Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 1651/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 2596/2008)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIE Nr. 1651

Ședința publică de la 18 decembrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Elena Ursulescu

JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Băjan

JUDECĂTOR 3: Dumitru

GREFIER -

___

MINISTERUL - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - este reprezentat legal prin procuror.

Pe rol, soluționarea cauzei penale, având ca obiect recursul declarat de partea civilă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - G, împotriva deciziei penale nr. 48 din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta parte civilă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - G și intimatul inculpat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, în baza disp. art. 385/15 pct 1 lit.b Cod procedură penală, pune concluzii de respingere a recursului declarat, ca fiind nefondat, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat, apreciind că nu este incident în cauză nici unul dintre cazurile de casare întrucât recursul declarat, vizează latura civilă. Totodată, nu este incindent nici cazul de casare prev. de pt.10, întrucât din analiza hotărârilor recurate, rezultă că toate aspectele au fost avute în vedere de ambele instanțe, pronunțându-se la toate cererile formulate de către recurentă.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față pe baza lucrărilor și a materialului din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 2314 din 13.12.2007, Judecătoria Giurgiu, în baza art.344 pr.pen. a schimbat încadrarea juridică (a faptei săvârșită de inculpatul ) din infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. în infracțiunea prevăzută de art. 280 din Legea 53/2003 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. cu aplicarea art. 13.pen.

În baza art. 280 din Legea 53/2003 rap. la art. 74 lit. c pen. și art. 76 lit. e pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. cu aplicarea art. 13.pen. a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 24.05.1956,

CNP -, domiciliat în mun. G, str. - -,. 4.. 8, jud. G, la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 9 lit. b din Legea 241/2005 rap. la art. 74 lit. c pen. și art. 76 lit. d pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a pen. și art. 34 lit. b pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.

În baza art. 81 al. 2.pen. a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani termen de încercare stabilit în condițiile art. 82.pen.

În baza art. 359.pr.pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83.pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art. 14.pr.pen. și art. 346.pr.pen. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul ales la Direcția generală a finanțelor publice G, în mun. G, șos. B, nr. 12, jud.

A obligat inculpatul către partea civilă la plata sumei de 105.311.300 lei ROL reprezentând TVA suplimentar, la plata sumei de 18.177.626 lei ROL reprezentând impozit pe venit suplimentar, și la plata sumei de 14.976.193 lei reprezentând sume reținute la sursă și nevărsate la buget, sume la care urmează a se calcula penalități și dobânzi.

În baza art. 191 al. 1.pr.pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, iar onorariul apărător oficiu, în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 700/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu, înregistrat pe rolul Judecătoriei Giurgiu sub nr-, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prev. și ped. de art. 6 și art. 9 lit. b din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 41 alin. 2.pen.

În actul de sesizare al instanței s-a reținut că, din raportul de inspecție fiscală nr. 14085/26.05.2005 întocmit de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului G, rezultă că învinuitul, în calitate de administrator și asociat unic al SC SRL G, a creat un prejudiciu total de 154.404.471 lei ROL prin neachitarea impozitului datorat la bugetul de stat în perioada 2002-2004. De asemenea, organul de control a reținut și că agentul economic a reținut din salarii contribuțiile la asigurări sociale de sănătate, șomaj, fără însă a plăti în termenul legal aceste sume, astfel încât figurează cu o contribuție restantă în sumă de 45.000.000 lei.

Fiind audiat în faza de urmărire penală, învinuitul a solicitat efectuarea unei expertize contabile, în accepțiunea sa, prejudiciul stabilit de organul financiar de control fiind mult prea mare.

Din raportul de expertiză întocmit de expert contabil autorizat, a rezultat că în perioada verificată (ianuarie 2002-decembrie 2004), în dosarele lunare în care s-au îndosariat documentele de evidență contabilă, există atât facturi fiscale emise pentru lucrările efectuate ce s-au înregistrat în evidența contabilă, dar și facturi fiscale ce nu au fost înregistrate în evidența contabilă. De asemenea, nu au fost înregistrate absolut toate veniturile realizate.

Expertiza a stabilit un prejudiciu cert de 123.488.926 lei ROL, defalcat astfel: TVA suplimentar de plată-91.947.914 lei; suma nedeductibilă fiscal-13.363.386 lei; total general de plată TVA suplimentar-105.311.300 lei; impozit pe venit suplimentar- 18.177.626 lei.

S-au scos în evidență, prin expertiză, sumele reținute de la salariați și neachitate bugetelor respective, ceea ce reprezintă fenomenul economic de "stopaj la sursă", în sumă totală de 14.976.193 lei, compus din: pensie suplimentară 9,5%-8.834.497 lei; fond șomaj 1%-983.946 lei; fond sănătate 6,5%-5.157.750 lei.

Din verificările efectuate asupra soldurilor debitoare ale conturilor disponibil la bancă și disponibil la casă, a rezultat că ambele puteau asigura, cu regularitate, lună de lună, achitarea tuturor contribuțiilor reținute de la salariat, precum și cele datorate de către angajator, persoana responsabilă de comiterea întregului prejudiciu cauzat bugetului de stat, fiind învinuitul, în calitate de asociat și unic administrator la SC COM SRL

În faza de urmărire penală, învinuitul a recunoscut săvârșirea faptelor, și-a luat angajamentul de a achita în cel mai termen prejudiciul cauzat bugetului de stat, și a declarat că este de acord cu concluziile raportului de expertiză contabilă.

Fapta și vinovăția inculpatului au fost conturate, în faza de urmărire penală, prin următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu, adresa nr. 486/01.06.2005 a DGFP G, raportul de inspecție fiscală nr. 14085/26.05.2006 al DGFP G, cu situațiile și centralizatoarele anexate, expertiza contabilă, declarațiile învinuitului, cazier judiciar.

În cursul cercetări judecătorești, inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței.

Din analiza materialului probator efectuat în cauză, instanța a constatat că situația de fapt reținută în rechizitoriu corespunde adevărului, confirmându-se prin mijloacele de probă administrate, în sensul că, prin neînregistrarea în evidența contabilă a SC SRL G, în perioada ianuarie 2002-decembrie 2004, tuturor facturilor, inculpatul a creat un prejudiciu de 123.488.926 lei ROL, și prin neachitarea la bugetele CAS, șomaj și sănătate, a sumelor reținute de la salariați, a creat un prejudiciu de 14.976.926 lei.

În ședința publică din data de 27.11.2007 instanța de fond a pus în discuția pârtilor, în conformitate cu dispozițiile art. 334.pr.pen. schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2.pen. în infracțiunea prev. de art. 280 din Legea 53/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2.pen. cu aplicarea art. 13.pen.

S-a reținut că, inculpatul a comis fapta de reținere și nevărsare a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, în perioada ian. 2002-dec. 2004, sub imperiul art. 280 din Legea 53/2003, iar până la data soluționării cauzei, acest articol a fost abrogat prin art. 16 lit. b din Legea 241/2005.

Conform art. 13.pen. în cazul în care de la data săvârșirii infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă. în alegerea legii penale mai favorabile, instanța este obligată să țină seama de toate consecințele pe care le atrage încadrarea juridică a faptei într-o lege sau alta, respectiv condițiile de incriminare, de urmărire și judecată, voința legislativă producându-și efectele indiferent de conduita procesuală a inculpatului. Pe de altă parte, una din regulile de bază ale tragerii la răspundere penală constă în faptul că o lege penală abrogată, în situația în care fapta prevăzută ca infracțiune continuă să fie incriminată într-un alt text de lege, nu poarte ultraactiva, decât dacă conține dispoziții mai favorabile, în sensul art. 13.pen.

Infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amendă, iar infracțiunea prevăzută de art. 280 din Legea nr. 53/2003 se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă. S-a reținut astfel caracterul mai favorabil al art. 280 din Legea nr. 53/2003, comparativ cu art. 6 din Legea nr. 241/2005. S-a avut în vedere și aspectul că, în cauză nu au primi eficiență cauzele de nepedepsire și de reducere a pedepselor prevăzute de noul act normativ, întrucât inculpatul nu a acoperit prejudiciul până la primul termen de judecată.

În consecință, în baza art. 334.pr.pen. instanța a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. în infracțiunea prevăzută de art. 280 din Legea 53/2003 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. cu aplicarea art. 13.pen.

În baza acestui text de lege și a art. 9 lit. b din Legea 241/2005, instanța I - a condamnat pe inculpat la pedeapsa închisorii.

La individualizarea pedepselor aplicate au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72.pen. gradul de pericol social concret al faptei, persoana inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptelor, împrejurări care constituie circumstanțe atenuante conform art. 74 lit. c pen. pedepsele fiind aplicate în conformitate cu art. 76 al. 1 lit. e pen. respectiv art. 76 lit. d pen.

Infracțiunile săvârșite de inculpat fiind concurente, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a pen. și art. 34 lit. b pen. urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea.

Apreciind că scopul educativ al pedepsei poate fi mai bine atins fără privarea de libertate a inculpatului, instanța, în baza art. 81 al. 2.pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare ce a fost stabilit conform art. 82.pen.

În baza art. 359.pr.pen. instanța a pus în vedere inculpatului prevederile art. 83.pen. privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii cu intenție a unei noi infracțiuni.

Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă cu suma de 26.808 lei RON, stabilită prin raportul de inspecție fiscală nr. 14085/2005, reprezentând: impozit pe venit suplimentar-2.142 lei; dobânzi impozit pe vanit-846 lei; penalități de întârziere-227 lei; TVA suplimentar-14.635 lei; dobânzi TVA-7.109 lei; penalități de întârziere-1.849 lei, cu solicitarea ca accesoriile aferente debitelor să fie actualizate.

În baza art. 14.pr.pen. și art. 346.pr.pen. instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și, având în vedere concluziile raportului de expertiză, l-a obligat pe inculpat către partea civilă la plata sumei de 105.311.300 lei ROL reprezentând TVA suplimentar, la plata sumei de 18.177.626 lei ROL reprezentând impozit pe venit suplimentar, și la plata sumei de 14.976.193 lei reprezentând sume reținute la sursă și nevărsate la buget, sume la care urmează a se calcula penalități și dobânzi.

Împotriva sentinței de mai sus a declarat apel Agenția de Națională de Administrare Fiscală (reprezentând Statul Român) prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului G, criticând-o sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei pentru următoarele motive:

1. Cu privire la cuantumul despăgubirilor civile instanța de fond în mod greșit Ie-a acordat în cuantumul stabilit prin Raportul de expertiză contabilă întocmit în cursul urmăririi penale, la cerere inculpatului și nu în cuantumul stabilit prin Raportul de inspecție fiscală nr. 14085/2005, raport care a stat la baza actului de se3sizare a instanței. Se apreciază că, având în vedere diferența de sumă dintre cele două acte, instanța în virtutea rolului activ, ar fi trebuit să facă aplicarea art.327 alin.6 pr. pen. și, eventual să dispună efectuarea unei noi expertize.

2. Instanța de fond nu a examinat necesitatea luării unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpatului până la concurența pagubei produse, prin instituirea unui sechestru asigurător.

Apelul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:

Potrivit art.116 pr. pen. când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoștințele unui expert, organul de urmărire penală sau instanța de judecată dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize.

În cazul condamnării pentru o infracțiune cauzatoare de prejudiciu, când s-1efectuat o expertiză pentru stabilirea pagubei, instanța nu poate obliga pe făptuitor la despăgubiri în alt cuantum decât cel stabilit prin expertiză, reținând o altă sumă ca prejudiciu.

În speță, în condițiile în care reprezentanții părții civile nu au formulat obiecții la raportul de expertiză și, nici în cursul urmăririi penale, nici în cursul judecății în primă instanță nu au solicitat efectuarea unei noi expertize instanța nu putea dispune efectuarea unei noi expertize și nici să cheme expertul pentru lămuriri conform art.327 alin.6 pr. pen, în baza rolului activ, fiind obligată să aibă o poziție echidistantă față de părțile din proces.

Or, cum nici la judecata în apel, partea civilă nu a solicitat efectuarea unei noi expertize contabile acest motiv de apel este nefondat.

În ceea ce privește cel de-al doilea motive de apel, se constată că partea civilă nu a solicitat luarea de măsuri asigurătorii pentru repararea pagubei și nu a indicat bunurile aparținând inculpatului asupra cărora se pot institui măsuri asigurătorii, iar potrivit art.163 alin.6 din pr. pen. (așa cum a fost modificat prin Legea nr.281/2003) luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie doar în cazul în care cel vătămat este persoană fără capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă.

Pentru considerentele mai sus reținute, prin decizia penală nr.48/23.06.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr-, s-a respins, ca nefondat apelul declarat de Agenția națională de Administrare Fiscală, în calitate de reprezentant al Statului Român și s-a dispus obligarea ei la cheltuieli judiciare statului.

Onorariul avocat din oficiu s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termen, partea civilă, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului G fără însă a se prezenta în instanță pentru a-l susține sau al-a motiva în scris conform dispozițiilor art.385/10 Cod procedură penală.

Examinând hotărârea atacată, din oficiu, prin prisma a dispozițiilor art.385/10 raportat la art.385/9 al.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul de față este nefondat și va fi respins.

Soluțiile adoptate de instanțele ierarhic inferioare apar legale și temeinice. Pe latură penală inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă corespunzătoare criteriilor generale prevăzute de art.72 Cod penal.

Latura civilă a cauzei, antamată atât pe fond cât și în apelul părții civile, a fost corect soluționată de instanțele anterioare. S-au avut în vedere concluziile raportului de expertiză contabilă solicitată de inculpat și admisă de organele de cercetare la care partea civilă nu a formulat nici un fel de obiecțiuni achiesând practic la sumele stabilite a fi datorate statului de inculpat.

Pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței, partea civilă nu a considerat necesar a solicita completarea raportului de expertiză sau lămuriri suplimentare care să determine prezența expertului desemnat, fiind respectate dispozițiile art.116 și urm. Cod procedură penală.

Împrejurarea că sumele (mai mari) pe care ea le-a pretins cu prilejul unui control efectuat la firma inculpatului nu s-au regăsit întocmai în cuprinsul raportului de expertiză contabilă nu era de natură a impune instanței efectuarea unui nou raport, din oficiu, fiind asigurată poziția echidistantă față de părțile din proces.

Pentru considerentele ce preced, Curtea apreciază că hotărârea atacată apare legală și temeinică iar recursul părții civile se vădește nefondat.

Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins cu această mențiune.

Văzând și dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-parte civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului G împotriva decizie penale nr.48 din 23.06.2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr-.

În baza art.192 al.2 Cod procedură penală recurenta este obligată la 300 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18 decembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red. /08.01.2009

Dact. /13.01.2009/2 ex.

Președinte:Elena Ursulescu
Judecători:Elena Ursulescu, Adriana Elena Băjan, Dumitru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 1651/2008. Curtea de Apel Bucuresti