Falsul în declarații (art. 292 cod penal). Decizia 259/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 259/ Dosar nr-
Ședința publică din 28 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Țînț JUDECĂTOR 2: Mihaela Alexandru
- - - JUDECĂTOR 3: Alina Constanța
- C - judecător
- grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului B împotriva deciziei penale nr. 267 din 8 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru intimatul inculpat lipsă avocat din oficiu C (delegație fila 18 dosar), lipsă fiind recurenta parte civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebați fiind, reprezentantul parchetului și apărătorul din oficiu al recurentului declară că nu au cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța în conformitate cu dispozițiile art. 38513Cod procedură penală acordă cuvântul asupra recursului declarat.
Reprezentantul parchetului având cuvântul susține recursul declarat împotriva deciziei penale nr. 267/A din 8 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Brașov criticând-o pentru motivul de nelegalitate, în sensul că instanțele în mod greșit au dispus anularea în totalitate a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1111 din 9 iunie 2003 la Biroul Notarului Public " ".
Reprezentantul Ministerului Public susține că prin anularea integrală a contractului de vânzare-cumpărare s-a încălcat voința inițială a părților privind vânzarea-cumpărarea imobilului menționat, în condițiile în care vânzătorul s-a prevalat de propria-i culpă, redobândind pe cale de consecință, prin anularea contractului, un imobil ce nu-i mai aparținea.
În mod corect trebuia anulată doar clauza cuprinsă în contractul de vânzare-cumpărare, respectiv cea relativă la preț.
Inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea de evaziune fiscală, infracțiune cauzatoare de prejudicii pe latura civilă
solicitând admiterea recursului declarat și rejudecând pronunțarea unei soluții în sensul criticilor formulate.
La solicitarea instanței, invocă ca temei de casare prevederile art. 3859pct. 10 Cod procedură penală.
Relativ la recursul părții civile pune concluzii de respingere a acestuia ca tardiv declarat.
Avocat din oficiu C pentru intimatul inculpat solicită respingerea recursului părții civile ca tardiv.
Cu privire la recursul declarat de Ministerul Public solicită respingerea acestuia ca nefondat, soluțiile pronunțate de ambele instanțe fiind în afara oricăror critici. Dispoziția anulării contractului de vânzare-cumpărare cât și soluționarea laturii civile sunt corecte.
Asupra recursurilor penale de față:
Constată că prin sentința penală nr 228/13.10.2006, Judecătoria Rupeaa dispus, în baza art 292 Cod penal, condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații.
În baza art. 12 din Legea nr. 87/1994 raportat la art. 13 Cod penal, a dispus condamnarea aceluiași inculpat la o pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b Cod penal, a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 81, 82 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare de 4 ani.
A atras atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art. 83 Cod penal.
În baza art. 14 și art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 998, 999 Cod civil, a obligat inculpatul la plata sumei de 3.755.700 RON (375, 57 RON), despăgubiri civile către partea civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală.
În baza art. 14 și art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 998, 999 Cod civil, a obligat inculpatul la plata sumei de 3.600.000 ROL (360 RON), despăgubiri către partea civilă Biroul Notarial Public " " din R, jud
În baza art. 455 Cod procedură penală și art. 6 din nr.OG 12/1998 rep. a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1111/9.06.2003 la Biroul Notarului Public.
A dispus ca onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 100 RON să se avanseze către Baroul d e Avocați B din fondurile Ministerului Justiției și să se includă în cheltuielile judiciare.
În baza art. 191 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 400 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 292 Cod penal și art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal constatând în aceea că inculpatul și au declarat în fața notarului, cu ocazia încheierii contractului autentic de vânzare cumpărare privind imobilul situat în R Gara,-, încheiat la data 9.06.2003, un preț mai mic decât cel real stabilit între părți prin antecontract, iar ulterior, vânzatorul s-a desistat, denunțând modalitatea de efectuare a tranzacției la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea.
Au fost analizate de prima instanță declarațiile date în cauză, constatându-se că declarațiile martorilor și se coroborează cu înscrisul sub semnatură privată reprezentat de antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat între părți în care s-a menționat prețul real al imobilului de 7500 USD. S-a avut în vedere și adresa nr. 6441/29.08.2005 a BNR din care rezultă cursul prețului valutar pentru dolarul SUA la data de 17.01.2003 si 9.06.20003, precum și adresele nr 39858/14.11.2005 a ANAF - DGFP B din care rezultă că prin declararea unui preț inferior celui real s-a produs un prejudiciu în cuantum de 3.755.700 ROL bugetului consolidat al statului și nr 685/26.10.2005 a BNP din care rezultă că taxele de timbru și onorariul pentru un imobil în valoare de 244.785.000 ROL la data încheierii contractului, ar fi fost mai mari cu 3.600.000 ROL.
In urma analizei materialului probatoriu administrat în cauza, prima instanță a reținut următoarele:
Prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 17.01.2003 între numitul în calitate de promitent-vânzator și inculpatul în calitate de cumpărător, părțile au convenit asupra vânzării-cumpărării imobilului situat în loc R Gara,-, jud B, înscris in CF 2181, nr top 10120/51 și 10120/52/1, inculpatul achitând la aceeași dată avansul de 4950 USD din prețul total de 7500 USD, ramânând ca diferența să fie achitată la data de 01.07.2003, odata cu predarea imobilului.
La data de 9.06.2003, inculpatul a achitat vânzătorului și diferența de preț de 2550 USD și s-au deplasat împreună la Biroul Notarului Public din orașul R pentru a încheia în forma autentică contractul de vânzare-cumpărare, declarând un preț mai mic, de 81.000.000 ROL, decât cel real, convenit și achitat vânzătorului de către inculpat.
La data de 27.06.20005, vânzătorul a formulat plângere penală solicitând Parchetului de pe lângă Judecătoria Rupea tragerea la răspundere penală a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, față de aceasta persoană dispunându-se neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații și evaziune fiscală.
S-a stabilit astfel că fapta inculpatului care, în calitate de cumpărător al imobilului situat în R Gară,-, a declarat în mod necorespunzător adevărului un preț mai mic al imobilului decât prețul real, cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr 1111/9.06.2003 la Biroul Notarului Public, în vederea calculării unui impozit și a taxelor notariale mai mici decât cele corespunzătoare prețului real plătit, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art 292 Cod penal, iar fapta de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale ori nedeclararea prețului real plătit în calitate de cumpărător al aceluiași imobil, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev de art. 12 din Legea nr 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, prima instanță a avut în vedere criteriile generale prev de art. 72 Cod penal, reținând gradul de pericol social moderat al faptelor precum și persoana inculpatului, necunoscută cu antecedente penale, aplicând două pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru fiecare dintre cele doua infracțiuni.
A contopit cele două pedepse în urma constatării săvârșirii acestora în concurs real, și față de dispozițiile art. 81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante pe durata unui termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În privința constituirii de parte civilă a Statului Român prin ANAF-DGFP B și a BNP, față de dispozițiile art. 1305 Cod civil, de lista taxelor de timbru pentru actele și serviciile notariale prev. de nr OG 12/1998, prima instanță, constatând întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, a admis acțiunile civile astfel cum au fost formulate.
de dispozițiile art. 6 al. 1, 2 din nr OG 12/1998, prima instanță a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1111/9.06.2003 la BNP.
n privința cheltuielilor judiciare a făcut aplicarea art. 189 și art. 191 Cod procedură penală.
mpotriva acestei hotărâri a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea care a criticat-o sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 292 Cod penal și a anulării în totalitate a contractului de vânzare-cumpărare autentificat. Astfel, s-a apreciat că tratamentul sancționator aplicat pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații este unul prea blând, pedeapsa nefiind în măsura să asigure scopurile prevăzute de lege, indicându-se și faptul că inculpatul a fost dat în urmărire generală sustrăgându-se cercetărilor, iar ulterior lipsind de la judecarea cauzei. În privința anulării contractului de vânzare-cumpărare, s-a arătat că se impunea numai anularea clauzei privind prețul imobilului, celelate clauze trebuind menținute întrucât părțile și-au exprimat valabil acordul de voință privind vânzarea-cumpărarea imobilului.
În cauza a declarat apel peste termen și inculpatul, solicitându-se achitarea sa pentru săvârșirea celor două infracțiuni ca urmare a neîntrunirii elementelor constitutive ale acestora, în acest sens arătându-se că în cauza au fost avute în vedere doar declarațiile vânzătorului. Totodată, s-a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare numai în privința clauzei privind prețul.
În cursul judecării cauzei în apel a fost audiat martorul care a semnat ca martor antecontractul de vânzare-cumpărare, fiind de față la achitarea avansului și la stabilirea obligației de achitare a restului prețului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice, aceasta din urmă criticând hotărârile pronunțate în cauză sub aspectul dispoziției de respingere a acțiunii civile formulate împotriva inculpatului.
Recursul declarat de către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice este tardiv, fiind formulat și depus la instanța a cărei hotărâre a fost atacată cu încălcarea termenului de 10 zile, impus de prevederile art. 3853Cod procedură penală.
În condițiile în care hotărârea instanței de apel a fost comunicată părții civile la data de 10 octombrie 2007, termenul de recurs de 10 zile expira pentru această parte la data de 22 octombrie 2007; cererea de recurs fiind înregistrată la data de 23 octombrie 2007, partea civilă nu a respectat termenul de 10 zile care a început să curgă de la data comunicării deciziei instanței de apel, astfel că recursul acesteia va fi respins ca tardiv, în baza prevederilor art. 38515pct.1 lit.a Cod procedură penală.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașova criticat hotărârile pronunțate în cauză pentru nelegalitate, respectiv pentru dispoziția de anulare în totalitate a contractului de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. 1111 din 9.06.2003, și nu doar a clauzei privind prețul imobilului.
Parchetul a criticat totodată decizia Tribunalului Brașov sub aspectul respingerii acțiunilor civile formulate în cauză, în contextul în care inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, infracțiune ce comportă și o latură civilă în cauză.
La solicitarea expresă a instanței, reprezentantul Ministerului Publica precizat drept caz de casare pentru motivele de nelegalitate invocate cel prevăzut de art. 3859pct.10 Cod procedură penală, care are în vedere ipoteza în care instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.
Motivele de nelegalitate invocate de către Parchet nu pot fi încadrate în cazul de casare invocat, respectiv cel prevăzut de art. 3859pct.10 Cod procedură penală, întrucât acest text de lege are în vedere situația în care instanța a omis să se pronunțe asupra unei cereri esențiale pentru părți, nu și situația în care instanța pronunță "mai mult" decât apreciază părțile din proces că ar fi legal.
De altfel, motivele invocate de Parchet s-ar fi încadrat în dispozițiile art. 3859pct. 171Cod procedură penală, acestea permițând formularea de critici relativ la greșita aplicare a legii.
În condițiile în care nu se constată existența altor cazuri de casare care - potrivit art. 3859alin. 3 Cod procedură penală - să fie luate în considerare întotdeauna din oficiu, recursul declarat de Parchet va fi respins ca nefondat, în baza prevederilor art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, hotărârea atacată urmând a fi menținută.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.3 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive
În numele legii
Respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva deciziei penale nr. 267 din 8.10 2007 Tribunalul Brașov, pe care o menține.
Respinge ca tardiv recursul declarat de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului B împotriva aceleiași hotărâri.
Onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei, pentru asistența juridică acordată inculpatului, se va suporta din fondurile Ministerului Justiției și se va include în cheltuielile judiciare.
Obligă partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului B să plătească suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar celelalte cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 martie 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - pt. - C
aflată în concediu semnează
PREȘEDINTE COMPLET
- -
GREFIER
Red.MA/08.04.2008
Tehnoredact.DS/09.04.2008/2 ex.
Jud.fond.
Jud.apel./
Președinte:Nicoleta ȚînțJudecători:Nicoleta Țînț, Mihaela Alexandru, Alina Constanța
