Excepție de neconstituționalitate. Decizia 161/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 161/
Ședința publică din 26 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Cristache judecător
JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Mița
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-,
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul - ( fiul lui și, ns. la 12.05.1988,în G, domiciliat în G,-, -.37, județul G, CNP - ), împotriva încheierii de ședință din 18.11.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- .
La apelul nominal făcut în cauză a răspuns av., apărătorul inculpatului, în substituirea av., în baza împuternicirii avocațiale de substituire eliberată de Baroul Galați - Cabinet individual.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului recurent arată că a văzut motivarea Tribunalului Galați și în opinia sa, într-adevăr Curtea Constituțională nu se poate transforma într-un legislator pozitiv, însă răspunde în substituire la acest termen de judecată și recurentul solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale, pornind de la faptul că dispozițiile articolelor 208, 209 Cod penal creează o discriminare în ceea ce privește subiectul activ, cât și subiectul pasiv al infracțiunii prevăzut de art.208-209 cod penal, față de art.210 din Codul penal, respectiv, potrivit dispozițiilor art.208-209 Cod penal, nu se permite ca subiectul pasiv să aibă o disponibilitate în ceea ce privește sesizarea organului judiciar.
În opinia recurentului, printr-o astfel de incriminare se încalcă dispozițiile art.16 din Constituția României, respectiv alineatele 1 și 2. Urmează ca instanța să aprecieze.
Reprezentanta Ministerului Public consideră că încheierea din 18 noiembrie 2009 a Tribunalului Galați este temeinică și legală. În mod corect s-a respins cererea de sesizare Curții Constituționale, s-a apreciat că excepția nu are legătură cu cauza în mod corect, întrucât dacă s-ar admite, nu ar duce automat la o modificare a textului prevăzut de art.208-209 Cod penal, ci ar trebui să intervină legiuitorul. Prin acest motiv critica vizează deci aspecte de politică penală și nu aspecte de neconstituționalitate. Solicită respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 18.11.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea formulată de inculpatul privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a disp.art.208-209 Cod penal.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Examinând criticile de neconstituționalitate,instanța a constatat că autorul excepției solicită, în realitate, extinderea dispozițiilor legale prev. in cuprinsul art. 210 alin. 2 cod penal si art. 132 cod penal la alte situații respectiv pentru infracțiunile prev. de art. 208, 209 cod penal, în sensul adăugării în cuprinsul acestora posibilității împăcării părților. Or, așa după cum Curtea Constituțională a reținut în mod constant, acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni art. 61 din Constituție, republicată, potrivit căruia "Parlamentul este [.] unica autoritate legiuitoare a țării". De asemenea, este de observat că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".În mod constant, Curtea Constituțională a menționat că nu i se poate solicita adoptarea unei noi soluții legislative (dec. nr. 99/2007) și că instanța de judecată are un rol de filtru al excepției de neconstituționalitate ridicate de părți, având obligația de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerințele legii (dec. nr. 1043/2007).Mai mult, în considerentele deciziei nr. 1043/2007 ( Of. nr. 813/28.11.2007), care face trimitere și la decizia nr. 607/2005, Curtea Constituțională menționează, în legătură cu efectul juridic al deciziilor prin care s-a constatat că anumite dispoziții sunt constituționale, că prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 [( actualul art. 23 alin. (6)] sunt norme de procedură pe care instanța care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate este obligată să le aplice, în vederea selectării doar a acelor excepții care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională. Această procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea excepției de neconstituționalitate de către instanța judecătorească, ci doar pronunțarea, în situațiile date, asupra oportunității sesizării Curții Constituționale. Tribunalul a constatat că cererea de trimitere a dosarului la Curtea Constituțională nu vizează aspecte de neconstituționalitate, ci aspecte de politică penală, susținându-se de apărare, în esență, inechitatea legiuitorului fata de persoane aflate in aceeași situație, inechitate reflectată de regimul juridic diferit al tragerii la răspundere penală.
În consecință Tribunalul a constatat că nu se poate exercita controlul de constituționalitate față de cele invocate și că se impune respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale ca fiind inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul -, solicitând admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale.
În susținerea recursului, inculpatul a arătat că dispozițiile legale creează o discriminare în ceea ce privește subiectul activ,cât și subiectul pasiv al infracțiunii prevăzute de art.208 -209 Cod penal, față de art.210 Cod penal, întrucât dispozițiile art.208-209 Cod penal nu permit ca subiectul pasiv să aibă o disponibilitate în ceea ce privește sesizarea organelor judiciare.
A mai arătat inculpatul că printr-o astfel de incriminare - așa cum s-a arătat mai sus - se încalcă dispozițiile art. 16 alin.1,2 din Constituția României.
Recursul este fondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept se constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 859 din 8.05.2009 a Judecătoriei Galațis -a dispus condamnarea inculpatului - la o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art.208 alin.1 -209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2, art.99 Cod penal, art. 74 lit.c în ref. a art.76 lit.d Cod penal.
Prin aceeași hotărâre au fost condamnați și inculpații, și.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații, și partea responsabilă civilmente, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr- la data de 03.06.2009.
La termenul de judecată din data de 18.11.2009, așa cum am arătat mai sus, inculpatul - a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 -209 Cod penal.
Având în vedere actele și lucrările dosarului, prin raportare la dispozițiile art.29 din Lega 47/1992 republicată, considerăm că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 208 - 209 Cod penal, invocată de inculpat este admisibilă, impunându-se sesizarea Curții Constituționale.
Astfel:
- Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de inculpatul - (parte în prezenta cauză), în cursul soluționării apelului penal promovat de acesta.
- Până în prezent Curtea Constituțională nu a constatat neconstituționalitatea prevederilor art.208 - 209 Cod penal
- Excepția privește neconstituționalitatea unor dispoziții din Codul penal, respectiv art.208 - 209, prevederi care au legătură cu soluționarea cauzei.
Această din urmă condiție este îndeplinită întrucât, inculpatul este judecat pentru presupusa săvârșire a infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1 - 209 alin. 1 lit. a, g,i Cod penal, iar o eventuală constatare a neconstituționalității prevederilor legale invocate ar influența soluția ce se va pronunța în prezenta cauză.
Cu privire la fondul cauzei opinăm însă că excepția de neconstituționalitate invocată de inculpat este neîntemeiată.
Considerăm că dispozițiile art.208 -209 Cod penal nu contravin prevederilor art. 16 alin.1 și 2 (egalitatea în drepturi) și nici dispozițiilor art. 21 (accesul liber la justiție) din Constituția României.
Principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se realizează doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cum este situația infracțiunilor reglementate de art.210 Cod penal, legiuitorul a dat prioritate principiului disponibilității în considerarea unor situații diferite - cum ar fi pericolul social mai redus al faptei prin săvârșirea acesteia în cadrul unor relații de familie - de cele prevăzute de art.208 - 209 din Codul penal. Această diferență de tratament procesual nu instituie privilegii sau discriminări, iar dispozițiile legale criticate se aplică, deopotrivă, tuturor persoanelor aflate într-o situație identică.
Principiul egalității nu înseamnă uniformitate, astfel încât la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, iar la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
Prevederile art.208 - 209 Cod penal nu contravin nici dispozițiilor art. 21 din Constituție întrucât punerea în mișcare din oficiu a acțiunii penale pentru anumite infracțiuni, nu încalcă dreptul părților de a beneficia de un proces echitabil.
Față de cele de mai sus, se va admite recursul declarat de inculpatul - împotriva încheierii de ședință din 18.11.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Se va casa în parte încheierea de ședință din 18.11.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- și în rejudecare:
Se va înlătura din încheierea de ședință recurată dispoziția prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea formulată de inculpatul - privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a disp. art. 208-209 Cod penal.
În baza disp. art. 29 alin. 4 din Legea nr.47/1992 republicată se va dispune sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.208-209 Cod penal, invocată de inculpatul -.
În baza disp. art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992 și art.303 alin.6 Cod pr.penală se va dispune suspendarea judecării cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul - ( fiul lui și, ns. la 12.05.1988,în G, domiciliat în G,-, -.37, județul G, CNP - ), împotriva încheierii de ședință din 18.11.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Casează în parte încheierea de ședință din 18.11.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- și în rejudecare:
Înlătură din încheierea de ședință recurată dispoziția prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea formulată de inculpatul - privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a disp. art. 208-209 Cod penal.
În baza disp. art. 29 alin. 4 din Legea nr.47/1992 republicată dispune sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.208-209 Cod penal, invocată de inculpatul -.
În baza disp. art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992 și art.303 alin.6 Cod pr.penală dispune suspendarea judecării cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 26.11.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.dec.jud./26.11.2009
Jud.fond
Tehnored.CG/2 ex./30.11.2009
Președinte:Mariana CristacheJudecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu, Mița
