Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 817/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.817/
Ședința publică din data de 15 - 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate judecător
JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă PREȘEDINTE SECȚIE PENALĂ
JUDECĂTOR 3: Mița
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului penal formulat de recurentul-inculpat, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.6 din Legea nr.241/2005, împotriva Deciziei penale nr.233/A/11.05.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit: recurentul-inculpat, care a fost reprezentat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul Galați -Cabinet de avocat la 23.10.2009,intimatul-parte civilă Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile - Administrația Fondului pentru Mediu B, și intimata-parte responsabilă civilmente SC SRL Bârlad - Punct de lucru
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință în sensul că apărătorul ales al recurentului inculpat, avocat, a depus la dosar cerere prin care solicita strigarea cauzei după ora11.30, după care:
Avocat nu are alte cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit disp.art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-inculpat, critică decizia penală nr.233/A/11.05.2009 a Tribunalului Galați și sentința penală nr. 131/10.03.2009 a Judecătoriei Tecuci ca fiind nelegale și netemeinice, pentru următoarele motive:
Consideră că primează motivul de recurs prevăzut de art.3859pct.21 Cod procedură penală motivat de faptul că la judecarea procesului la instanțele de fond și apel nu a fost citată în mod legal partea responsabilă civilmente SC SRL Bârlad, care din data de 20.01.2009 se află în procedura insolvenței în dosarul nr.3965/2008 al Tribunalului Vaslui, având desemnat lichidator judiciar.
Solicită casarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză și trimiterea spre rejudecare la instanța de fond.
În cazul în care se va respinge acest motiv de recurs, solicită să fie avut în vedere motivul prevăzut de art.3859pct.13 Cod procedură penală, potrivit căruia fapta pentru care a fost condamnat inculpatul nu este prevăzută de legea penală.
Consideră că în mod greșit s-a făcut încadrarea faptei în infracțiunea prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005, cota de 3% din veniturile încasate de societate și datorată fondului pentru mediu nu este un impozit sau o contribuție cu reținere la sursă.
Aceasta este, asemenea taxei pe valoarea adăugată, o contribuție care se datorează de societate în nume propriu și pentru sine și nu se face o diferență intre subiectul de drept fiscal și plătitorul acestei taxe, așa cum este în cazul celorlalte impozite cu reținere la sursă, a impozitului pe salariu.
Pentru acest motiv solicită admiterea recursului și casarea hotărârilor pronunțate în cauză, urmând ca în rejudecare să se dispună achitarea inculpatului-recurent în baza art.10 lit.b Cod procedură penală - fapta nu este prevăzută de legea penală.
În ceea ce privește latura civilă, consideră că s-a procedat în mod greșit, având în vedere și cel de-al doilea motiv de recurs, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală și faptul că inculpatul nu mai este administratorul societății SC SRL din data de 14.03.2008, dată de la care, potrivit judecătorului delegat de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Vaslui, acesta a fost înlocuit cu un alt administrator.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpatul.
Așa cum rezultă din probele dosarului, partea responsabilă civilmente a fost citată, avea posibilitatea să iși facă apărările, insă nu a avut nimic de precizat în această cauză.
Pentru acest motiv, consideră că nu se impune casarea hotărârilor cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În ceea ce privește calitatea de administrator al firmei deținută de inculpat pe perioada controlului efectuat de Administrația Financiară, precizează că aceasta a avut în vedere perioada până în luna mai 2008, încât nu s-au îndeplinit formele de publicitate în Monitorul Oficial, așa cum prevede art.60 din Legea nr.31/1990, și nu există astfel dovada clară că inculpatul nu și-a desfășurat activitatea pe toată perioada respectivă.
La urmărirea penală inculpatul nu a făcut nicio astfel de precizare și a arătat în declarațiile date că sumele respective nu au fost plătite pentru că a avut alte cheltuieli la firmă și le-a îndreptat spre alte cheltuieli, urmând să le plătească la o dată ulterioară.
Precizează că inculpatul a mai săvârșit anterior această infracțiune, fiind controlat de organele financiare întocmindu-i-se dosar penal însă, fiind la prima abatere, Parchetul a avut o atitudine îngăduitoare, considerând că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și aplicându-i o amendă administrativă.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind corectă încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpat, fiind în mod corect condamnat de instanța de judecată, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr. 131/10.03.2009, pronunțată de Judecătoria Tecuci în dosarul nr-, a fost condamnat inculpatul la 1.000 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.6 din Legea nr.241/2005.
I s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor neplății cu rea-credință a amenzii penale aplicate, conform art.631Cod penal.
A fost admisă acțiunea civilă și în consecință:
A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL Bîrlad- Punct de lucru T să plătească părții civile- Ministerului mediului și Dezvoltării Durabile- Administrația Fondului pentru Mediu, suma de 21.125 lei cu titlu de despăgubiri civile aferente perioadei aprilie 2007- mai 2008.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul a fost administrator al SC SRL cu sediul în Bârlad, având un punct de lucru și în T,-, județul
Obiectul principal de activitate al acestei societăți comerciale îl constituie recuperarea deșeurilor și al resturilor metalice reciclabile.
In perioada aprilie.2007 - mai.2008, inculpatul în calitate de administrator al acestei firme a achiziționat materiale feroase și neferoase de la persoane fizice, dar nu a respectat disp.art.11 alin.1 din OUG nr.196/2005 în vigoare de la data de 30 decembrie 2005 (publicată în Monitorul Oficial nr. 1193/30.12.2005), în sensul că nu a declarat și nu a plătit lunar până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfășurat activitatea, suma prev. de art.9 alin.1 lit.a) din OUG 196/2005.
Astfel, conform art.9 alin.1 lit.a) din OUG nr.196/2005: "Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din:a) o contribuție de 3% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor feroase și neferoase de către deținătorii de astfel de deșeuri,persoane fizice sau juridice. Sumele se rețin prin stopaj la
sursă de către operatorii economici colectori si/sau valorificatori autorizați potrivit legislației în vigoare privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile, care au obligația să le vireze la Fondul pentru mediu".
Instanța a luat în calcul perioada aprilie.2007-mai.2008, chiar dacă inculpatul a susținut că nu a mai fost administrator al firmei din data de 19.03.2008 (față de data de 11.03.2008, data întocmirii procesului-verbal de sesizare al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tecuci - fila nr.5 din dosarul de urmărire penală), față de actele depuse la filele 21-22 din dosar, deoarece nu s-a făcut dovada publicității prin Monitorul Oficial in condițiile art. 60 din Legea nr.31/1990.
Prin nevirarea cotei de3%prin stopaj la sursă, inculpatul a creat un prejudiciu Fondului pentru mediu în valoare de 21.125 lei, conform notei de constatare de la fila 34 aflată în dosarul de urmărire penală, în care ultimul document de plată luat în calcul este cel din 29.05.2008, deci inclusiv s-a luat în calcul suma de 1000 lei invocată de către inculpat prin apărător, ( nr.2/29.02.2008), dar nu s-au luat în calcul sumele de 2500 lei, respectiv 1500 lei, invocate de asemenea de inculpat, întrucât documentele de plată au fost întocmite eronat în ceea ce privește codul fiscal al beneficiarului
Împotriva sentinței penale mai sus menționate, în termen legal, a declarat apel inculpatul criticând-o ca nelegală și netemeinică. În motivarea apelului, apărătorul inculpatului a susținut că față de împrejurările comiterii faptei și lipsa antecedentelor penale ale acestuia, se impune soluția de achitare în temeiul disp.art.11 pct.2 lit.a în referire la art.10 lit.1Cod procedură penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
De asemenea, a solicitat să se constate că în faza de urmărire penală, inculpatul a achitat o parte din prejudiciu, astfel încât suma ce a rămas de achitat părții civile este de 17.125 lei.
Prin decizia penală nr. 233/A/11.05.2009 a Tribunalului Galația fost admis apelul declarat de inculpatul, s-a desființat în parte sentința apelată și în rejudecare s-a modificat dispoziția de obligare la plata cheltuielilor judiciare către stat în sensul că inculpatul este obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL Bîrlad.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut următoarele:
Pe baza analizei tuturor probelor adminJ. în cauză, în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, dând faptei reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare.
În acest sens au fost avute în vedere procesul-verbal de sesizare al Parchetului, notele de constatare întocmite de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile- Administrația Fondului pentru Mediu, certificatul de înregistrare al firmei, actele constitutive ale societății.
Din coroborarea probelor mai sus indicate rezultă că în perioada aprilie 2007- mai 2008, inculpatul, în calitate de administrator al SC SRL Bîrlad a achiziționat materiale feroase și neferoase de la persoane fizice, a reținut cota de 3% prin stopaj la sursă, dar nu a respectat disp.art.11 alin.1 din OUG nr.195/2002 în vigoare la data de 30.12.2005, în sensul că nu a virat-o la Fondul de Mediu contrar prevederilor legale, cauzând prin aceasta bugetului de stat un prejudiciu în valoare de 21.125 lei.
Având în vedere natura infracțiunii reținută în sarcina inculpatului, condițiile în care a fost săvârșită, valoarea ridicată a prejudiciului cauzat precum și împrejurarea că inculpatul a mai fost cercetat anterior pentru același gen de faptă (pentru care i-a fost aplicată o sancțiune administrativă), Tribunalul Galația considerat că nu sunt incidente disp.art.181alin.1 Cod penal, astfel încât cererea de achitare în temeiul art.11 pct.2 lit.a în referire la art.10 lit.1Cod procedură penală este nefondată.
Tribunalul Galația considerat că instanța de fond a realizat și o judicioasă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, cu respectarea criteriilor prev. de art.72 Cod penal, ținând cont de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, de condițiile în care a fost săvârșită, de valoarea prejudiciului cauzat, precum și de persoana și conduita inculpatului care a mai fost cercetat pentru același gen de faptă.
Pe latură civilă, instanța de fond a stabilit în mod corespunzător existența și întinderea prejudiciului cauzat părții vătămate, precum și obligația de despăgubire în sarcina inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente.
S-a apreciat că în mod judicios a reținut prima instanță că prejudiciul cauzat este în cuantum de 21.125 lei, având în vedere perioada aprilie 2007- mai 2008, perioadă ce a făcut obiectul verificării din punct de vedere penal, conform notei de constatare de la fila 34 dosar urm.pen.
Nu a fost primită critica formulată de inculpat prin apărător în sensul că prejudiciul cauzat a fost achitat parțial, conform ordinelor de plată de la filele 42-43 dosar urm.pen.
Chiar dacă aceste ordine de plată sunt ulterioare datei la care a fost efectuată constatarea, ținând cont de împrejurarea că după acest moment au continuat să crească (au curs dobânzi, penalități de întârziere etc.), Tribunalul nu a putut stabili asupra cărora dintre acestea se impută sumele achitate.
A apreciat că hotărârea primei instanței este însă nelegală sub aspectul omisiunii de a obliga partea responsabilă civilmente SC SRL Bîrlad, în solidar cu inculpatul și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În condițiile în care partea responsabilă civilmente a fost obligată în solidar cu inculpatul la repararea pagubei, aceasta trebuia obligată tot în solidar cu inculpatul și la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art.191 alin.1 Cod procedură penală.
În termen legal împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs inculpatul solicitând, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât procedura de citare cu partea responsabilă civilmente SC SRL Bîrlad nu a fost legal îndeplinită iar în subsidiar achitarea sa pe motiv că fapta comisă nu este prevăzută de legea penală.
Recursul declarat inculpatul este nefondat și urmează a fi respins.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs dar și sub aspectul cazurilor de casare prevăzute de art. 385 indice 9 al. 3 Cod procedură penală care se pot lua în considerare și din oficiu, Curtea reține că hotărârea pronunțată de instanța de fond, astfel cum a fost modificată de Tribunalul Galați în apel, este temeinică și legală și că nu se impune reformarea acesteia.
Astfel situația de fapt a fost corect reținută, pe baza materialului probator administrat în cauză, iar încadrarea juridică dată infracțiunii comise de inculpat este în concordanță cu dispozițiile legale în materie.
Referitor la criticile concrete formulate de inculpatul recurent Curtea reține că la judecata în fond și în apel partea responsabilă civilmente SC SRL Bîrlad a fost citată la punctul de lucru din T,- aceasta fiind adresa indicată în cursul urmăririi penale.
Curtea constată că abia în faza judecării recursului apărătorul inculpatului a depus o dovadă din care rezultă că de la data de 20.01.2009 partea responsabilă civilmente SC SRL Bîrlad se află în procedură de lichidare judiciară solicitând citarea prin lichidatorul LRJ I,-, Bl. 616,. D,. 9.
Această împrejurare invocată de inculpat nu poate conduce la casarea hotărârilor recurate întrucât, pe de o parte, lipsa de procedură nu îl vizează, astfel că interesele sale procesuale nu au fost vătămate iar pe de altă parte, SC SRL Bîrlad nu a respectat dispozițiile art. 177 al. 3 și 9 Cod pr. penală ce impuneau ca în caz de schimbare a adresei să se înștiințeze instanța de judecată în vederea citării.
Cum partea responsabilă civilmente SC SRL Bîrlad nu a înștiințat instanța de fond și cea de apel că în ceea ce o privește s-a declanșat procedura de lichidare judiciară și că trebuie citată la o altă adresă Curtea constată că cele două instanțe în mod obiectiv nu au putut proceda la citarea prin lichidatorul judiciar desemnat.
De altfel Curtea constată că pe parcursul judecării cauzei în fond și apel procedura de citarea cu partea responsabilă civilmente SC SRL Bîrlad a fost legal îndeplinită și că oricum aceasta nu a declarat recurs pentru a putea invoca o eventuală încălcare a procedurii de citare.
Față de cele mai sus Curtea constată că primul motiv de recurs invocat de inculpatul este neîntemeiat și nu poate duce la casarea hotărârilor recurate astfel cum a solicitat acesta.
Nici cel de-al doilea motiv de recurs nu poate fi primit favorabil.
Astfel potrivit art. 6 din Legea nr. 241/2005"Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă."iar potrivit art. 8 al. 1 lit. a din Legea nr. 73/2000 societatea administrată de inculpat datora pentru activitatea desfășurată o cotă de 3 %, care constituie o contribuție în sensul art. 6 din Legea nr. 241/2005 și care se reținea prin stopaj la sursă, așa încât prin neplata sumelor ce constituiau stopaj la sursă inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
Față de cele mai sus arătate Curtea reține că motivele de recurs invocate de inculpat sunt nefondate și cum nici din oficiu nu au fost evidențiate motive care să ducă la reformarea hotărârilor supuse controlului judiciar urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat conform art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 11.12.1983 în Bîrlad, județul V, cu domiciliul în Bârlad,-, județul V) împotriva deciziei penale nr.233/A/11.05.2009 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr- (sentința penală nr. 131/10.03.2009 pronunțată de Judecătoria Tecuci în dosarul nr-).
Obligă recurentul la plata către stat a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
-
Grefier,
Red. /05.01.2010
Tehnored. / 2 ex./05.01.2010
Fond: /Apel:,
Președinte:Marcian Marius IstrateJudecători:Marcian Marius Istrate, Constantin Cârcotă, Mița
