Evadarea (art. 269 cod penal). Decizia 94/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 94/
Ședința publică de la 3 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 2: Viorica Lungu
GREFIER - - -
Cu participarea Ministerului Public prin Procuror -
S-a luat în examinare apelul penal declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, împotriva sentinței penale nr. 125 din data de 25 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, privind pe inculpatul, trimis în judecată pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 269 Cod penal.
Dezbaterile au avut loc in ședința publică din 27 octombrie 2009, când curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei la 3 noiembrie 2009, când s-a pronunțat următoarea decizie penală.
CURTEA:
Asupra apelului penal de față;
Prin sentința penală nr. 125 din 25 martie 2009, Tribunalul Constanțaa hotărât următoarele:
" În baza art. 269 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal:
Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 24.12.1988, recidivist, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, la pedeapsa de 7 (șapte) luni închisoare.
În baza art. 269 alin.3 Cod penal:
Prezenta pedeapsă aplicată se adaugă la restul 4584 de zile închisoare,pedeapsă rămasă de executat din pedeapsa în a cărei executare se afla condamnatul la momentul evadării - (conform deciziei 81/10.12.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).
În baza art. 71 Cod penal:
Interzice inculpatului exercițiul HG drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 teza a II-a, lit. b Cod penal.
Anulează mandatul de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr.486/27.11.2007 / Tribunalului Constanta și dispune emiterea unui nou mandat de executare, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri pentru pedeapsa astfel rezultata.
În baza art. 189 Cod proc.pen.:
Onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei, se va vira din fondul Ministerului Justiției, către Baroul d e Avocați C, pentru avocat.
În baza art. 191 Cod proc.pen.:
Obligă pe inculpatul HG la suma de 220 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat."
Pentru a se pronunța, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul cu nr 755/P/2008 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, s-a dispus punerea in mișcare a acțiunii penale si trimiterea in judecată inculpatului cercetat HG pentru săvârșirea infracțiunii de evadare prev. de 269 alin.l Cod penal.
S-a reținut în sarcina acestuia ca in dimineața zilei de 28.02.2008, aflat la Judecătoria Mangalia pentru rezolvarea unor afaceri judiciare, în timp ce se afla în curtea judecătoriei a fugit de sub escorta Penitenciarului Poarta Albă.
Din actele si lucrările cauzei,având in vedere probatoriul administrat atât in cursul urmăririi penale cat si in cursul cercetării judecătorești instanța retine următoarele:
Inculpatul HG se afla in executarea unei pedepse de 15 ani pentru infracțiunea de omor,aplicata prin sentința penala nr 486/27.11.2007 pronunțata in dosarul nr -.
In dimineața zilei de 28.02.2008 inculpatul împreună cu alte trei persoane private de libertate din Penitenciarul Poarta Albă, au fost conduși de o escortă din cadrul Penitenciarului Poarta Albă, Ia Judecătoria Mangalia unde acestia aveau afaceri judiciare.
Escorta de la penitenciar era formată din: agent șef adjunct de penitenciare,care de altfel si conducea escorta, agent principal de penitenciare, agent șef principal de penitenciare, agent șef adjunct de penitenciare, agent șef de penitenciare.
La Judecătoria Mangalia, cele patru persoane private de libertate au fost coborâte din duba cu care au fost transportate și în camera de arest; iar, la scurt timp, trei dintre acestea printre care și învinuitul au HG fost conduși în sala de judecată.
După terminarea înfățișării unde inculpatul trebuia sa fie prezent, două dintre cele trei persoane private de libertate au fost reintroduse în camera de arest, iar învinuitul HG, a fost condus la mijlocul de transport pentru a-1 curăța întrucât pe drum având probleme de sănătate vomase în interiorul dubei.
Doi dintre agenții de penitenciar, respectiv și, au rămas în afara dubei în zona ușii, iar după circa 5 minute inculpatul a anunțat că finalizase activitatea de curățare mijlocul de transport si dorea sa arunce apa din găleata.
Agentul șef adjunct de penitenciare a dezasigurat ușa dubei, pentru ca inculpatul să iasă, acesta însă, dupa ce la îmbrâncit pe agentul șef de penitenciare a reușit să părăsească în fugă, îndreptându-se spre gardul din spatele dubei.
Cei doi agenți au pornit în urmărirea acestuia, inculpatul reușind însă, să escaladeze unul din gardurile curții judecătoriei și fugind spre cel de-al doilea gard.
Agentul șef de penitenciare a escaladat gardul după inculpat și după ce acesta a reușit să escaladeze al doilea gard, agentul 1-a somat verbal să se oprească. Pentru că inculpatul nu s-a oprit, agentul de penitenciar a executat două focuri de armă în plan vertical.
In acesta situație inculpatul, a HG încetinit viteza de deplasare, fiind ajuns din urmă de agentul șef de penitenciare care I-a imobilizat și ajutat de ceilalți membrii ai escortei l-au condus din nou în duba penitenciarului. In acel moment la fata locului au apărut si martorul care fusese anunțat de martorul in legătura cu evadarea inculpatului si in timp ce se îndrepta spre zona vizata a auzit si focuri de arma.
Acesta a arătat atât in cursul urmăririi penale la procuror cat si in cursul cercetării judecătorești ca a surprins momentul in care cei doi martori erau in urmărirea inculpatului,acesta s-a lăsat la sol ca urmare a unui foc de avertisment după care a fost imobilizat de agentul.
Pe parcursul cercetărilor inculpatul a recunoscut fapta comisă, pe care, însă a motivat-o prin aceea că, a fost agresat de unul din membrii escortei, pentru că vomase în dubă în timpul transportului susținere care a fost infirmata insa de martorul care a arătat ca nu la agresat pe inculpat,la ironizat doar iar evadarea inculpatului s-a produs in timpul încercării de a-l conduce in camera de arest,ocazie cu care a fost îmbrâncit si astfel s-a creat posibilitatea inculpatului de a evada.Mai mult martorul a precizat in cursul cercetării judecătorești ca după ce a pornit in urmărirea acestuia,a fost iarăși îmbrâncit de inculpat care încerca sa scape,fiind insa prins de pantaloni in timp ce escalada gardul. Acesta a mai arătat in declarația sa ca inculpatul in încercarea de a scăpa i-a aplicat o lovitura cu piciorul in zona toracelui si astfel a reușit sa-si continue deplasarea, fiind urmărit îndeaproape de martorul spre faleza Portului M,fiind prins de acesta după parcurgerea a 50 metri.
Potrivit arat 69 cod pr. penală,legea recunoaște valoarea probantă a declarațiilor inculpatului, în măsura în care sunt coroborate în fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
In speță, declarațiile inculpatului sunt susținute de probele administrate în cauză, existente anterior.
Din analiza coroborată a ansamblului probator aflat la dosar, instanța și-a
Format convingerea că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.
In drept
Fapta inculpatului, care în dimineața zilei de 28.02.2008, aflat la Judecătoria Mangalia pentru rezolvarea unor afaceri judiciare, în timp ce se afla în curtea judecătoriei a fugit de sub escorta Penitenciarului Poarta Albă întrunește elementele constitutive a infracțiunii de evadare prev. 269 alin.l Cod Penal.fapta ce a fost comisa in stare de recidiva,postcondamnatorie,inculpatul aflându-se in executarea unei pedepse de 15 ani pentru infracțiunea de omor,aplicata prin sentința penala nr 486/27.11.2007 pronunțata in dosarul nr -.
La individualizarea pedepsei, va ține seamă de criteriile generale prevăzute de art.72 cod penal, respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Va avea în vedere pericolul social ridicat al faptei,prin natura ei,circumstanțele reale, relațiile sociale încălcate,crearea unei stări de pericol pentru desfășurarea normală a activității de înfăptuire a justiției, limitele de pedeapsă prevăzute de norma penală de încriminare (și datele ce caracterizează persoana inculpatului. Inculpatul este HG în vârstă de 20 de ani, este necăsătorit, este absolvent a 9 clase primare și a suferit prima condamnare de 5 ani închisoare, la vârsta de 17 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Tot în aceeași perioadă, învinuitul a fost condamnat la 6 ani închisoare pentru săvârșirea altei infracțiuni de tâlhărie și la 11 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.
În prezent, potrivit fișei de cazier judiciar existente la dosar, învinuitul se HG află în executarea unei pedepse privative de libertate de 15 ani închisoare, conform sentinței penale 486/27.11.2007 pronunțată în dosarul nr. - a Tribunalului Constanța.
In raport de toate elementele prezentate mai sus referitor la persoana inculpatului,precum si faptul ca inculpatul,deși foarte tânăr, a avut un debut infracțional si având în vedere pericolul social al faptei, circumstanțele reale,conduita procesuală a inculpatului și limitele de pedeapsă pentru infracțiunea reținută,instanța îi va aplica pentru fapta săvârșită,pedeapsa închisorii în cuantum orientata spre media prevăzută de norma penală de încriminare.
Individualizând pedeapsa, instanța nu a identificat elemente cărora acordându-le valența circumstanțelor atenuante să coboare pedeapsa sub minimul special.
Prin urmare, în baza art 269 alin 3 cod penal, instanța, va adăuga la pedeapsa din prezenta hotărâre restul de. 4584 de zile închisoare,pedeapsă rămasă de executat din pedeapsa în a cărei executare se afla condamnatul la momentul evadării - (conform deciziei 81/10.12.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție-potrivit cu care numai restul de pedeapsa rămas neexecutat se va adăuga la pedeapsa aplicata. Ca modalitate de executare a pedepsei,constată că se impune privarea de libertate,raportat la circumstanțele cauzei și perseverența infracțională.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că pe de o parte, pedeapsa stabilită față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de evadare de 7 luni închisoare este prea redusă, totodată în sensul că, prima instanță nu a contopit pedeapsa stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 269 cod penal cu pedepsele aplicate anterior inculpatului prin alte hotărâri, inclusiv cu cea în a cărei executare s-a săvârșit infracțiunea de evadare, reținându-se greșit atât recidiva postcondamnatorie cât și perioada executată de către inculpat în prezenta cauză, fiind anulat greșit mandatul de executare nr. 486/27.11.2007 al Tribunalului Constanța.
Verificând hotărârea apelată potrivit art. 371 cod pr. penală, curtea apreciază că, apelul este fondat, hotărârea apelată fiind nelegală pentru următoarele motive:
Astfel, pe de o parte, prima instanță a încălcat disp. Art. 269 alin. 3 cod penal, interpretată potrivit deciziei 81 din 10.12.2007 a -, cu privire la contopirea pedepsei aplicate cu restul de pedeapsă rămas de executat din cea în a cărei executare se afla condamnatul la momentul evadării, operațiune juridică ce nu poate fi efectuată de către instanța de control judiciar in calea de atac declarată de procuror, neregularitatea fiind astfel sancționată cu nulitatea în condițiile art. 197 alin. 4 cod pr. penală.
De asemenea, prima instanță în mod nelegal a anulat mandatul de executare a pedepsei fără a aplica o pedeapsă rezultantă care să permită întocmirea unui nou mandat de executare a pedepsei, cu stabilirea în concret a perioadei de pedeapsă ce se consideră executată.
În aceeași perspectivă, această neregularitate nu poate fi îndreptată de instanța de apel având caracter subsecvent primului motiv de nulitate constatat anterior.
Prima instanță, în mod nelegal a respins și cererea de înlăturare a omisiunii vădite formulată de administrația locului de deținere cu privire la stabilirea pedepsei rezultante, încheierea prin care s-a respins cererea, deși ulterioară sentinței apelate, fiind supusă controlului judiciar in apelul declarat de procuror.
Aceste motive de nelegalitate impun desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, fiind inutil a mai fi examinat si motivul de netemeinicie invocat de apelant.
Ca atare, urmează a fi admis prezentul apel, a fi desființată sentința apelată și pe cale de consecință și încheierile ulterioare pronunțate de prima instanță, dispunându-se rejudecarea de către prima instanță în vederea soluționării cauzei sub toate aspectele.
Văzând și disp. art.189 cod pr. penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 379 pct. 2 lit. b cod pr. penală;
Admite apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA.
Desființează împotriva sentinței penale nr. 125 din data de 25 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și dispune rejudecarea de către prima instanță de judecată, Tribunalul Constanța în vederea soluționării cauzei sub toate aspectele.
Dispune plata din fondurile MJ a onorariului apărătorului din oficiu, av., de 200 lei.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 3 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
- -
Jud. fond:
Red.. Jud. -
Tehnodact. Gref. -
5 ex./11.11.2009
Președinte:Marius Cristian EpureJudecători:Marius Cristian Epure, Viorica Lungu
