Distrugerea din culpă (art. 219 cod penal). Decizia 327/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 327/
Ședința publică din data de 03 iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Diaconu dr.G -, vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu dr. - -
JUDECĂTOR 3: Marius Gabriel Săndulescu
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin:
Procuror:
S-a luat în examinare, recursul declarat de revizuientul, domiciliat în Râmnicu V,-, Bl.21,.A,.7, jud. V, împotriva deciziei penale nr.50 din data de 19 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audiuo potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică a răspuns: avocat pentru recurentul revizuient, lipsă fiind acesta.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Grefierul de ședință învederează instanței că s-a depus la dosar prin serviciul Arhivă motivele de recurs, din partea recurentului revizuient.
Se depune la dosar delegație avocațială din partea apărătorului recurentului.
Avocat, pentru Rm. V, depune la dosar note de ședință.
Avocat pentru recurent susține oral motivele de recurs, depuse și în scris la dosar.
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Vâlcea în vederea administrării probatoriului, solicitând totodată și plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală.
Susține în continuare motivele pentru care solicită admiterea recursului respectiv:
În mod nelegal, cu încălcarea art. 403 Cod procedură penală, instanța de apel a respins cererea recurentului de a se administra noi dovezi. Ori, verificarea laturii civile trebuia realizată în raport de noile acte depuse de recurent în cadrul revizuirii și care nu au fost analizate în cadrul primei judecăți de instanța de fond și de instanțele de control.
Fiind în discuție latura civilă a cauzei se aplică normele de procedură civilă, în materia administrării dovezilor. Dacă partea adversă s-a opus la probe, instanța trebuia să arate temeiurile pentru care dovada a fost încuviințată sau respinsă, utilitatea probelor solicitate fiind esențială în soluționarea cauzei, deoarece înscrisurile obținute în urma demersurilor făcute la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, rezultă că mai are două spații de alimentație publică în Parcul și în. Tot din aceste înscrisuri mai rezultă și faptul că în perioada 2004, 12005 nu a realizat profit.
Arată că, în raport de aceste împrejurări noi, ce nu au fost cunoscute de instanța de fond, se impunea administrarea probei cu expertiză contabilă pentru a se stabili corect pretinsul prejudiciu încercat de partea civilă.
Cu privire la expertiza de specialitate în construcții susține că aceasta se impunea deoarece la stabilirea prejudiciului real trebuia avută în vedere starea inițială a spațiului afectat de incendiu, cu reținerea gradului de uzură a părților afectate, să se constate de parte de finisaje interioare și exterioare au fost afectate de incendiu, întrucât structura de rezistență nu a fost afectată așa cum rezultă din expertiza efectuată de expert. Instanța nu putea avea în vedere lucrările de modernizare ce s-au efectuat ulterior incendiului, pentru că într-o astfel de ipoteză partea civilă realizează o îmbogățire fără temei legal.
Precizează că hotărârea instanței de apel cu privire la soluția dată cererii de revizuire, este nemotivată, în condițiile impuse de art. 6 din
Susține că, din adresa eliberată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență rezultă că partea civilă era obligată să ia măsuri de protejare a stufului folosit pentru ambientarea spațiului astfel încât să nu fie posibilă aprinderea sa.
Totodată, din anexa la certificatul de înregistrare rezultă că administratorul părții civile a dat o declarație pe proprie răspundere la Grupul de Pompieri Militari. Având în vedere această anexă rezultă că nu s-au efectuat niciodată verificări prealabile funcționarilor părților civile, respectiv dacă aceasta îndeplinește condițiile de a funcționa în maniera în care spațiul a fost amenajat.
Mai arată și că, partea civilă a folosit pentru amenajarea terasei, materiale puternic inflamabile, netratate pentru ignifugare, motiv pentru care nu a obținut autorizația de funcționare.
Se prezintă avocat, care depune la dosar note de ședință pentru intimata RM-V, precizând că ar trebui ca și aceasta să fie conceptată în proces.
Solicită respingerea recursului, cu plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul parchetului arată că aspectele invocate au fost susținute de părți și la celelalte instanțe.
Pune concluzii de respingere a recursului și de menținere a hotărârii atacate.
CURTEA:
Din actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1007 din 20 decembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Rm. V în dosarul nr-, s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuientul, domiciliat în Rm. V, - lui, nr. 160,. 21,. A,. 7, jud V, cu privire la sentința penală nr.1445/07.11.2006, pronunțată de Judecătoria Rm. V în dosar nr. 5581/2005.
În baza art. 192 alin. 2, art.193 Cod pr. pen. revizuentul a fost obligat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare statului, și la 750 lei, cu același titlu către intimata L Rm.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că cererea de revizuire a sentinței penale nr.1445 din 7 noiembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Rm.V nu se încadrează în dispozițiile art.394 alin.1 Cod de procedură penală, în sensul că după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare s-au descoperit înscrisuri ce atestă fapte și împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță și care ar fi condus la achitarea inculpatului prin reținerea cazului fortuit.
S-a reținut că înscrisurile prezentate de către revizuent existente la data soluționării cauzei au fost avute în vedere și analizate de către cele 3 instanțe judecătorești reținând culpa exclusivă a acestuia.
Împotriva sentinței penale mai sus arătate în termen legal a formulat apel revizuentul.
Apelantul a criticat sentința sub aspectul nelegalității și netemeiniciei.
S-a susținut de acesta că s-a stabilit în mod eronat cuantumul despăgubirilor civile la care a fost obligat, avându-se în vedere și salariile angajaților părții civile SC, cât și spații comerciale care nu au aparținut părții civile dar pentru care s-au acordat despăgubiri.
Prin decizia penală nr.50/A din 19.03.2008, Tribunalul Vâlcea, secția penală a respins ca nefondat apelul declarat de revizuientul, obligându-l pe acesta, la plata sumei de 70 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat și la 750 lei, cu același titlu către intimata SC SRL, Rm.V, cu sediul în Rm. V,- A, județul
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că revizuentul a solicitat și o nouă expertiză tehnică care a fost respinsă și s-a învederat că s-a făcut plângere împotriva expertului care a întocmit-o pe cea existentă în dosarul cauzei.
Tribunalul a apreciat neîntemeiată critica pentru următoarele aspecte:
Prin cererea de revizuire și apelul declarat împotriva acesteia se urmărește modificarea dispozitivului sentinței penale nr. 445 din 7 noiembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Rm.V în sensul reducerii despăgubirilor la care a fost obligat revizuentul față de intimată.
Toate aceste împrejurări au fost cunoscute de instanțe la data când s-a judecat cauza și au fost analizate atât la instanța de fond, cât și în căile de atac-apel și recurs - când s-a menținut vinovăția exclusivă a revizuentului în comiterea infracțiunii de distrugere și răspunderea civilă integrală a acestuia.
În raport de cele arătate tribunalul a respins apelul ca nefondat, cu obligarea apelantului la plata sumei de 70 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat și la 750 lei, cu același titlu către intimata SC SRL, Rm.V, cu sediul în Rm. V,- A, județul V, ce reprezintă onorariu de avocat în apel.
Decizia a fost recurată de revizuientul care solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Vâlcea în vederea administrării probatoriului, solicitând totodată și plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală.
Susține în continuare motivele pentru care solicită admiterea recursului respectiv:
În mod nelegal, cu încălcarea art. 403 Cod procedură penală, instanța de apel a respins cererea recurentului de a se administra noi dovezi. Ori, verificarea laturii civile trebuia realizată în raport de noile acte depuse de recurent în cadrul revizuirii și care nu au fost analizate în cadrul primei judecăți de instanța de fond și de instanțele de control.
Fiind în discuție latura civilă a cauzei se aplică normele de procedură civilă, în materia administrării dovezilor. Dacă partea adversă s-a opus la probe, instanța trebuia să arate temeiurile pentru care dovada a fost încuviințată sau respinsă, utilitatea probelor solicitate fiind esențială în soluționarea cauzei, deoarece înscrisurile obținute în urma demersurilor făcute la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, rezultă că mai are două spații de alimentație publică în Parcul și în. Tot din aceste înscrisuri mai rezultă și faptul că în perioada 2004, 2005 nu a realizat profit.
Arată că, în raport de aceste împrejurări noi, ce nu au fost cunoscute de instanța de fond, se impunea administrarea probei cu expertiză contabilă pentru a se stabili corect pretinsul prejudiciu încercat de partea civilă.
Cu privire la expertiza de specialitate în construcții susține că aceasta se impunea deoarece la stabilirea prejudiciului real trebuia avută în vedere starea inițială a spațiului afectat de incendiu, cu reținerea gradului de uzură a părților afectate, să se constate de parte de finisaje interioare și exterioare au fost afectate de incendiu, întrucât structura de rezistență nu a fost afectată așa cum rezultă din expertiza efectuată de expert. Instanța nu putea avea în vedere lucrările de modernizare ce s-au efectuat ulterior incendiului, pentru că într-o astfel de ipoteză partea civilă realizează o îmbogățire fără temei legal.
Precizează că hotărârea instanței de apel cu privire la soluția dată cererii de revizuire, este nemotivată, în condițiile impuse de art. 6 din
Susține că, din adresa eliberată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență rezultă că partea civilă era obligată să ia măsuri de protejare a stufului folosit pentru ambientarea spațiului astfel încât să nu fie posibilă aprinderea sa.
Totodată, din anexa la certificatul de înregistrare rezultă că administratorul părții civile a dat o declarație pe proprie răspundere la Grupul de Pompieri Militari. Având în vedere această anexă rezultă că nu s-au efectuat niciodată verificări prealabile funcționarilor părților civile, respectiv dacă aceasta îndeplinește condițiile de a funcționa în maniera în care spațiul a fost amenajat.
Mai arată și că, partea civilă a folosit pentru amenajarea terasei, materiale puternic inflamabile, netratate pentru ignifugare, motiv pentru care nu a obținut autorizația de funcționare.
Curtea apreciază nefondat recursul revizuientului.
Curtea arată în acest sens, că revizuirea reprezintă în sistemul procesual penal o cale extraordinară de atac ce permite reformarea hotărârilor judecătorești definitive, care conțin erori de judecată, fie cu privire la latura penală, cât și în legătură cu latura civilă a cauzei.
Acest lucru nu este posibil însă decât pentru motivele strict determinate în dispozițiile art.394 Cod procedură penală ce reprezintă cazuri când revizuirea poate fi cerută.
Condamnatul susține în drept cererea sa pe dispozițiile art.394 alin.1 lit.a Cod procedură penală, respectiv s-au descoperit fapte sau împrejurări necunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Acest caz de revizuire este condiționat prin dispozițiile alin.2 al textului de lege mai sus precizat, fiind necesar ca pe baza faptelor sau împrejurărilor noi să se dovedească netemeinicia hotărârii de achitare, încetarea procesului penal, ori de condamnare.
Revizuientul arată că se impunea o nouă expertiză pentru a fi stabilită valoarea reală a prejudiciului care în opinia sa este prea mare, că partea civilă folosise la amenajările interioare materiale netratate ignifug și nu avea autorizație de funcționare, și instanțele în procedura revizuirii au respins nejustificat înscrisurile noi în posesia cărora inculpatul a intrat ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, așa încât nu au fost avute în vedere de către prima instanță.
Curtea precizează în legătură cu motivele susținute de revizuient că potrivit cazului de revizuire prevăzut la art.394 alin.1 lit.a Cod procedură penală, caracterul de noutate vizează fapte sau împrejurări și nu probe, așa cum în mod greșit apreciază inculpatul.
Nu este permis prin intermediul revizuirii să se ajungă în acest mod la prelungirea probatoriului pentru dovedirea unor împrejurări care s-au aflat deja în atenția instanțelor și au foste examinate de acestea cu autoritate de lucru judecat.
În dosarul de față, s-a stabilit deja prejudiciul provocat de revizuient, legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și faptele lui culpabile, iar nemulțumirea acestuia față de întinderea pagubei, nu reprezintă motiv de revizuire, aceste aspecte putând fi valorificate doar prin căile ordinare de atac.
Același raționament se justifică și cu privire la lipsa autorizației, și folosirea de către partea civilă a unor materiale netratate ignifug, aspecte invocate de revizuient în cererea sa.
Curtea apreciază că instanțele de fond și apel au adoptat soluții corecte și pentru că nu s-au constatat alte motive care să determine nulitatea hotărârilor recurate, urmează ca în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, să respingă recursul revizuientului, iar potrivit art.192 Cod procedură penală, să-l oblige pe acesta la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul, domiciliat în Râmnicu V,-, Bl.21,.A,.7, jud. V, împotriva deciziei penale nr.50 din data de 19 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03 iunie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.Gh. dr.
Grefier,
Red.
Tehn.
2 ex.
Jud.fond:.
Jud.apel:
.
18.06.2008.
Președinte:Gheorghe DiaconuJudecători:Gheorghe Diaconu, Marius Andreescu, Marius Gabriel Săndulescu
