Falsificarea de monede sau alte valori (art.282 cod penal). Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
(42/2009)
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la data 10 februarie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Niculina Alexandru
JUDECĂTOR 2: Francisca Maria Vasile
JUDECĂTOR 3: Daniel
GREFIER -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror .
Pe rol, soluționarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și inculpații, și, împotriva deciziei penale nr. 684/A din data de 26 noiembrie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut in ședință publică au răspuns: recurentul inculpat în stare de arest și asistat din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică, recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat ales lipsă fiind recurentul inculpat pentru care răspunde din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință, după care,
Curtea aduce la cunoștința recurenților inculpați că beneficiază de dreptul la tăcere, care presupune faptul că pot refuza să dea declarații sau să răspundă la anumite întrebări, precum și faptul că potrivit legii tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.
Întrebați fiind, recurenții inculpați prezenți și, având pe rând cuvântul, arată și mențin declarațiile date până în prezent și nu înțeleg să facă alte declarații suplimentare în fața instanței de recurs.
Curtea constatând că nu sunt cereri prealabile, apreciază recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor.
Reprezentantul Parchetului, solicită admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI, casarea deciziei penale nr. 684/A din data de 26 noiembrie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I Penală în dosarul nr-, și menținerea hotărârii instanței de fond, ca fiind legală și temeinică.
În susținerea motivelor de recurs, invocă greșita soluție de achitare a inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 Cod penal, situație care se circumscrie, în opinia sa, cazului de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 18 Cod procedură penală.
Astfel, consideră că sub acest aspect, instanța de fond în mod corect a dispus condamnarea inculpaților, reținând că fapta acestora întrunește elementele constitutive ale infracțiunii sus menționate constând în aceea de inițierea sau constituirea, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, grup care nu este potrivit legii 39/2003 un grup infracțional organizat. În raport de modalitatea concretă de comitere a faptelor, de probele administrate în cauză din care rezultă că inculpații s-au asociat în scopul săvârșirii de infracțiuni, respectiv procurarea și punea pe piață de bancnotă străină falsă, de faptul că fiecare dintre inculpați avea un rol bine stabilit în cadrul acestui grup, consideră că, asocierea lor, se circumscrie noțiunii de asociere astfel cum este definit în art. 8 din Legea nr.39/2003. Arată că rezultă evident, din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile inculpaților, declarațiile martorilor și cele consemnate de investigatorii sub acoperire, cele constatate în urma interceptării convorbirilor telefonice purtate de inculpați, că inculpatul avea rolul de a furniza banii falși, urmând ca ceilalți doi inculpați să-i pună în circulație, în acest sens, rolul lor fiind de a găsi potențiali cumpărători. De asemenea, din declarațiile inculpatului, date pe parcursul procesului penale, rezultă că toți inculpații se cunoșteau între ei și urmăreau să pună pe piață, în circulație, bancnote false. Faptul că scopul asocierii nu s-a realizat, din motive independente de voința inculpaților, respectiv surprinderea lor în flagrant, nu înseamnă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, în condițiile în care din convorbirile telefonice interceptate autorizat purtate între inculpați, rezultă clar că se cunoșteau și lucrau cu un scop comun, respectiv procurarea și punerea în circulație de bancnote false.
Apărătorul recurenților inculpați și, solicită respingerea recursului declarat de către Parchet, ca fiind nefondat.
Cu privire la recursurile declarate de către cei doi inculpați, solicită în baza art. 385/15 pct. 2, lit. d, rap. la pct.385/9 pct. 18 Cod procedură penală, admiterea recursurilor, casarea hotărârii pronunțate de instanța de apel, și rejudecând în fond, achitarea inculpaților în baza art. 11 pct. 2, lit. a rap. la art. 10 lit. a Cod procedură penală, considerând că în mod greșit au fost condamnați pentru fapta reținută, respectiv falsificare de monede, infracțiune prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.
În subsidiar, dacă se va trece peste acest aspect, solicită redozarea pedepsei aplicate recurentului inculpat arestat, pe considerentul că instanța de fond, în mod netemeinic și nelegal, nu a ținut cont la individualizare, de prevederile art. 72 rap. la art. 52 Cod penal.
Apărătorul recurentului inculpat solicită a se observa faptul că, deja ne aflăm în al doilea recurs, precizând că invocă aceleași motive ca și în situația precedentă. Astfel, solicită admiterea recursului declarat de către clientul său, în baza art. 385/9 pct. 10 Cod procedură penală, în sensul că instanța reinvestită cu judecarea apelului nu s-a pronunțat, din nou, asupra unei cereri esențiale pentru inculpatul, în baza art. 385/9 pct. 17, pct. 18 Cod procedură penală, rejudecarea cauzei, iar în subsidiar, în baza art. 385/9 pct.14 Cod procedură penală, rejudecarea în fond și prin reaprecierea probatoriilor, redozarea pedepsei aplicate inculpatului în raport de circumstanțele reale de comitere a faptei și circumstanțele personale ale inculpatului.
În dezvoltarea motivelor de recurs, în ceea ce privește primul motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 385/9 pct. 10 Cod procedură penală, face referire în mod expres la faptul că instanța de apel nu a dat o soluționare celor trei excepții invocate, pe care apărarea le-a reiterat pe tot parcursul judecării cauzei, respectiv excepția de nulitate absolută a ordonanței prin care s-a autorizat în cauză investigatorul sub acoperire, ordonanța prin care s-au autorizat efectuarea de interceptări ale convorbirilor și ale tuturor conversațiilor purtate și, nulitatea absolută a perchezițiilor dispuse în cauză.
Așa cum se poate observa în decizia penală nr. 684/2008 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI nu există decât o soluție cu privire la ultimele două excepții, în sensul că, excepțiile de nulitate absolută sunt întemeiate, sunt justificate toate nemulțumirile, într-adevăr s-au făcut percheziții în cauză fără să înceapă urmărirea penală, s-au făcut interceptări ale înregistrărilor telefonice purtate între inculpați, fără a exista o ordonanță în cauză, dar aceste aspecte sunt considerate simple neglijențe procedurale. Sub primul aspect și anume al excepției de nulitate absolută invocate cu privire la ordonanța nr. 155/2006 cu privire la autorizarea investigatorului sub acoperire și a informatorului poliției, nu există nici un fel de soluționare. Aceleași motive invocate, au vizat și această ordonanță, respectiv, că ea este rezultatul unui fals intelectual, că ea nu exista la ora 10,00 când se pretinde că a fost emisă. Situația de fapt s-a conturat destul de clar în urma administrării probatoriului, respectiv au existat două întâlniri, una la ora 14,00 și una la ora 20,00 între intre investigatorul sub acoperire pe de o parte și doi dintre inculpații din prezenta cauză. Consideră că atunci când ne raportăm la această ordonanță de autorizare a investigatorului sub acoperire, trebuie să ne raportăm strict la conținutul ei concret, respectiv în antet se specifică că era dată la ora 10,00 și, se face referire la o întâlnire care avea să aibă loc ulterior, peste patru ore, la ora 14,00. Singura concluzie care se poate desprinde este că acea ordonanță nu a existat la ora 10,00 oră la care nu avea de unde să știe procurorul de o întâlnire petrecută la ora 14,00. Sancțiunea prevăzută de lege pentru efectuarea unui astfel de act, de asemenea gravitate de a utiliza un investigator sub acoperire fără mandat, este nulitate absolută și în nici un caz o simplă neglijență procedurală așa cum este considerată pe tot parcursul dosarului.
În ceea ce privesc aspectele de fond pe care le-a invocat, a făcut referire pe larg atât în motivele de apel cât și în motivele de recurs, pe care în prezent le reiterează, respectiv faptul că s-a apelat la mijloace nelegale pentru a se obține probe în această cauză. Arată că, acel informator al poliției era fratele inculpatului, s-a apelat la promisiuni, la o anumită situație bazată pe rudenie, toate acestea pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni și pentru a se continua săvârșirea acestei infracțiuni în scopul de a de obține probe. Cu referite la aspectul privind că fapta de punere în circulație a valutei false a fost săvârșită în formă consumată, că a existat această faptă, arată că la dosarul cauzei nu există nici un act care să justifice suma de 7000 dolari, iar instanța nu s-a pronunțat asupra excepției de nulitate absolută invocată cu privire la activitatea investigatorului sub acoperire.
În ceea ce privește motivele vizând încadrarea faptei și o anumită eroare de fapt, din punctul său de vedere, apreciază că este greșită această soluție a instanței de a respinge încadrarea juridică a faptei. Inițial s-a pornit de la o tentativă de punere în circulație de valută falsificată considerându-se că nu a existat nici un fel de dovadă că s-ar fi încercat efectiv punerea în circulație a unor astfel de bani, tocmai pentru că banii falși găsiți la fața locului nu puteau fi alăturați unei persoane anume în condițiile în care investigatorul nu își putea justifica proprii bani aflați la el. Așa fiind, apreciază că măcar varianta onorabilă ar fi aceea de a se menține o încadrare de tentativă la această infracțiune și în nici un caz o formă consumată a infracțiunii.
În ceea ce privesc, în subsidiar, motivele vizând limitele de pedeapsă, solicită a se avea în vedere toate elementele de circumstanțiere pe care apărarea le-a prezentat pe larg în motivele scrise aflate la dosar.
În ceea ce privește recursul Parchetului, apreciază că situația de fapt în acest dosar nu este foarte clară, ne aflăm în a doua cale de atac, iar în motivele de recurs se susține că faptele săvârșite de către inculpați se dovedesc cu înregistrările audio video. Ori, există o hotărâre judecătorească care nu a fost recurată și sub acest aspect, respectiv faptul că nu a fost admisă acea excepție de nulitate absolută invocată cu privire la înregistrări, s-a considerat că ele au fost efectuate cu neglijență procedurală, că nu sunt probatoriu în cauză, așa încât, apreciază că în mod greșit sunt folosite ca și elemente în acuzare.
Susține că din punctul său de vedere, soluția de nepronunțare cu privire la toate cererile invocate și anume la excepțiile de nulitate absolută, la acea excepție cu privire la activitatea investigatorului sub acoperire, prin era însăși ar determina o soluție de trimitere spre rejudecare, aceasta fiind singura soluție legală și echitabilă. Totodată, face și precizarea că, pentru a se pronunța o soluție de către o instanță cu privire la vinovăția sau nevinovăția clientului său, singura manieră în care se poate proceda din punct de vedere legal, este de a administra în mod direct un probatoriu, întrucât nu se poate aprecia declarația unui martor, pentru că acel investigator este doar un martor, ca fiind verosimilă sau neverosimilă făcând trimitere la decizia CEDO, fără ca acesta să fie audiat în mod direct.
Concluzionând, solicită casarea deciziei recurate cu trimiterea spre rejudecare la instanța de apel, pentru a se pronunța cu privire la excepția de nulitate absolută invocată referitor la ordonanța 155/27.12.2006 vizând activitatea investigatorului sub acoperire. Totodată, precizează că, solicită o casare parțială, în sensul menținerii soluției de achitare pronunțată cu privire la fapta de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, pentru motivele pe care le-a dezvoltat în scris în toate fazele procesuale ale cauzei.
Precizează că solicită amânarea pronunțării pentru a avea posibilitatea depunerii concluzii scrise la dosarul cauzei.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de către inculpați, ca fiind nefondate.
Consideră că, nu sunt întemeiate cazurile de casare invocate în susținerea recursurilor, decizia atacată este motivată, instanța de apel a răspuns criticilor formulate în apel d e către inculpați, iar în opinia sa, în prezenta cauză, probele sunt legal administrate în cursul urmăririi penale.
Astfel, cu privire la ordonanța de autorizare a polițistului sub acoperire, a investigatorului sub acoperire și a colaboratorului, aflată la fila 20 dosar urmărire penală, această ordonanță a fost dată cu respectarea dispozițiilor, poartă într-adevăr ora 10,00 a zilei de 27.12.2006, însă în cuprinsul acesteia se menționează datele pe baza căreia era obligatoriu să fie dată, respectiv informațiile că, în acea zi, inculpați au oferit o mostră, o bancnotă falsificată, în scopul clar ca o cantitate mai M de bancnote să fie oferită unui potențial cumpărător, colaboratorul sub acoperire, în scopul punerii în circulație pe piață. La dosar se află două rapoarte ale organelor de urmărire penală datate 27.12.2006 în care sunt menționate datele obținute de la investigatorul cu nume de cod și o convorbire telefonică din care rezultă că inculpații au stabilit cu acesta din urmă o întâlnire la ora 14,00. Nu se menționează în ordonanța de autorizare a investigatorului decât aceste aspecte, este cert că fapta a fost comisă în acea zi, la ora 20,00, atunci au fost surprinși inculpații în flagrant, nu se reține în actul de sesizare sau în hotărârea instanței vre-un act material care ar consta în oferirea de bancnotă falsă de la ora 14,00, este cert că investigatorul sub acoperire a fost autorizat de către procuror cu respectarea dispozițiilor legale anterior flagrantului, drept urmare nu există nici un motiv în raport de dispozițiile art. 224/1 și 224/2 Cod procedură penală, de conținutul de fond și de formă a ordonanței să se aprecieze că ar fi dată ulterior comiterii faptei. Ulterior, ordonanța nr. 154 din aceiași dată, prin care au fost autorizate cu titlu provizoriu interceptarea convorbirilor telefonice sau purtate în mediul ambiental între cei implicați a fost dată, de asemenea, anterior săvârșirii faptei de la ora 20,00. Această ordonanță a fost confirmată ulterior de către TRIBUNALUL BUCUREȘTI, încheierea se află la fila 44 dosar urmărire penală. În aceiași zi împotriva inculpaților, după ce au săvârșit fapta, a fost începută urmărirea penală împotriva inculpaților în funcție de momentul identificării acestora și momentul în care s-a constatat săvârșirea de fiecare în parte a infracțiunii prevăzute de art. 282 Cod penal. S-a dispus efectuarea perchezițiilor domiciliare, precizând că sub acest aspect chiar dacă în autorizațiile dispuse de TRIBUNALUL BUCUREȘTI în una dintre acestea este menționată ora 17,00, începerea urmăririi penale la ora 18,00 poate să nu fie avută în vedere, întrucât perchezițiile domiciliare nu au constatat aspecte relevante cu privire la săvârșirea faptei. În urma efectuării unei percheziții corporale asupra inculpaților, imediat după săvârșirea infracțiunii, ordonanța se află la fila 65 dosar urmărire penală, s-a constatat că asupra inculpatului se afla o cantitate de 16200 euro, bancnotă falsificată.
Drept urmare, întrucât la săvârșirea flagrantului a participat procurorul, organele de urmărire penală au fost delegate cu respectarea dispozițiilor legale pentru constatarea infracțiunii prev. de art. 282 Cod penal, investigatorul și informatorul au fost autorizați cu respectarea dispozițiilor legale, convorbirile purtate între inculpați atât telefonice cât și în mediul ambiental au fost de asemenea autorizate cu titlu provizoriu, autorizații care au fost confirmate de către instanță, consideră că, ceea ce s-a constatat cu prilejul depistării inculpaților este o situație de fapt corectă, stabilită pe baza unor mijloace de probă legal administrate. Ca atare, aceste mijloace de probă trebuie avute în vedere în integralitatea lor la pronunțarea unei soluții în prezenta cauză, cum de altfel, în mod legal și temeinic a procedat instanța de fond, considerând că faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii în formă consumată prevăzută de art. 282 Cod penal, acest text de lege incriminând inclusiv fapta de a deține bancnotă falsificată în vederea punerii în circulație, situație care de altfel, se regăsește în prezenta cauză.
Mai arată că, din probele administrate, rezultă că inculpații nu au dat de înțeles că nu ar mai dori să vândă bancnotele false și că ar fi fost oarecum constrânși în săvârșirea faptei de către vre-o altă persoană, respectiv investigatorul sau colaboratorul. relații de rudenie sau alte relații apropiate între colaborator și unui dintre inculpați, dacă există, nu își justifică aprecierea că inculpatul ar fi fost determinat în săvârșirea faptei de colaborator, exclusiv în virtutea relațiilor existente între aceștia. Este cert, că tranzacția era sigură, inculpații discutau despre existența acesteia, așa cum a arătat anterior, urmăreau numai obținerea unei sume de bani satisfăcătoare.
Totodată, consideră că și sub aspectul pedepselor aplicate inculpaților în prezenta cauză, acestea sunt corect individualizate având în vedere caracterul premeditat al faptei, numărul persoanelor implicate, circumstanțele personale ale acestora, iar în privința inculpatului, cel care din probele administrate rezultă că a furnizat întreaga sumă de bancnotă falsificată, acesta este urmărit pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor, infracțiune deosebit de gravă, la momentul depistării sale și-a dat date de identitate falsă pe parcursul urmăririi penale, inclusiv în fața judecătorului care a fost investit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă, în scopul, evident, de a fi mai greu de identificat. Concluzionând, consideră că toate susținerile formulate de apărare sunt nefondate și solicită menținerea soluției instanței de fond și sub acest aspect.
Având pe rând cuvântul, recurenții inculpați și se raliază la concluziile puse de apărătorii lor.
CURTEA,
Pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, apărătorului recurentului inculpat să răspundă în scris tuturor aspectelor susținute și având nevoie de timp pentru a delibera în conformitate cu prevederile art. 306 Cod procedură penală,
DISPUNE,
Amână pronunțarea la data de 17 februarie 2009.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 februarie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la data de 17 februarie 2009.
CURTEA,
În aceiași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE,
Amână pronunțarea la data de 19 februarie 2009.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 februarie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la data de 19 februarie 2009.
CURTEA,
În aceiași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE,
Amână pronunțarea la data de 25 februarie 2009.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 februarie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
(42/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.307/R
Ședința publică de la data 25 februarie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR - - - -
JUDECĂTOR - -
GREFIER -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror .
Pe rol, pronunțarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și inculpații, și, împotriva deciziei penale nr. 684/A din data de 26 noiembrie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I Penală în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 10 februarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când Curtea, având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului și pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 17 februarie 2009, la data de 19 februarie 2009 și apoi la data de 25 februarie 2009, când a dat următoarea decizie penală.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față.
Prin sentința penală nr.684/A din 26.11.2008, pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - secția I penală, au fost admise apelurile formulate de inculpații, și împotriva sentinței penale nr.1340 din 7.06.2007, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4
A desființat, în parte, sentința penală apelată și rejudecând, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală au fost achitați inculpații în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.323 Cod penal.
În baza art.383 raportat la art.350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților și.
În baza art.383 Cod procedură penală s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților și perioada prevenției de la 27.12.2006 la zi.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Au fost obligați inculpații și la plata fiecăruia sumei de 250 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.1340/12.06.2007 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B în dosarul nr-, s-au hotărât următoarele:
În baza art. 334.C.P.P. s-a schimbat încadrarea juridică a uneia din faptele reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpaților, și, din infracțiunea prev de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și art. 323 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal.
În baza art. 282 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 284 Cod penal a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monedă străină.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. 2 Cod penal - art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 65 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 Cod penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. 2-64 alin. 1 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 293 alin. alin. 1.Cod Penal cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea.
S-a făcut aplicarea art. 71alin. 2-64 alin. 1 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 33 lit. a - 34 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele stabilite anterior și i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art. 65 Cod penal i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei rezultante.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de 27.12.2006 la zi.
În baza art.350 alin.1 s C.P.P.-a menținut măsura arestării inculpatului.
În baza art. 282 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 284 Cod penal a fost condamnat condamnă inculpatul, la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monedă străină.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. 2 Cod penal - art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 65 Cod penal i-a fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art. 323 Cod penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
S-a făcu aplicarea art. 71 alin. 2 Cod penal - art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 33 lit. a - 34 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele stabilite anterior și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art. 65 Cod penal i-a fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei rezultante.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 27.12.2006 la zi.
În baza art. 350 alin. 1.p Cod Penal s-a menținut măsura arestării inculpatului.
În baza art.282 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 284 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul, zis "" la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monedă străină.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. 2 Cod penal - art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 65 Cod penal i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 Cod penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
S-a făcu aplicarea art. 71 alin. 2 - 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 33 lit. a - 34 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele stabilite anterior și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.
În baza art.71 alin. 2 Cod penal, i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art.65 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit.a, b Cod penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei rezultante.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 27.12.2006 la zi.
În baza art. 350 alin. 1.C.P.P. s-a menținut măsura arestării inculpatului.
În baza art. 118 alin. 1 lit. a Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpați a 163 de bancnote falsificate din cupiura de 100 USD, totalizând 16.300 USD, depuse la camera de corpuri delicte a instanței și identificate prin seriile menționate în procesul-verbal aflat la fila 79 din dosar.
În baza art.191 alin.1,2 C.P.P. au fost obligați inculpații la câte 500 RON fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În cursul lunii decembrie 2006, cu aproximativ două săptămâni înainte de C, inculpații și cumnatul său, inculpatul, s-au înțeles să se asocieze pentru a face rost de valută falsă (preferabil dolari SUA, indiferent de cupiură) în vederea punerii în circulație, scop în care inculpatul l-a rugat pe inculpatul () să le procure valuta falsă, acesta din urmă fiind de acord. Vânzarea urma a se face la 30% din valoarea reală a bancnotelor.
În dimineața zilei de 27.12.2007 inculpatul l-a anunțat pe inculpatul că a făcut rost de dolari falși din cupiura de 100 USD, după care inculpatul s-a întâlnit cu inculpatul care i-a înmânat ca "mostră" o bancnotă falsă de 100 USD, urmând ca inculpații să se întâlnească cu cumpărătorul, pentru a-i fi dată bancnota, ]n scopul de a încerca puterea circulatorie pe piață.
În aceeași zi, 27.12.2007, inculpații și, care au fost transportați cu mașina de martorul, s-au întâlnit în zona cu cumpărătorul, respectiv cu polițistul sub acoperire -"", acesta fiind însoțit de informatorul "", ocazie cu care "" a primit de la și o bancnotă falsă de 100 USD seria - - Fiind mulțumit de calitatea falsului, "" a stabilit cu cei doi ca în cursul serii, în jurul orelor 20:00, să-i fie aduși și restul de 16.500 USD pe care voia să-i cumpere, "tranzacția" urmând să aibă loc la stația de distribuție carburanți din zona intersecției M - - ( ).
La ora stabilită "" s-a deplasat la benzinăria cu un auto Volkswagen Passat. După câteva momente la autoturismul lui "" au venit, conform înțelegerii, inculpații și, aceștia urcând în autoturism, unde au avut loc, între cei trei, discuții în contradictoriu relative la prețul cu care "" urma să cumpere valuta (inculpatul spunând că lasă sub 35% din valoarea reală în cazul în care ar cumpăra mai mult de 100.000 USD falși, altfel prețul fiind de 50%, dat fiind că falsul e bine realizat, mostra prezentată având și fir stanțat, până la urmă stabilindu-se ca," să plătească suma de 6.700 USD valoare reală, ce urma să fie împărțită între cei trei inculpați, plus un "comision" de 100 USD pentru martorul C-tin).
Dat fiind refuzul lui "" de a merge acasă la inculpatul, acesta a sunat-o pe concubina sa a și i-a cerut să aducă banii (despre care aceasta nu știa că sunt falși), iar după un timp în zonă a apărut un autoturism OPEL VECTRA cu număr de înmatriculare B-24- în care se aflau: martora a, concubina inculpatului, șoferul, martorul și inculpatul.
După apariția autoturismului OPEL VECTRA polițistul sub acoperire "", însoțit de inculpații și, s-au deplasat la această mașină, unde i-au fost arătați banii falși de către inculpatul, căruia ceilalți doi i se adresau cu numele de "".
După ce s-a negociat locul tranzacției, "", inculpații, și "" ( ) s-au urcat cu toții în autoturismul primului (VW Passat) pentru a calcula paritatea tranzacției și a face schimbul, moment în care organele de urmărire penală împreună cu echipe ale formațiunilor speciale din cadrul IGPR, care monitorizaseră întreaga activitate infracțională, au intervenit, procedându-se la reținerea și imobilizarea inculpaților și a numiților și a, cu toții fiind conduși la sediul poliției pentru cercetări.
Pe parcursul anchetei, la momentul prinderii (27.12.2006), în aceeași zi, în fața procurorului, precum și la data de 28.12.2006, în fața judecătorului învestit cu propunere de arestare preventivă, inculpatul, s-a prezentat sub identitatea falsă de, cetățean ucrainean, pentru a induce în eroare organele de urmărire penală cu privire la existența pe numele său a unui mandat de arestare emis de autoritățile M pentru săvârșirea infracțiunii de omor. La momentul prinderii în flagrant inculpatul nu avea asupra sa acte de identitate, declarând că nu știe ce e cu dolarii falși și precizând că aceștia i-au fost "aruncați de polițiști".
falsă, însumând 16.300 USD din cupiura de 100 USD, inclusiv bancnota prezentată ca "mostră", a fost ridicată și individualizată prin consemnarea fiecărei serii în parte de organele de urmărire penală.
efectuată la data de 27.12.2007 la domiciliul martorei a, în baza autorizației nr.462/27.12.2007 emise de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția a II-a penală, nu a relevat descoperirea de date de interes operativ privind prezenta cauză.
La determinarea situației de fapt instanța a înlăturat declarațiile martorei, concubina unuia dintre inculpați, aceasta neevidențiind aspecte relevante privind activitatea infracțională. la fel stau lucrurile și în ce îi privește pe martorii și a, cercetați în calitate de învinuiți în prezenta cauză, ulterior scoși de sub urmărire penală în temeiul art. 10 lit. c și d C.P.P. singurele declarații ce au legătură cu activitatea infracțională fiind cele în care martorii arată că au asistat la unele discuții legate de bani, însă nu au știut nimic despre ce anume sumă este vorba ori dacă banii sunt reali sau falși.
Instanța de fond a înlăturat apărările inculpatului în sensul că singura sa contribuție a constat în asistarea la unele discuții despre punerea în circulație de valută falsă, purtate între ceilalți doi inculpați și în transportul unei bancnote false de 100 USD (mostra înmânată lui ""), dat fiind că ansamblul materialului probator administrat, cu deosebire conținutul înregistrării ambientale a convorbirii dintre el, inc. și "" dovedește că, dimpotrivă, inculpatul a avut o contribuție semnificativă în cadrul activității de deținere de valută falsă în vederea punerii în circulație. S-a avut în vedere în acest sens discuția aprinsă purtată de acesta cu investigatorul sub acoperire "" în ce privește prețul "mărfii". Pe parcursul "negocierilor" cu numitul "", inculpatul a fost susținut de inculpatul, acesta afirmând ". Tu (către ) să nu mă strici cu omu (furnizorul alias ""), dacă mă să mă stric cu oamenii.avem belea. Eu îmi fac belea cu voi imediat, că eu de la omul ăsta mănânc, auzi, un 200, 300, 500 pe săptămână, nu mă doare capu. "; ".Tu (tot către ) nu ai ani de școală câți am eu de pușcărie executați, să moară familia mea dacă nu am 30 de ani și am 10 ani (închisoare) făcuți zi la zi, te să mă crezi, eu cu lume cu astea, eu calc pe cadavre. "
Susținerile aceluiași inculpat în sensul că nu se poate reține săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 Cod penal, deoarece nu există o structură organizatorică, cu conducători și executanți, cu reguli prestabilite în activitatea desfășurată sau în cadrul valorificării profiturilor nu au fost primite de către prima instanță, având în vedere cele expuse cu prilejul determinări situației de fapt. În realitate, între inculpați a existat o activitate de constituire a unei grupări infracționale, o asociere, ce avea ca obiect procurarea în vederea punerii în circulație a unei cantități semnificative de valută falsă. În cadrul acestei asocieri, chiar dacă nu a existat un "șef", inculpații și-au asumat voluntar roluri bine stabilite: inculpatul alias "" fiind "procuratorul" sau furnizorul de valută falsă, în timp ce ceilalți doi (inculpații și ) urmau să-l ajute pe furnizor în încercarea de a plasa banii falși, fapt ce de altfel s-a și întâmplat, aceștia din urmă fiind și cei care au găsit "cumpărătorul (""). Instanța de fond a considerat că este îndeplinită și condiția unei durate în timp suficiente, probele administrate - declarațiile inculpaților - dovedind că activitatea de asociere având ca obiect deținere de valută falsă în vederea punerii în circulație, chiar punerea în circulație efectivă de valută falsă (nereușită însă ca urmare a intervenției organelor de urmărire penală), a început în luna decembrie 2006 și s-a încheiat la momentul prinderii în flagrant a inculpaților.
Dată fiind existența la dosar a mandatului de arestare preventivă pentru omor emis de un judecător din Republica M, au fost înlăturate ca vădit nesincere susținerile inculpatului potrivit cărora și-a declinat o identitate deoarece i-a fost frică de "mascați".
Sub aspect subiectiv, faptele au fost săvârșite cu intenție directă, a mai reținut prima instanță, inculpații prevăzând și urmărind rezultatul acestora.
În drept, fapta inculpaților, și, care la data de 27.12.2006 au deținut bancnote false din cupiura de 100 USD, în sumă totală de 16.300 USD, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de falsificare de monedă străină prev. de art. 282 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 284 Cod penal.
Acțiunile acelorași inculpați de a constitui o grupare infracțională, care îndeplinește cerința de grup infracțional organizat în accepțiunea art.2 lit.a din Legea nr.39/2003, în vederea săvârșirii infracțiunii de fals de monedă sau alte valori în modalitatea normativă prev. de art.282 alin.2 Cod penal, realizează conținutul infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 Cod penal. Având în vedere că în dispozitivul rechizitoriului s-a reținut sub acest aspect că inculpații au săvârșit infracțiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și art.323 Cod penal, deși textul din legea specială doar împrumută conținutul infracțiunii prev. de art.323, nefiind o incriminare de sine stătătoare, acest aspect fiind de altfel cu prilejul celor reținute în drept prin rechizitoriu, în temeiul art. 334.C.P.P. prima instanța a dispus schimbarea încadrării juridice în sensul celor reținute mai sus, respectiv din infracțiunea prev. de art.8 din Legea nr.39/2003 și art. 323 Cod penal în infracțiunea prev. de art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art. 323 Cod penal.
Fapta inculpatului care, la data de 27.12.2006, în fața procurorului și la data de 28.12.2006, în fața judecătorului, și-a atribuit identitatea falsă de, cetățean ucrainean, pentru a induce în eroare aceste organe de stat, în vederea producerii de consecințe juridice și anume evitarea descoperirii faptului că pe numele său real există un mandat de arestare preventivă pentru omor emis de Judecătoria sectorului, Republica M, în vederea executării căruia inculpatul a fost dat în urmărire internațională (a se vedea filele 160-168 ) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea. Se poate lesne observa că inculpatul a săvârșit actele materiale de prezentare sub o identitate falsă (, cetățean ucrainean, fiul lui și, născut la 05.11.1967 în, Ucraina, domiciliat în Ucraina, loc.,-) în realizarea unei rezoluții infracționale unice, dedusă din intervalele scurte de timp la care s-au săvârșit acțiunile și din folosirea acelorași date de identitate nereale. Prin urmare, a fost reținută și aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
Tot sub aspectul încadrării juridice, în ce-l privește pe inculpatul, instanța de fond a constatat că acesta a săvârșit infracțiunile din prezenta cauză după considerarea ca executată (însă înainte de împlinirea termenului de reabilitare) a pedepsei rezultante de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 62/09.02.1999 a Tribunalului București, definitivă prin decizia nr.1146/2001 a Curții Supreme de Justiție, inculpatul fiind încarcerat la 10.12.1997 și liberat condiționat la 27.04.2001 cu un rest de 591 zile. Ca atare, s-a reținut și aplicarea disp. art. 37 lit. b Cod penal privind recidiva M postexecutorie.
Privitor la persoana inculpatului instanța a reținut că acesta este cetățean român, major, necăsătorit, fără ocupație și necunoscut cu antecedente penale.
În ce ceea ce îl privește pe inculpatul s-a reținut că acesta este major, are studii medii, este necăsătorit, nu are ocupație și este necunoscut cu antecedente penale.
Relativ la inculpatul s-a reținut că acesta este major, are studii 10 clase, nu este căsătorit, are un copil minor, nu are ocupație și este cunoscut cu antecedente penale, fiind recidivist.
La individualizarea pedepselor au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev.de art.72 alin.1 Cod penal. În acest sens, s-a ținut seama de limitele de pedeapsă fixate în partea speciala a Codului penal, de gradul de pericol social concret relativ sporit al infracțiunilor dat caracterul flagrant al uneia dintre fapte, de caracterul premeditat și organizat al constituirii grupării infracționale și al deținerii de valută falsă în vederea punerii în circulație, de suma semnificativă de moneda străină ce urma să fie pusă în circulație, procurată de inculpatul care, deși nu a suferit condamnări, relevă ca persoană o periculozitate socială sporită, fiind urmărit internațional pentru o infracțiune de violență extremă (omor), împrejurarea că inculpatul este recidivist, vădind ca urmare perseverență pe calea infracțională (a se vedea cazierul judiciar) și evidențiind că scopul pedepsei anterioare, astfel cum este descris de art.52 Cod penal, nu a fost atins, de faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, precum și de conduita relativ sinceră a inculpaților pe parcursul procesului penal.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpații, și, criticând soluția dată de instanța de fond pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte: nu s-au administrat toate probele solicitate în apărare, fiind respinse fără nicio motivare, nu s-au audiat investigatorii sub acoperire și colaboratorii sub acoperire pentru stabilirea concretă a situației de fapt, a gradului de participare al fiecărui inculpat, nu s-a efectuat expertiza dactiloscopică pentru a se găsi urme papilare ale inculpatului pe bancnotele "false".
rin decizia penală nr.353/A/5.06.2008, TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I penală, a admis apelurile declarate de inculpații, și împotriva sentinței penale nr.1340/12.06.2007 pronunțate de Judecătoria Sectorului 4 B în dosarul nr-, a desființat în parte sentința penală și rejudecând:
În baza art.334 C.P.P. a fost schimbată încadrarea juridică din art.282 alin.2 cu referire la art.284 Cod penal în art.20 raportat la art.282 alin.2 Cod penal cu referire la art.284 Cod penal, pentru toții inculpații.
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.a C.P.P. au fost achitați inculpații pentru art.8 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.323 Cod penal.
În baza art.20 raportat la art.282 alin.2 Cod penal cu referire la art.284 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la 3 ani închisoare și 2 ani întreruperea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, în condițiile art.65 Cod penal.
Conform art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, a fost contopită această pedeapsă cu pedeapsa de 6 luni aplicată pentru art.293 alin.1 Cod penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, urmând să execute 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II-a și lit.b Cod penal, în condițiile art.65 Cod penal.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 și 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.350 C.P.P. s- a menținut starea de arest și în baza art.88 Cod penal, s-a dedus prevenția de la 27.12.2006 la zi.
În baza art.20 raportat la art.282 alin.2 Cod penal cu referire la art.284 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale pe un termen de încercare de 4 ani conform art.82 Cod penal.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.83 Cod penal și art.359
C.P.P.În baza art.350 alin.3 lit.b C.P.P. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
Constată că inculpatul a fost arestat preventiv de la 27.12.2006 până la punerea în libertate.
În baza art.20 raportat la art.282 alin.2 cu referire la art.284 Cod penal și aplicarea art.37 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal în condițiile art.65 Cod penal.
S-a făcut aplicarea art.71 și 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.350 s C.P.P.-a menținut starea de arest și în baza art.88 Cod penal și s-a dedus prevenția de la 27.12.2006 la zi.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În baza art.192 alin.3 cheltuielile C.P.P. judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestor hotărâri au declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și inculpații și criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, Parchetul a solicitat casarea deciziei penale nr.353/5.06.2008 și trimiterea cauzei spre rejudecare la TRIBUNALUL BUCUREȘTI, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unor cereri esențiale ale inculpaților, de natură să influiențeze soluția procesului.
În subsidiar, Parchetul a solicitat casarea deciziei tribunalului și menținerea hotărârii instanței de fond, avându-se în vedere cazurile de casare prevăzute de art.3859pct.17,18 și 14 Cod procedură penală.
Recurentul inculpat a criticat hotărârile recurate invocând nulitatea tuturor actelor de urmărire penală.
Ambii inculpați recurenți au solicitat, în subsidiar, redozarea pedepselor, iar inculpatul a arătat că se impune suspendarea executării pedepsei ce i-a fost aplicată.
Analizând recursurile declarate în cauză, în raport de criticile formulate, cât și din oficiu, Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția a II-a Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul penal nr-, prin decizia penală nr.1179/R din 30.09.2008, a admis recursurile declarate de PARCHETULDE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și inculpații și împotriva deciziei penale nr.353 din 5 iunie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I-a Penală, în baza art.38515pct.2 lit.c Cod procedură penală și a trimis cauza spre rejudecare la TRIBUNALUL BUCUREȘTI deoarece, instanța nu s-a pronunțat cu privire la cereri esențiale pentru părți, iar la pronunțarea soluției au fost avute în vedere mijloacele de proba cu privire la care se solicitase constatarea nulității.
In baza art.350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpaților.
In baza art.383 alin.3 Cod procedură penală, s-a ultimul act procedural valabil de la care se reia procesul este încheierea din 2 iunie 2008.
In apel după casare,inculpații nu au mai solicitat administrarea de noi probe în dosar.
Examinând actele și lucrările dosarului in raport de criticile formulate în conformitate cu dispozițiile art.371 și art.378 C.P.P. Tribunalul a constatat ca hotărârea pronunțată de prima instanță este, in parte, legală și temeinica reținând următoarele:
În cea ce privește nulitățile invocate cu privire la mijloacele de probă - ordonanțele prin care au fost autorizați martorii cu identitate protejata precum și încheierea prin care s-a dispus efectuarea perchezițiilor, Tribunalul răspunzând atât la excepțiile invocate cât și la apărarea formulată ca efect al nulităților, a reținut că instrumentarea cazului s-a efectuat cu neglijențe procedurale in ceea ce privește efectuarea percheziției și apoi obținerea autorizației, efectuarea de interceptări ambientale apoi obținerea autorizației, dar cum la pronunțarea hotărârii atât in fond cat și in apel nu s-au avut în vedere aceste probe viciate procedural, nu are relevanță o eventuală nulitate ce ar putea interveni.
De asemenea, Tribunalul nu poate reține apărarea inculpaților in sensul ca săvârșirea faptelor a fost determinata de acțiunea provocatorie a martorului cu identitate protejata atâta timp cat acesta nu a realizat acte de presiune fizica sau psihica asupra inculpaților pentu a determina activitatea infracțională.
Instanța de apel, prin decizia nr.353/A/5.06.2008, a constatat că în ceea ce privește infracțiunea de falsificarea de monede sau alte valori prevăzuta de art.282 al.2 Cod penal cu referire la art.284 Cod penal, instanța de fond a stabilit in mod corect contribuția și vinovăția fiecăruia dintre inculpați la săvârșirea faptelor.
Așa cum a rezultat din declarațiile inculpaților precum și din procesul verbal de prindere in flagrant din data de 27.12.2007, in dimineața zilei de 27.12.2007 inculpatul l-a anunțat pe inculpatul ca a făcut rost de dolarii falși din cupitura de 100 USD, după care inculpatul s-a întâlnit cu inculpatul care i-a înmânat ca mostra o bancnota falsa de 100 USD, urmând ca inculpații sa se întâlnească cu cumpărătorul, căruia sa-i fie data bancnota, ceea ce s-a întâmplat.
In cursul aceleiași zile, inculpatul a fost surprins având asupra sa in buzunarul interior stânga al jachetei pe care o purta la acea data suma de 16.200 USD falși.
In ceea ce privește infracțiunea de deținere in vederea punerii in circulație de monedă falsificată prev. de art.282 al.2 Cod penal, se cere in mod necesar doar ca deținerea sa aibă loc in vederea punerii in circulație de către detentor însuși, sau ulterior de către o alta persoana, neavând relevanță pentru existența infracțiunii daca deținerea a durat până la punerea in circulație a bancnotelor contrafăcute sau s-a realizat numai intr-un anumit interval de timp.
De asemenea, Tribunalul a mai constatat ca fapta inculpaților de a încerca sa pună in circulație o moneda falsificata nu constituie o tentativa la infracțiunea de falsificare de moneda sau alte valori, in varianta prev. de art.282 al.2 Cod penal, ci o infracțiune consumata deoarece textul de lege incriminează ca variante distincte ale infracțiunii de falsificare de monede sau alte valori, nu numai punerea in circulație, in orice mod a monedelor sau altor valori, ci si deținerea acestora in vederea punerii in circulație, or in aceste condiții infracțiunea s-a consumat in momentul deținerii bancnotei cu scopul dea o pune in circulație, înstrăinarea lor ulterioara nefăcând altceva decât sa confirme scopul. Astfel aceasta infracțiune exista independent de numărul de valori falsificate deținute, desigur numărul acestora interesând la individualizarea judiciara a pedepsei.
Cu privire la individualizarea judiciara a pedepsei, Tribunalul a constatat că aceasta a fost făcuta in mod corect de către instanța fondului in ceea ce privește infracțiunea prev de art.282 alin.2 cu aplicarea art.284 Cod penal, reținută în sarcina inculpaților, în cauza neimpunându-se reducerea acestor pedepse sau schimbarea modalității de executare, având în vedere atitudinea procesuala a inculpaților, circumstanțele personale și suma de bani care urma sa fie pusa in circulație.
In legătură cu infracțiunea prev. de art.8 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.323 Cod penal instanța constată că aceasta nu poate reținuta în sarcina inculpaților întrucât faptele săvârșite de aceștia nu întrunesc elementele constitutive ale unei astfel de infracțiuni.
Astfel pentru existența acestei infracțiuni trebuie ca asocierea, sau
construirea unei asocieri să aibă un scop predeterminat.
Asocierea presupune un plan a două sau mai multe persoane, împărțirea de atribuții, activitate relativ îndelungată, raporturi de subordonare cu obiective pentru fiecare participant.
In speță, unirea celor trei inculpați s-a tăcu spontan - aceștia necunoscându-se între ei anterior și neavând nicio activitate infracțională împreună. În plus, a mai reținut instanța de apel,perioada de pregătire a acestei unice activități infracționale a fost de 1 zi astfel încât, unirea și adunarea celor trei a fost spontană, neexistând o activitate anterioară a celor trei inculpați care împreună și după un plan să săvârșească și alte infracțiuni sau altele de același gen.
Împotriva acestor hotărâri au declarat recurs MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI pe motivul greșitei achitări a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.8 din Legea nr.39/2003 raportat la art.323 Cod penal și inculpații, și pe motivele nepronunțării instanței de apel pe cereri esențiale pentru aceștia, respectiv omisiunea de a evalua și a se pronunța asupra invocării nulității absolute autorizațiilor nr.461-463 aflate la filele 185-186 dosar urmărire penală, prin care s-a încuviințat efectuarea perchezițiilor domiciliare la inculpatul și la martorul.
De asemenea, instanța de apel nu s-ar fi pronunțat asupra nulității absolute invocate cu privire la ordonanța nr.155 din 27.12.2006 (ora 10.00) prin care a fost autorizată intervenția în cauză a polițiștilor cu identitatea protejată, și și a colaboratorului "".
În motivarea apelurilor s-a arătat că ordonanța nr.155/2006 fost emisă pe data de 27.12.2006 ora 10.00 însă, aceasta a fost emisă în considerarea investigării activității desfășurate în acea zi la ora 14.00 și, ulterior la ora 20.00. Ca urmare, apărarea a apreciat că aceasta evidențiază încălcarea normelor de procedură penală în materia obținerii mijloacelor de probă. Această eroare de procedură s-a susținut că impune înlăturarea din materialul probator, a tuturor mijloacelor de probă obținute în urma activităților desfășurate de investigator și colaborator, întrucât aceștia au determinat inițierea și continuarea activității infracționale în vederea obținerii de probatorii.
Un al doilea motiv de apel vizat faptul că infracțiunea caracterizată în drept în art.282 alin.2 raportat la art.284 Cod penal, a rămas în faza tentativei, nefiind un fapt consumat, astfel cum au reținut instanțele anterioare. Un argument în acest sens a fi aceea că inculpații și nu au văzut suma de bani ce făcea obiectul tranzacției, singurul care susține că banii se aflau asupra inculpatului fiind investigatorul sub acoperire.
În subsidiar s-a solicitat se constata că pedepsele aplicate sunt prea aspre.
În cursul judecării căii de atac s-a formulat de către unul din membrii completului abținere, respinsă prin încheierea din 20.01.2009.
Curtea analizând hotărârea din perspectiva motivelor invocate și a cazurilor de casare menționate de apărarea inculpaților, respectiv 3899pct.10, 17, 18 și 14 Cod procedură penală, apreciază căile de atac ca fiind nefondate pentru următoarele considerente:
Instanțele anterioare, în urma unei coroborate analize a ansamblului probator, au reținut corect situația de fapt și întrunirea condițiilor tragerii la răspundere penală a inculpaților.
În ceea ce privește recursul declarat de MINISTERUL PUBLIC, se constată că după momentul achitării inculpaților, și în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prev.de art.8 din Legea nr.39/2003 cu aplicarea art.323 Cod penal (în apel), în calea de atac declarată împotriva acestei soluții, MINISTERUL PUBLIC nu a solicitat administrarea de noi probatorii care să sprijine soluția solicitată, respectiv care să fie apte să susțină acuzarea pe această infracțiune. Demersurile efectuate de către instanța de recurs privitoare la audierea inculpaților au rămas fără finalitate întrucât aceștia, personal, au învederat că nu înțeleg să dea declarații suplimentare în fața acestei instanțe, aspect ce va fi interpretat din perspectiva beneficiului de a invoca dreptul la tăcere.
Ca urmare, pe acest aspect al infracțiunii prev.de art. 8 din Legea nr.39/2003 cu aplicarea art.323 Cod penal, Curtea apreciază că evaluând același probatoriu avut în vedere de instanța de apel, nu s-ar putea ajunge, în recurs, la soluție de condamnare. Pentru a se reține astfel, se au în vedere principiile ce rezultă din hotărârea pronunțată de CEDO în cauzaescu împotriva Românie, împotriva. Dreptul la un proces echitabil exclude posibilitatea ca în baza reevaluării aceluiași probatoriu, instanța de control judiciar să poată pronunța o soluție contrară.
În ceea ce privește motivele invocate de inculpați, se constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din 27.12.2006 (55 ), s-a constatat că, la data menționată, în jurul orelor 20.30, agentul de poliție cu identitatea protejată s-a întâlnit cu inculpații și, în zona benzinăriei, de la intersecția M cu str. - pentru a încheia tranzacția privitoare la vânzarea sumei de 16.500 USD falși. Cei doi inculpați s-au urcat în autoturismul condus de polițistul sub acoperire "", iar în urma discuțiilor, i-a solicitat telefonic concubinei sale să aducă banii la locul unde părțile se aflau la acel moment. Ca urmare acestui demers, în zonă a apărut un autoturism Opel, cu nr. de înmatriculare B-24-, în care se aflau ( ) și a, concubina inculpatului. Inculpații, ulterior au urcat în autoturismul cu care se deplasase polițistul sub acoperire, pentru a calcula paritatea tranzacției și a face schimbul. În acest moment au intervenit organele de poliție care, în urma percheziției corporale, au găsit asupra numitului suma de 16.200 dolari falși ce făceau obiectul tranzacției. Ulterior, pentru cel identificat ca fiind la acest moment procesual, în baza demersurilor întreprinse de organele de urmărire penală, s-a stabilit identitatea reală, acesta numindu-se.
Din perspectiva actelor de dispoziție emise de organul de urmărire penală, referatele de începere a urmăririi penale sunt datate 27.12.2006 și menționează orele 18.00 și 19.00 (filele 47 și 51).
Se constată că în legătură cu infracțiunile cercetate, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu (fila 19). Astfel, în acest act organul de cercetare penală a atestat faptul că din datele ce i-au fost furnizate se poate reține că un grup de cetățeni români și străini, desfășoară activități de contrafacere și punere în circulație de valută, respectiv USD, pe teritoriul Municipiului Ca urmare a acestor informații, în aceeași dată, 27.12.2006, a fost emisă Ordonanța de autorizare a polițistului sub acoperire și colaboratorului, ordonanță ce poartă nr.155 și menționează ora 10.00.
Această ordonanță de autorizare face referire la informațiile privitoare la operațiunile cu valută falsă, consemnate în procesul-verbal de sesizare din oficiu inclusiv la prezentarea unei mostre, respectiv a unei bancnote falsificate. Se constată că aceste date fac parte din contextul informațional în care organul de cercetare penală a reținut necesitatea emiterii autorizației și nu pot fi interpretate ca referindu-se la faptele determinate în care au fost implicați inculpații, derulate ulterior orei menționate în actul procedural.
La ora 10.45, în continuarea cercetărilor, după autorizarea polițistului sub acoperire"" acesta a fost contactat de informatorul "" pentru a stabili o întâlnire la ora 14.00 în aceeași zi, întâlnire la care au participat alte trei persoane cunoscute la acel moment sub numele, și. Cu ocazia acestei întâlniri pentru a convinge că tranzacția referitoare la banii falsificați se poate încheia, i s-a prezentat investigatorului bancnotă contrafăcută.
În continuarea aceleiași activități, s-au efectuat demersuri pentru organizarea întâlnirii de la ora 20.00 și, implicit, a flagrantului.
Activitățile desfășurate de către polițistul sub acoperire "" au fost consemnate în raportul din data de 27.12.2006.
Ca urmare, nu se poate susține existenta unei neconcordanțe între conținutul actelor întocmite și succesiunea demersurilor organului de urmărire penală care să pună în discuție legalitatea autorizației menționate.
Se constată, din această perspectivă, că activitatea de culegere a informațiilor referitoare la desfășurarea operațiunilor cu valută falsă, au generat sesizarea din oficiu, urmată de ordonanța de autorizare a polițistului sub acoperire și a informatorului (nr.155, ora 10.00), de investigațiile efectuate de aceștia, respectiv de investigator și de către informator, concretizate pe planul mijloacelor de probă sub forma unor rapoarte, ce au condus la întrunirea condițiilor pentru constatarea infracțiunii flagrante, în ce privește activitatea infracțională desfășurată în jurul orei 20.00.
Susținerea apărării inculpatului referitoare la nulitatea absolută a autorizațiilor de efectuare a perchezițiilor domiciliare, se constată că acestea au fost dispuse prin încheierea din 27.12.2006 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - secția a II-a penală. În urma efectuării percheziției, au fost întocmite procesele-verbale aflate la filele 188 și urm. În cadrul acestei percheziții a fost ridicat un calculator. Acest procedeu probator nu a furnizat însă mijloace de probă folosite împotriva inculpaților.
Se constată, referitor la efectuarea percheziției, că ora la care au fost emise autorizațiile este -17, 00- anterioară celei la care s-a început urmărirea penală, -18.00 și 19.00-, însă percheziția a fost efectuată începând cu ora 19, 45 ( 189 verso). Consecința dispunerii percheziției înaintea începerii urmăririi penale ar fi, pe plan probator, înlăturarea mijloacelor de probă obținute pe această cale. Or, se constată că organele judiciare nu au fundamentat trimiterea în judecată ori condamnarea pe date obținute în cadrul percheziției domiciliare.
Referitor la mijloacele de probă ce susțin acuzarea și sunt apte să răstoarne prezumția de nevinovăție sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art.282 alin.2 raportat la art.284 Cod penal, Curtea constată că în faza judecății s-a procedat la audierea, în condiții de oralitate, contradictorialitate și nemijlocire inculpaților (filele 33,34,35) din care rezultă că aceștia cunoșteau că banii erau falsificați și urmăreau punerea lor în circulație prin vânzare, contribuția infracțională principală reținându-se în sarcina inculpatului și a inculpatului .
Susținerea că inculpatul nu cunoștea faptul că valuta era falsificată nu poate fi reținută, întrucât procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante atestă faptul că discuțiile privitoare la vânzarea sumei de bani falsificate s-au desfășurat în prezența acestuia și, în plus, toți inculpații, inclusiv, au recunoscut că dețineau valută falsificată în cuprinsul declarațiilor date în faza de urmărire penală. De altfel, chiar inculpatul afirmă în declarația dată în fața instanței (fila 34) că transportat bancnota de 100 dolari, participat la întâlnirea de la ora 10.00 și, ulterior, la cea de la ora 20.00.
În ceea ce privește interceptările ambientale instanța de apel a reținut că acestea au fost obținute cu grave neglijențe procedurale pe care însă este dispensată a le analiza întrucât acestea nu au fost fundamentat hotărârea primei instanțe.
Curtea apreciază că aceste înregistrări redate prin procesul-verbal din 3.01.2007 au fost autorizate cu titlu provizoriu de către procuror în data de 27.12.2008, în condițiile art.912alin.2 raportat la art.911alin.2 Cod procedură penală, fiind confirmate prin hotărârea judecătorului din data de 28.12.2008. Condițiile de celeritate în care s-a instrumentat cauza de la momentul sesizării organelor de cercetare penală și până la momentul prinderii în flagrant au justificat emiterea, în primă etapă, a ordonanței de către procuror. Se constată că judecătorul a verificat condițiile în care această interceptare a fost efectuată și a confirmat măsura procurorului, apreciind ca fiind respectate condițiile de fond și formă prevăzute de normele procesual penale.
Nici în actualul moment procesual nu se poate reține vreo încălcare a normelor în această materie care să conducă la incidența sancțiuni prevăzute de art.64 alin.2 Cod procedură penală, respectiv la îndepărtarea din ansamblul probator a acestor mijloace de probă. Datele furnizate de interceptările analizate sunt relevante pe aspectul contribuției constante, a tuturor inculpaților, la încheierea tranzacției constând în vânzarea sumei de 16.200 USD falsificați, către martorul "". Din conținutul acestor înregistrări se reține că inculpatul cunoștea că bancnotele sunt contrafăcute, aspect ce rezultă din intervențiile sale în cuprinsul discuției purtate în data de 27.12.2006 ora 20.00, între inculpați și martorul "". În plus, nu este de neglijat nici concluzia Deciziei CC nr. 54/2009 referitoare la natura sancțiunii reglementate de art.64 alin.2 Cod procedură penală și la rolul judecătorului în aprecierea ansamblului probelor administrate și nici jurisprudența CEDO privitoare la posibilitatea și limitele în care hotărârea poate fi fundamentată pe probe a căror obținere este viciată.
În faza de apel s-a procedat la audierea investigatorului sub acoperire "" (36), acesta evidențiind pe larg activitatea infracțională desfășurată, precum și contribuția infracțională a fiecărui inculpat. Martorul a arătat că i-a cunoscut pe inculpați prin intermediul informatorului "" care i-a relatat că aceștia sunt cunoscuți ca desfășurând activități legate de vânzarea de dolari falsificați. Într-o primă etapă, martorul s-a întâlnit cu inculpații și, în data de 27.12.2006, în jurul prânzului, ocazie cu care i-a prezentat o bancnotă de 100 dolari falsificată, spunându-i că prețul acesteia este de 35% din valoarea reală. În acest context, martorul a învederat că dorește să cumpere suma de 16.200 dolari. S-a stabilit o nouă întâlnire în seara aceleiași zile. Martorul a arătat că ambii inculpați cunoșteau faptul că bancnotele sunt falsificate, aceștia susținând că au mulți bani de vânzare, circa 50.000 dolari falsificați. La întâlnire, la chemarea inculpatului, sosit inculpatul, continuarea discuției având loc între martor și cei trei inculpați, în mașina martorului unde urma să se finalizeze tranzacția. Martorul a afirmat în continuare că a văzut când inculpatul a introdus dolarii falsificați în buzunarul hainei unde au și fost găsiți cu ocazia percheziției corporale.
În acest context, Curtea apreciază că declarația martorului cu identitatea protejată se coroborează cu declarațiile de recunoaștere ale inculpaților date în faza de judecată (filele 33,34,35), cu recunoașterile de la momentul prezentării materialului de urmărire penală, precum și cu aspectele conținute în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante.
În contextul în care, din probatoriul administrat rezultă că anterior desfășurării activității de către investigatorul și colaboratorul cu identități protejate, inculpații se ocupau de punerea în circulație de valută falsificată, activitățile desfășurate de martorii " " și "" nu constituie, din perspectiva art.68 Cod procedură penală, îndemnarea la săvârșirea unei activități ilicit penale sau la continuarea unei astfel de activități, întrucât aceasta ar presupune o activitate susținută de influențare și convingere, exercitată de către martori, pe lângă inculpați. Probatoriile administrate încă din faza actelor premergătoare atestă că inculpații desfășurau activități de această natură și anterior, fără implicarea martorilor. În această situație, nu poate fi incidentă sancțiunea prevăzută de art.64 alin.2 Cod penal, nefiind încălcate normele din materia obținerii mijloacelor de probă.
Ca urmare, probatoriile enumerate apar ca fiind apte să răstoarne prezumția de nevinovăție în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prev.de art. art. 282 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 284 Cod penal,respectiv a infracțiunii de falsificare de monedă străină, infracțiune ce se va reține că a fost consumată și nu rămasă în faza tentativei. Această susținere rezultă din aceea că inculpații au deținut sumele de 100 și, ulterior, de 16.200 dolari contrafăcuți, în scopul comun de vânzare în vederea punerii în circulație. Astfel cum s-a arătat anterior, toți inculpații cunoșteau faptul că bancnotele sunt falsificate și își conjugau activitățile pentru atingerea scopului comun infracțional. Fapta îmbracă forma consumată întrucâtverbum regenss-a realizat în varianta deținerii bancnotelor falsificate, chiar dacă punerea în circulație prin vânzare nu s-a finalizat, datorită intervenției organelor de urmărire penală în cadrul procedurii flagrantului.
Din perspectiva laturii subiective, toți inculpații au acționat cu vinovăție sub forma intenției directe dedusă din aceea că au avut reprezentarea clară a faptelor săvârșite și au urmărit producerea rezultatului socialmente periculos. În ceea ce privește pe inculpatul, apărarea sa în sensul că nu cunoștea că bancnotele sunt falsificate, a fost înlăturată, astfel cum s-a arătat anterior, conținutul contribuției sale infracționale evidențiate anterior relevă că implicarea în tranzacția de valută falsificată era realizată de comun acord cu ceilalți inculpați, în scopul obținerii unor avantaje de ordin patrimonial.
Sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor, Curtea apreciază că au fost avute în vedere și au fost analizate riguros criteriile enumerate de art.72 Cod penal, pedepsele și modalitățile de executare fiind apte să atingă scopurile preventive și educative ale sancțiunilor.
Ca urmare, în baza art. 385/15 punct 1 lit b C.P.P. Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile declarate
În baza art.38516cu referire la art.381 Cod procedură penală, se va deduce, pentru inculpații și din pedepsele aplicate, perioada prevenției de la 27.12.2006 la zi.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 și 3.
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI și inculpații, și împotriva sentinței penale nr.684/A din 26.11.2008, pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - secția I penală
În baza art.38516cu referire la art.381 Cod procedură penală deduce perioada prevenției pentru inculpații și de la 27.12.2006 la zi.
Obligă inculpații marin și la plata a câte 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 300 lei onorariul avocatului din oficiu care se avansează din fondurile Ministerului Justiției, iar pe inculpatul la plata sumei de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică 25 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./2.; 7.04.09
I - jud.
Președinte:Niculina AlexandruJudecători:Niculina Alexandru, Francisca Maria Vasile, Daniel
