Evadarea (art. 269 cod penal). Decizia 57/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 57/A/2008
Ședința publică de la 17 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Stanca Ioana Marcu
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SIBIU împotriva sentinței penale nr. 56/26.03.2008 pronunțată de TRIBUNALUL SIBIU în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul intimat în stare de arest din penitenciarul Aiud, asistat de avocat - cu delegație din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care inculpatul intimat solicită în probațiune audierea unui martor pe care îl va indica.
Reprezentanta parchetului avându-se în vedere obiectul cauzei, se opune cererii în probațiune.
Deliberând, instanța având în vedere obiectul cauzei și faptul că inculpatul nu a declarat apel, respinge cererea privind audierea unui martor și nefiind alte cereri de formulat, acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta parchetului susține apelul astfel cum a fost motivat în scris solicitând admiterea lui, desființarea sentinței atacate și rejudecând, a se constata că inculpatul urmează să execute pedeapsa de 4 ani, 11 luni și 18 zile închisoare.
Solicită a se constata că în mod greșit, instanța de fond a stabilit pedeapsa ce o are de executat inculpatul la 4 ani 3 luni și 18 zile închisoare.
Avocata inculpatului intimat solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond, prin care în mod corect s-a stabilit că acesta mai are de executat o pedeapsă de 4 ani 3 luni și 18 zile închisoare.
Având ultimul cuvânt, inculpatul solicită respingerea apelului formulat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU și menținerea calculului pedepsei conform sentinței pronunțate.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 56/2007 pronunțată de TRIBUNALUL SIBIU în dosar nr-, în baza art. 334.C.P.P. s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU, din infracțiunea prevăzută de art. 269 al. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a, 39 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 269 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a, 39 Cod penal.
În baza art. 269 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a, 39 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 13.05.1972 în S, cetățean român, studii 10 clase, necăsătorit, recidivist, domiciliat în S-, cu CNP: -, la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de evadare.
În baza art. 269 al. 3 Cod penal, s-a adaugat la pedeapsa aplicată, de 2 ani închisoare, pedeapsa rămasă de executat, din pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 424/31.03.2006 a Judecătoriei Sibiu, respectiv 2 ani, 3 luni și 18 zile, inculpatul urmând a executa, în final 4 ani, 3 luni și18 zile.
În baza art. 71 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal pe o durată de 3 ani.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU, înregistrată la această instanță sub nr-, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului,pentru săvârșirea infracțiunii de evadare, prev. de art. 269 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a, 39 Cod penal.
În fapt, s-a reținut că, inculpatul a suferit numeroase condamnări penale pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, în special de furt, precum și a uneia de evadare. Ultima condamnare de 3 ani și 8 luni inculpatul a început să o execute la data de 01.06.2007, dată la care acesta a fost introdus în arestul întrucât inculpatul comisese mai multe infracțiuni de furt și pe raza județului T, acesta a fost transferat în arestul în urma cercetărilor efectuate inculpatul a recunoscut comiterea unora din infracțiunile puse în sarcină, afirmând că o parte din bunurile sustrase, printre care și bijuterii, le-ar avea ascunse la domiciliul său din S,-. Pe baza acestor afirmații, la data de 23.07.2007, inculpatul este scos din arestul T și însoțit de lucrătorii de poliție, și G se deplasează în S la locuința acestuia. Aici, conform relațiilor date de către inculpat, în una din încăperile imobilului este găsit un lap-top din cele sustrase; mai apoi se încearcă descoperirea unor bijuterii care, afirmativ, s-ar fi aflat introduse într-o țeava ce susține vița-de-vie, plantată în curtea imobilului, întrucât în acel loc nu se putea ajunge decât în condițiile în care trebuia escaladat un acoperiș al cotețului de porci din apropiere, inculpatul solicită a fi descătușat pentru a urca pe acoperiș; ajunge astfel pe acoperiș, fiind urmat îndeaproape de martorul, însă profitând de configurația terenului când acesta din urmă încearcă să se apropie de inculpat este împins de către acesta și dezechilibrat. A fost momentul favorabil fructificat de inculpat care a reușit să-și pună în aplicare intenția sa de a evada. din locul în care s-a aflat a fost posibilă datorită faptului că inculpatul cunoștea perfect topografia zonei, împrejurare pe care a exploatat-o, în condițiile în care celelalte trei persoane ce-1 însoțeau și îi asigurau paza nu au mai putut face altceva decât de a alerta poliția din
Cercetările care au fost efectuate în vederea prinderii inculpatului au dat roade în data de 27.07.2007 când acesta a fost prins tot pe raza municipiului S și a fost introdus în arestul
în drept, s-a reținut că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evadare, prev. de art. 269 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cp. 39 Cp. întrucât inculpatul se afla în executarea unei pedepse de 3 ani și 8 luni, aplicată prin sentința penală nr. 424/31.03.2006 a Judecătoriei-
Din ansamblul probelor administrate în cauză (procesul verbal de sesizare din oficiu, procesul verbal de percheziție, mandat de executare a pedepsei de 3 ani și 8 luni, procesul-verbal de depistare, declarația inculpatului, declarațiile martorilor, toate administrate în faza de urmărire penală, precum și declarația inculpatului, declarațiile martorilor, G - administrate în instanță) tribunalul reține, în fapt, că, la data de, 23.07.2007, inculpatul, aflat în arestul T, pentru cercetări privitoare la săvârșirea unor furturi pe raza județelor S și T, este scos din arestul T pentru o deplasare în municipiul S, cu scopul recuperării unor bunuri sustrase (bijuterii), despre care inculpatul afirmase că le-ar fi ascuns la domiciliul său din S,-.
Inculpatul a fost deplasat cu o escortă, formată din martorii, și
După efectuarea unei opriri în S pe str. -, de unde, la indicațiile inculpatului, este recuperat un lap-top, inculpatul și escorta se deplasează la locuința inculpatului de pe-, S, de unde se urmărea recuperarea unor bijuterii despre care inculpatul afirmase că le-a ascuns în țeava metalică ce susține vița-de-vie din curtea imobilului.
Întrucât martorul, a urcat pe gardul aflat în imediata apropiere a țevii metalice indicate de inculpat, și a căutat bijuteriile în locul indicat de inculpat fără, însă, a le găsi, martorul, șeful escortei, a dat aprobare inculpatului să urce și el pe gard pentru a scoate bijuteriile, fiind descătușat, în acest scop, de către martorul. La un moment dat, martorul s-a dezechilibrat și a căzut de pe gard, moment în care, inculpatul a urcat pe anexa aflată în curte și de acolo a sărit în stradă.
Deși martorul, a urcat din nou pe gard, și de acolo, pe anexă, nu a mai putut să-1 urmărească pe inculpat, întrucât acoperișul de azbociment al îexei a cedat.
Inculpatul a fost depistat, după 4 zile de la evadare, de organele de poliție, fiind introdus, din nou, în arestul
Audiat în instanță, martorul afirmă faptul că, la momentul anterior căderii sale, atenția i-a fost distrasă de unele zgomote din stradă, și că nu a simțit nici o lovitură ce ar fi putut fi exercitată de inculpat asupra sa, explicând faptul căderii printr-o dezechilibrare.
Pe de altă parte, nici martorul nu a văzut momentul efectiv al căderii martorului, neputând afirma faptul că inculpatul ar fi exercitat vreun act de violență împotriva acestuia.
În atare situație, tribunalul constatând că, în cauză, nu s-au produs dovezi, care să ateste faptul că inculpatul ar fi folosit acte de violență la săvârșirea faptei, va aprecia că cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, formulată -de parchet este întemeiată și, în baza art. 334.C.P.P. va schimba încadrarea juridică a faptei, din infracțiunea prevăzută de art. 269 alin 1, 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a, 39 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 269 alin.l Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a, 39 Cod penal.
În drept, fapta inculpatului, de a evada, din starea legală de reținere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evadare prevăzută de art. 269 alin. 1 Cod penal.
La individualizarea pedepsei, tribunalul va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, gradul de pericol social mediu al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost comisă fapta ( profitând de configurația ternului, de faptul că inculpatul cunoștea locul, profitând de neatenția celui din escortă), dar și de persoana inculpatului, care a mai săvârșit fapte de același gen, și care a recunoscut săvârșirea faptei.
Împotriva hotărârii a declarat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU, criticând-o sub aspectul că s-a aplicat o pedeapsă nelegală, întrucât s-a calculat greșit pedeapsa ce se execută (rămasă de executat) până la momentul pronunțării sentinței și nu până la momentul evadării, cum era corect, și sub aspectul că stabilindu-se o durată de 3 ani pentru pedeapsa accesorie, s-au încălcat dispozițiile art. 71 alin.2 Cod penal.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate și sub toate aspectele, instanța constată că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a avut în vedere în mod greșit o durată a pedepsei ce se execută de 2 ani 3 luni și 8 zile, incluzând și perioada cuprinsă între data reîncarcerării după evadare și data pronunțării sentinței de condamnare.
Data care trebuie să fie avută în vedere pentru calcularea pedepsei este cea a evadării și anume 23.07.2007, rămânând deci de executat 2 ani, 11 luni și 18 zile.
Aceasta va fi perioada la care se va adăuga în conformitate cu dispozițiile art. 269.Cod Penal pedeapsa de 2 ani închisoare, la care a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de evadare.
De asemenea, un alt aspect de nelegalitate a sentinței atacate privește stabilirea termenului de 3 ani ca durată a aplicării pedepsei accesorii.
Instanța nu are decât posibilitatea individualizării drepturilor ce vor fi interzise inculpatului, durata fiind stabilită prin lege, respectiv de dispozițiile art. 71 alin.2 Cod penal, în conformitate cu care pedeapsa accesorie produce efecte din momentul în care hotărârea este definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție.
În consecință, instanța nu era abilitată să stabilească o perioadă determinată (3 ani) în care să producă efecte pedeapsa accesorie, dispoziție care va fi înlăturată de instanță.
Față de cele de mai sus și în baza art. 379 pct.2 lit.a C.P.P. instanța va admite apelul, va desființa sentința penală atacată sub aspectul laturii penale a cauzei, în ce privește cuantumul pedepsei aplicate și durata aplicării pedepsei accesorii, va pedeapsa aplicată inculpatului în pedepsele componente și va constata că inculpatul mai are de executat 2 ani, 11 luni și 18 zile din pedeapsa de 3 ani 8 luni aplicată prin 424/2006 a Judecătoriei Sibiu, la care se adaugă în baza art. 269 al.3 pedeapsa Cod Penal de 2 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute 4 ani, 11 luni și 18 zile.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU împotriva sentinței penale nr. 56/26.03.2008 pronunțate de TRIBUNALUL SIBIU în dosarul nr-.
Desființează sentința penală atacată sub aspectul laturii penale a cauzei, în ce privește cuantumul pedepsei aplicate și durata aplicării pedepsei accesorii și rejudecând cauza în aceste limite:
pedeapsa de 4 ani, 3 luni și 18 zile aplicată inculpatului în pedepsele componente de:
- 2 ani închisoare, aplicată prin prezenta sentință;
- 2 ani, 3 luni și 18 zile rest rămas de executat din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 424/31.03.2006 a Judecătoriei Sibiu.
Constată că pedeapsa rămasă de executat din pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 424/31.03.2006 a Judecătoriei Sibiu este de 2 ani, 11 luni și 18 zile.
În baza art. 269 alin. 3 CP, adaugă la pedeapsa aplicată de 2 ani închisoare, restul rămas de executat, de 2 ani, 11 luni și 18 zile, urmând ca inculpatul să execute în final 4 ani, 11 luni și 18 zile.
Înlătură mențiunea privind durata de 3 ani pentru care s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.
Suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul intimat va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17.06.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - - -
-semnează vicepreședintele.- semnează vicepreședintele
Curții de APEL ALBA IULIA Curții de APEL ALBA IULIA
GREFIER
- -
Red.
Dact. LS/ 2ex/02.07.2008
Jud.fond:
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Stanca Ioana Marcu
