Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 cod penal). Decizia 207/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (1320/2009)
DECIZIA PENALA NR.207/A
Ședința publică de la 12 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 2: Francisca Vasile
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror .
Pe rol, soluționarea apelului declarat de revizuientul împotriva sentinței penale nr. 469 din 30 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat apelantul revizuient în stare de arest și asistat de apărător din oficiu, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul parților în susținerea apelului.
Apărătorul din oficiu al apelantului revizuient, având cuvântul, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, pe fond, admiterea în principiu a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art.394 lit. a si b din Codul d e procedură penală. Petentul revizuient motivează, în principal, faptul că, ulterior pronunțării hotărârii de condamnare, au fost descoperite fapte și împrejurări noi care nu au fost cunoscute de către instanță la data soluționării cauzei și pe baza cărora se poate dovedi netemeinicia soluției de condamnare și achitarea inculpatului. Petentul arată că, la data formulării plângerii de către P, aceasta nu exista ca persoană juridică. Deasemenea, revizuentul susține că la instanța de fond au fost depuse o serie de depoziții mincinoase care au condus la condamnarea sa.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, solicită respingerea apelului, ca nefondat, calitatea juridica a SC P neputând fi pusă in discuție în calea de atac a revizuirii. În ceea ce privește caracterul mincinos al declarațiilor martorilor audiați în cursul judecării fondului, atâta timp cât nu există o hotărâre judecătorească definitivă în acest sens, consideră că nu a fost dovedit și nu este incident, în opinia sa, niciunul din cazurile de revizuire prevăzute de art.394 Cod procedură penală.
Apelantul revizuient, în ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate pentru motivele invocate de apărătorul său. Arată că P nu era înregistrată în România ca persoană juridică și în acest caz nu putea depune plângere împotriva sa. A fost condamnat la o pedeapsă de 12 ani închisoare în baza unei plângeri formulate de o societate care nu este înregistrată ca persoană juridică, care nu există. Invocă cazurile de revizuire prevăzute de art.394 lit. a si b Cod procedură penală.
CURTEA,
Deliberând, asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.463 din 30.04.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală a fost respinsă, ca nefondată, cererea formulată de revizuientul, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare de stat, în sumă de 70 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a constatat următoarele:
Motivele indicate de revizuient în cererea sa, în sensul că declarațiile martorilor sunt mincinoase și au fost avute în vedere de instanța de judecată la momentul la care a pronunțat soluția de condamnare nu corespund realității, întrucât instanța de judecată a avut în vedere și alte probe, respectiv, declarațiile martorilor, dar și înscrisuri, respectiv, contractele de vânzare-cumpărare încheiate, procuri, adrese bănci, mențiunile din procesul-verbal de percheziție din 13.03.2003.
În mod identic, tribunalul a constatat că afirmațiile revizuientului referitoare la împrejurarea că declarațiile martorilor, sunt mincinoase, nu s-au concretizat prin formularea unei plângeri penale împotriva acestora și constatarea unei infracțiuni de mărturie mincinoasă în sarcina acestor martori printr-o hotărâre definitivă, cerința impusă prin dispozițiile art.394 alin.1 lit. b Cod procedură penală.
În ultimul motiv referitor la contestarea calității de parte civilă a Pe ste un aspect care nu poate fi pus în discuție pe calea extraordinară de atac a revizuirii, ci acesta trebuia invocat de inculpat până la citirea actului de sesizare de către prima instanță de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel revizuentul solicitând desființarea sentinței penale atacate și, pe fond, admiterea în principiu a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art.394 lit. a si b din Codul d e procedură penală.
Petentul revizuient a motivat, în principal, faptul că, ulterior pronunțării hotărârii de condamnare, au fost descoperite fapte și împrejurări noi care nu au fost cunoscute de către instanță la data soluționării cauzei și pe baza cărora se poate dovedi netemeinicia soluției de condamnare și achitarea inculpatului.
Petentul a arătat că, la data formulării plângerii de către P, aceasta nu exista ca persoană juridică. Deasemenea, revizuentul a susținut că la instanța de fond au fost depuse o serie de depoziții mincinoase care au condus la condamnarea sa.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate, prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.371 alin.2 Cod procedură penală, Curtea constată apelul ca nefondat, în considerarea următoarelor argumente:
Primul caz cuprins în art.394 alin.1 lit. a Cod procedură penală prevede că revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Motivul constituie cauză de revizuire, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de condamnare ori de încetare a procesului penal.
Noi trebuie să fie, deci, elementele de fapt, faptele probatorii, adică probele, în accepțiunea dată de art.63 Cod procedură penală și nu mijloacele de probă, prin care se administrează probe deja cunoscute.
Așadar, în speță, nu este incident acest caz de revizuire, deoarece nu s-au descoperit fapte sau împrejurări noi.
În ceea ce privește cazul de revizuire prevăzut de art.394 alin.1 lit. b Cod procedură penală, potrivit art.395 alin.1 Cod procedură penală, mărturia mincinoasă invocată drept temei de revizuire nu se poate dovedi decât prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului. Hotărârea judecătorească trebuie să fie definitivă, stabilind mărturia mincinoasă fără posibilitatea de îndoială.
Ori, în cauză, atâta timp cât nu există o hotărâre judecătorească definitivă în acest sens, nu este incident cazul de revizuire prevăzut de art.394 alin.1 lit. b Cod procedură penală.
Deasemenea, calitatea juridică a părții civile P nu poate fi pusă în discuție în calea de atac extraordinară a revizuirii.
Față de considerentele expuse anterior, constatând că, în cauză, nu este incident niciunul din cazurile de revizuire prevăzute, în mod expres și limitativ, de dispozițiile art.394 alin.1 lit. a-e Cod procedură penală și apreciind că hotărârea atacată este legală și temeinică, în baza art.379 pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge apelul, ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală apelantul revizuient va fi obligat la plata contravalorii cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul împotriva sentinței penale nr.463 din 30.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția
a II-a penală.
Obligă revizuientul la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului d e Justiție.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./21.26.10.2009
- II. jud.:
Președinte:Anca AlexandrescuJudecători:Anca Alexandrescu, Francisca Vasile
