în care locuiau membrii familiei acestuia, producând pericol public.
Astfel, la începutul lunii august cei trei inculpați au stabilit să incendieze locuința părții vătămate. În baza acestei hotărâri infracționale, în noaptea de 01/02 august 2004, inculpatul a fost transportat în com. unde, pe baza îndrumărilor date de inculpații G și, s-a deplasat la casa căreia trebuia să-i dea foc, inculpatul cerând relații prin telefon, întrucât nu cunoștea locul unde era situată casa.
Pe baza informațiilor primite inculpatul a ajuns la locuința părții vătămate și, în spatele unei anexe, în mai multe locuri turnat motorină și apoi a dat foc. La puțin timp, partea vătămată a ieșit din casă și observând focul aprins făcut tot ce a fost posibil pentru a evita producerea unui incendiu.
Aflând că locuința nu a ars, inculpații au plănuit să-și continue activitatea infracțională, astfel că în seara zilei de 03 august 2004, inculpații G și au discutat la telefon cu privire la momentul incendierii și au stabilit ca în acea noapte, respectiv 03/04 august 2004, să-și pună în aplicare planul cu ajutorul inculpatului, care a fost transportat cu autoturismul de către G în com., unde în baza înțelegerii avute a venit și .
Inculpatul s-a deplasat din nou la locuința părții vătămate și cu complicitatea morală și materială a celorlalți inculpați a dat foc și a fugit, de această dată arzând două anexe gospodărești ( șură și grajd), iar focul fost stins de Detașamentul de Pompieri R, care în procesul-verbal de incendiu nr. 3940/4.08.2004 a menționat că incendierea s-a produs printr-o acțiune intenționată.
Întrucât prin adresa nr. - / RV din 1.09.2008 a Centrului de Cooperare Internațională s-a comunicat instanței că inculpatul () se află încarcerat în Penitenciarul Germania, instanța de fond a dispus la termenul de judecată din 03 septembrie 2008 disjungerea cauzei privind pe acest inculpat în baza disp. art. 38 Cod procedură penală.
Reținând vinovăția inculpaților și G, prima instanță a procedat la condamnarea acestora la pedepse cu închisoarea, orientate spre minimul special prevăzut de lege, individualizate în raport de criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal și având în vedere că anterior aceștia nu au mai fost condamnați, a apreciat că aplicarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie un avertisment pentru a nu mai săvârși și alte infracțiuni, procedând în consecință.
Conform art. 862Cod procedură penală, a stabilit termen de încercare pe durata căruia inculpații fost obligați să se supună măsurilor de supraveghere și obligațiilor prev. de art. 863Cod procedură penală.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a reținut că partea vătămată s- constituit parte civilă solicitând suma de 80.000 lei reprezentând contravaloarea prejudiciul material produs în urma incendiului și 20.000 lei daune morale, susținând că în urma incendiului atât el cât și soția sa s-au îmbolnăvit, fiind spitalizați și rămânând cu urmări grave.
Din procesul verbal de incendiu nr. 3940 din 4.08.2004, încheiat de Detașamentul de Pompieri nr. 3 R, rezultă că în incendiu au ars șura și acoperișul din azbociment precum și două anexe din lemn acoperite cu azbociment, lemne de foc și fân ( 7000 kg), precum și 12 păsări, degradându-se și fântâna.
Așa fiind, instanța de fond i-a obligat pe inculpați să-i plătească părții civile în solidar suma de 80.000 lei prejudiciu material, precum și daune morale, pe care le-a apreciat la valoarea de 5.000 lei, având în vedere că partea vătămată a fost traumatizată de evenimentele la care a participat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel inculpații și G, solicitând redozarea pedepselor aplicate în sensul diminuării acestora, precum și diminuarea daunelor materiale și morale la care au fost obligați să le achite părții vătămate.
Prin decizia nr. 113 din data de 13.04.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații și G.
Pentru a decide astfel, a reținut instanța de apel că sentința atacată este legală și temeinică, prima instanță reținând în mod corect situația de fapt și încadrările în drept, inculpații săvârșind infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată în împrejurările arătate în considerentele hotărârii.
Vinovăția inculpaților a fost dovedită, avându-se în vedere proces-verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice aferente, proces-verbal de incendiu nr. 3940/2004, interceptările telefonice autorizate de Tribunalul Suceava, notele și procesele-verbale de transcriere ale discuțiilor interceptate, declarațiile martorilor, G, -, procesul-verbal de redare a declarației martorului sub acoperire a cărui nume conspirativ este, coroborate între ele și cu declarațiile părții vătămate.
Cât privește cuantumul pedepselor aplicate inculpaților, Tribunalul a constatat că acestea au just și proporțional individualizate, cu respectarea criteriilor generale prev. de art. 72 Cod penal, astfel încât nu se impune o redozare a acestora, cum de altfel și modalitatea de executare a fost corect aleasă, apreciindu-se că scopul prevenției generale și reeducarea celor în cauză se poate realiza astfel.
Referitor la latura civilă a cauzei, Tribunalul a reținut că în mod corect prima instanță a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, prev. de art. 998 și urm. Cod civil, astfel că i-a obligat pe inculpați, în solidar, să achite părții vătămate daunele materiale în cuantumul cu care aceasta s-a constituit parte civilă, pretențiile civile fiind dovedite cu martorii -, și, care au apreciat că paguba produsă poate ajunge la suma de 100.000 lei, confirmând că în incendiu au ars șura, o anexă și bunurile aflate înăuntru, respectiv păsări, fân și lemne. De asemenea, și daunele morale au fost corect apreciate, având în vedere prejudiciul moral încercat de partea vătămată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul () G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea orală a recursului, prin apărător, inculpatul a solicitat diminuarea pedepsei aplicate și a cuantumului despăgubirilor civile la a căror plată a fost obligat.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și în conformitate cu disp. art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este întemeiat, pentru următoarele considerente:;
După cum corect au reținut instanțele de fond și de apel, inculpatul recurent a comis fapta în împrejurările reținute și expuse în considerentele hotărârilor atacate.
Ca mijloace de dovadă se rețin, printre altele, procesul verbal de cercetare la fața locului și fotografiile judiciare efectuate, procesul verbal de din 3940/2004 (în care se menționează atât că incendierea clădirilor părții vătămate a fost produsă intenționat, cât și bunurile distruse, respectiv degradate), declarațiile martorilor audiați în cauză, și nu în ultimul rând interceptările telefonice autorizate de către Tribunalul Suceava prin încheierea nr. 160 A din data de 14.07.2004.
Chiar dacă inculpatul recurent a susținut înaintea instanței de fond că discuțiile telefonice înregistrate și aflate la dosar nu au fost purtate de către el, vocea neaparținându-i, nu s-a făcut în cauză vreo dovadă în acest sens.
Potrivit adresei nr. 276/30.03.2007 emisă de către MJ - INEC B, pentru expertizarea înregistrărilor se impuneau a fi înaintate acestei instituții atât înregistrările telefonice efectuate, cât și probe de voce, de comparație.
Or, inculpatul nu a mai insistat în efectuarea expertizei admisă în acest sens de către instanța de fond.
Ulterior, pe parcursul soluționării cauzei în apel și în recurs, el nu s-a mai prezentat în instanță și nici nu a mai formulat vreo cerere în acest sens, criticând prin apărător soluția pronunțată de către instanța de fond, în latură penală, exclusiv sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate.
Din cele mai sus arătate, care se adaugă aspectelor pe larg analizate în considerentele hotărârilor instanțelor de fond și de apel, reiese că fapta de complicitate la distrugere în încadrarea prev. de art. 26, 217 alin. 1 și 4 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 75 lit. a Cod penal, există și a fost comisă cu vinovăție de către inculpat.
Relativ la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, Curtea constată că acesta a fost just și proporțional individualizat, cu respectarea criteriilor generale prev. de art. 72 Cod penal.
S-au avut în vedere modul și mijloacele de comitere a faptei, urmarea deosebit de gravă produsă, persoana inculpatului, dar și elementele care agravează răspunderea penală, forma continuată și participarea la săvârșirea ei, a unui număr de trei persoane.
În aceste împrejurări nu se justifică reținerea în favoarea inculpatului de circumstanțe atenuante și coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, neputându-se astfel asigura scopul ei educativ preventiv.
În plus, executarea pedepsei aplicate inculpatului a fost suspendată sub supraveghere, instanța de fond apreciind că finalitatea pentru care a fost aplicată poate fi atinsă și fără privarea acestuia de libertate.
Așadar, în latura penală a cauzei, soluția pronunțată este legală și temeinică.
Recursul declarat de inculpat este însă întemeiat sub aspectul laturii civile.
Astfel, în procesul verbal de incendiu, dar și în procesul verbal de cercetare la fața locului se indică bunurile afectate sau distruse în totalitate prin acțiunea inculpaților.
Or, valoarea prejudiciului material încercat de către partea vătămată s-a stabilit exclusiv prin declarațiile a doi martori, respectiv și - ( 274, 273 ds fond) aceștia apreciindu-l la suma de 1 miliard ROL, deși partea vătămată solicitase suma de 800 milioane ROL.
Nu s-a făcut nicio evaluare tehnică individuală a prețului bunurilor distruse și nu s-a avut în vedere nici măcar valoarea de circulație a lor.
Mai mult din adresa nr. 5309/15.12.2009 emisă de Primăria com. ( 72 ds. recurs), reiese că partea vătămată figurează în registrul agricol și fiscal cu "una casă de locuit în suprafață de 84 mp și anexe gospodărești 172 mp cu valoare impozabilă de 17.754 lei".
Toate aceste probe contradictorii creează instanței de recurs convingerea că determinarea cuantumului daunelor materiale nu a fost corect efectuată, impunându-se atât efectuarea unei constatări tehnico-științifice construcții cât și înaintarea către Camera Agricolă din cadrul Primăriei, respectiv Direcția Silvică Sau nor adrese cu solicitarea de a se comunica prețul unui kg de fân, respectiv al unui metru cub de lemn pentru consum.
Numai procedându-se astfel se va putea evalua întinderea reală a prejudiciului material pentru a se evita, pe de o parte, nerepararea sa integrală, iar pe de altă parte, îmbogățirea fără justă cauză.
Așa fiind, Curtea, constatând întemeiat recursul declarat de inculpat, exclusiv în latura civilă a cauzei (fiind dat cazul de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală), în conformitate cu disp. art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală îl va admite.
Dată fiind solidaritatea răspunderii civile delictuale stabilită în sarcina inculpaților recurent și intimat, Curtea, în conformitate cu disp. art. 3857Cod procedură penală, va extinde efectul recursului declarat de inculpatul și cu privire la inculpatul -escu -,exclusiv în latura civilă a cauzei.
Va casa în parte atât decizia penală atacată, cât și sentința penală nr. 697 din data de 15.10.2008 a Judecătoriei Rădăuți și va reține cauza spre rejudecare numai sub aspectul laturii civile, cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței și ale deciziei care nu sunt contrare prezentei hotărâri.
În conformitate cu disp.art. 3856alin. 1 Cod pr.penală, va stabili probele ce vor fi efectuate, astfel cum au fost ele mai sus indicate.
În rejudecare, vor fi avute în vedere și criticile aduse de către inculpatul recurent cuantumul daunelor morale la care cei doi inculpați au fost obligați, pentru a se pronunța în cauză o hotărâre legală și temeinică.
Văzând și disp. art. 192 al. 3 Cod pr.penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
E
Admite recursul declarat de inculpatul G, fiul lui și, născut la 14.10.1972 în com., domiciliat în mun. R,-,. 3,.A,.4, jud. S, CNP -, împotriva deciziei penale nr.113 din data de 13.04.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr- și extinde efectele acestuia numai în latura civilă a cauzei și cu privire la inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 16.07.1974 în com., domiciliat în com., nr. 12, CNP -.
Casează în parte decizia penală. mai sus-menționată și în parte sentința penală nr.697 din 15.10.2008 pronunțată de Judecătoria Rădăuți și în rejudecare:
Înlătură din sentința penală. dispozițiile de obligare a celor doi inculpați la plata către partea civilă de daune materiale și morale.
Reține cauza spre rejudecare numai sub aspectul laturii civile.
Dispune efectuarea unei constatări tehnico-științifice construcții pentru evaluarea prețului de circulație al imobilelor afectate de incendiu.
Dispune efectuarea unor adrese către camera agricolă din cadrul Primăriei comunei pentru a ne comunica prețul unui kilogram de fân și către Direcția Silvică S pentru a ne comunica prețul actual al unui metru cub de lemn pentru consum populație.
Adresă -uceava pentru desemnare 3 experți construcții.
Adresă Barou S pentru desemnare apărători oficiu inculpați.
Înlătură din decizia penală. dispoziția de obligare a inculpatului G la plata cheltuielilor judiciare din apel care rămân în sarcina statului.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei care nu sunt contrare prezentei hotărâri.
Stabilește termen de judecată pentru data de 22.02.2010, pentru când se vor cita părțile.
Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului, din care suma de 400 lei reprezentând onorarii avocați inculpați se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.01.2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
Jud. fond
Jud. apel
3 ex./5.02.2010
Președinte:Ghertner Ioan ArturJudecători:Ghertner Ioan Artur, Acsinte Viorica, Andronic
