Favorizarea infractorului (art. 264 cod penal). Decizia 44/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.44/
Ședința publică din data de 27 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 2: Valentin Iancu
JUDECĂTOR 3: Lucia
Grefier - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de revizuentul - domiciliat în municipiul T,-, județul T, împotriva sentinței penale nr.272 din data de 23 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr-, având ca obiect revizuire.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:
- recurentul revizuent personal și asistat de apărătorul ales al acestuia - avocat ;
Se constată lipsa:
- intimatelor "Vinificație și T" și Transport Auto 2
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu disp. art. 301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, constată îndeplinite condițiile prevăzute de disp.art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de disp.art.38513Cod procedură penală.
Avocat, apărător ales al recurentului revizuent, având cuvântul, precizează că inculpatul a declarat recurs împotriva sentinței penale pronunțate de Tribunalul Tulcea prin care s-a dispus respingerea cererii de revizuire formulată.
Consideră că instanța de fond în mod greșit și-a însușit concluziile parchetului, referitoare la faptul că cererea recurentului nu se încadrează în nici unul din pct. prevăzute de art.394 Cod procedură penală, atâta timp cât recurentul revizuent a învederat că, este vorba de disp.artt.394 lit."c" Cod procedură penală.
De asemenea, precizează că a solicitat instanței de fond administrarea unor noi probe pentru a se constata că prima condamnare este nelegală iar recurentul nu se făcea vinovat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, condamnat și executat pedeapsa.
Curtea, întreabă pe apărătorul ales al recurentului revizuent, care este cazul de revizuire pe care l-a avut în vedere.
Avocat, apărător ales al recurentului revizuent, având cuvântul, precizează că temei al revizuirii disp.art.394 lit."a" Cod procedură penală și nu disp.art.394 lit."c" Cod procedură penală, cum greșit a invocat anterior.
Precizează că a solicitat instanței de fond ca în baza disp.art.399 Cod procedură penală, organul de cercetare penală să verifice apărările făcute prin cererea de revizuire formulată și să se refere și la art.6 din CEDO pentru că la data la care revizuentul a fost condamnat, nu a avut parte de o judecată corectă și echitabilă.
Având în vedere faptul că la dosar a depus o decizie a Curții de Apel, într-un caz similar, prin care s-a admis recursul și s-a admis și s-a dispus ca organele de cercetare penală să suplimenteze cercetările cu privire la ceea ce s-a solicitat.
Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului și efectuarea de verificări pentru stabilirea exactă a situației de fapt.
Procurorul,având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea soluției pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, apreciind că în mod corect instanța de fond a verificat cazurile de revizuire și prin prisma acestora, motivele pe care s-a sprijinit cererea de reverificare a condamnării la pedeapsa de 20 ani închisoare, care a fost aplicată prin sentința penală nr.47/1985 a Tribunalului Tulcea.
Precizează că inculpatul a fost condamnat pentru faptul că timp de 14 ani și-a însușit în perioada 1970-1984, cantități de vin pe care le transporta prin amenajarea cisternei aflată pe autovehiculul
De asemenea, arată că, nu s-au invocat motive sau fapte și împrejurări noi care să se încadreze în vreun caz de revizuire, astfel încât instanța, în mod just, a respins cererea formulată, ca inadmisibilă.
Consideră că nu se poate solicita în calea extraordinară de atac, suplimentarea probatoriului.
Recurentul revizuent, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA:
Asupra cauzei penale de față:
Examinând actele și lucrările dosarului - Curtea constată că, Tribunalul Tulcea - prin sentința penală nr.272/23 septembrie 2008 - a respins cererea formulată de revizuentul - ca inadmisibilă cererea formulată de revizuientul, domiciliat în T,-, județul T, ca inadmisibilă.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, a obligat petentul la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
A constatat că revizuientul a avut apărător ales în cauză.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul Tulceaa reținut următoarele:
Prin cererea adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea la data de 19 februarie 2008, condamnatul a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 47 din 30 septembrie 1985 a Tribunalului Județean T, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 507 din 20.02.1986 a fostului Tribunal Suprem.
Concluziile procurorului au fost trimise acestei instanțe, dosarul fiind înregistrat cu nr-.
A fost atașat dosarul nr. 774/1985 al Tribunalului Județean
Analizând actele dosarului, instanța reține că prin rechizitoriul nr. 359/P/1984 al Procuraturii Județene T, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 223 alin. 3 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, motivat de împrejurarea că și-a creat plusuri de vin în gestiune prin mijloace frauduloase, constând în fixarea unor tije de calibrare contrafăcute, mărind capacitatea volumetrică a cisternei din inox cu care transporta vinul către diverși beneficiari.
Prin sentința penală nr. 47/1983 Tribunalul Județean Tad ispus condamnarea inculpatului în baza art. 223 alin. 3 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal la pedeapsa de 20 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din Codul penal pe o durată de 5 ani.
Totodată, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 833.809 lei din care, 517.446 lei despăgubiri civile în favoarea T și 316.363 lei în favoarea, ambele sume în solidar cu partea responsabilă civilmente T, plus dobânzile legale de 6% pe an.
Prin sentința penală nr. 47/1985, Tribunalul Județean Tar eținut că inculpatul a fost încadrat în calitate de conducător auto la. T în anul 1985, efectuând diverse transporturi de mărfuri în unele localități din țară. În perioada 1970 - 1984 efectuat transport de vin de la. T și către diverși beneficiari.
Între anii 1970 - 1975, aceste transporturi de vin le efectua în budane de stejar, așezate în caroseria unui autocamion și anul a sustras câte 1.000 litri pe care i-a vândut cu suma de 10 lei litru numitului din localitatea, județul T, cauzând avutului obștesc un prejudiciu de 75.000 lei.
Astfel, în perioada 1970-1984, inculpatul a cauzat avutului obștesc o pagubă totală de 833.809 lei, din care 517.446 lei în dauna T, iar 316.366 lei în dauna.
În urma vânzărilor plusurilor de vin create, inculpatul a dobândit ulterior importante valori și bunuri cum sunt: una autoturism, suma de 450.000 lei depusă la CEC pe 9 librete cu parolă. Cantitatea de 136,55 grame bijuterii din aur, 15 oi, pentru îngrijirea cărora plătea lunar cu suma de 1.000 lei un cioban și o casă de locuit construită în localitatea, județul
Analizând hotărârea a cărei revizuire se cere - actele și lucrările dosarului - Tribunalul Tulceaa concluzionat că, vinovăția inculpatului - a fost dovedită cu probele dosarului.
Prin cererea de revizuire - petentul susține că instanța din 1985 ar fi pronunțat o hotărâre cu încălcarea dreptului la apărare, înlăturând toate probele care demonstrau nevinovăția inculpatului și refuzând administrarea probelor propuse în apărare.
Tribunalul Tulceaa constatat că, cererea de revizuire a petentului nu se regăsește printre cazurile prevăzute de art.394 alin. 1 Cod procedură penală - și drept urmare a concluzionat că aceasta este inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs petentul - criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs se susține că s-a solicitat revizuirea - invocându-se cazul prevăzut de art.394 lit. a Cod procedură penală, iar prima instanță a analizat cererea prin prisma cazului prevăzut de art.394 lit. c Cod procedură penală.
Se mai susține că neîntemeiat prima instanță i-a respins cererea de administrare a unor noi probe în condițiile în care s-a invocat cazul de revizuire prevăzut de art.384 lit. a Cod procedură penală - cu aceste probe - se urmărește a se dovedi nevinovăția petentului.
Verificând hotărârea recurată, actele și lucrările dosarului - Curtea constată că recursul este nefondat.
Petentul a solicitat revizuirea sentinței penale nr.47/30.09.1985 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr.774/1985.
În cerere se invocă cazul de revizuire prevăzut de art.394 lit.c Cod procedură penală - și se susține că, în cauză nu s-au încuviințat toate probele solicitate în apărare - încălcându-i astfel dreptul la apărare.
Prima instanță a analizat cererea prin prisma dispozițiilor art. 394 Cod procedură penală și a constatat că aceasta nu se încadrează în nici unul din cazurile prevăzute expres în textul de lege menționat.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, iar art. 394 Cod procedură penală prevede expres și limitativ cazurile pentru care se poate solicita revizuirea unei hotărâri judecătorești definitivă.
Pe calea revizuirii nu se poate efectua o prelungire a probatoriului, pentru a se dovedi fapta și împrejurările cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza.
Se constată că, instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită a verificat toate susținerile petentului - din cererea de revizuire.
Textul art.394 Cod procedură penală - cere ca faptele probatorii să fie noi, nu mijloc de probă.
De altfel, invocând același caz de revizuire - petentul a mai solicitat revizuirea acestei sentințe penale - cerere respinsă de Tribunalul Tulcea prin sentința penală nr.25/06 iulie 1989 (definitivă prin decizia penală nr.1738/1989 pronunțată de Tribunalul Suprem în dosarul nr.1646/1989).
În considerarea celor mai sus prezentate, Curtea constată că hotărârea recurată este temeinică și legală și în consecință recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515punctul 1 lit."b" Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de revizuentul - domiciliat în municipiul T,-, județul T, împotriva sentinței penale nr.272 din data de 23 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Jud.fond.
Red.dec.Jud.
Tehnored.Gref.-/2 ex.
Data: 13.02.2009
Președinte:Marius Cristian EpureJudecători:Marius Cristian Epure, Valentin Iancu, Lucia