Furtul (art.208 cod penal). Decizia 102/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 102/
Ședința publică din 12 februarie 2009
Curtea compusă din:
Președinte: Dr. - - - - președinte instanță
JUDECĂTOR 1: Mirela Sorina Popescu
JUDECĂTOR 2: Corina Voicu
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.193 din data de 9 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul-inculpat, personal și asistat de apărătorul ales, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 10/2009, emisă de Baroul Argeș - cabinet individual, lipsind intimatele părți vătămate și intimata - parte civilă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătoarea recurentului inculpat depune la dosar un set de acte, acte ce sunt prezentate și reprezentantului parchetului.
Se solicită în temeiul disp. art. 117 Cod procedură penală de către apărătorul recurentului inculpat efectuarea unui raport de expertiză psihiatrică a acestuia la nivelul Institutului " Minovici".
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a cererii formulate de apărătorul recurentului inculpat prin care solicită efectuarea unei noi expertize psihiatrice, ca fiind neîntemeiată.
Curtea constată neîntemeiată cererea formulată de apărătorul recurentului inculpat prin care solicită efectuarea unei expertize psihiatrice, având în vedere faptul că s-a mai efectuat o astfel de expertiză inculpatului din prezenta cauză.
Apărătorul recurentului inculpat și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul recurentului inculpat, critică decizia atacată, invocând în sprijinul recursului dispozițiile art. 3859pct. 18 Cod procedură penală.
Se solicită de apărarea recurentului inculpat, admiterea recursului, casarea deciziei atacate, iar pe fond aplicarea dispozițiilor art. 181Cod procedură penală cu aplicarea art. 10 Cod procedură penală, apreciind că trebuie avut în vedere scopul pedepselor ce presupune caracterul educativ, dar și represiv al acestora. Soția inculpatului a fost prezentă alături de acesta pe tot parcursul procesului, au doi copii minori, fetița în clasa a II-a cu rezultate foarte bune la învățătură. Depoziția soției nu s-a dorit a fi în sensul acuzațiilor reținute de instanță, iar inculpatul este încadrat în muncă fiind singurul întreținător al familiei. Când s-a produs incidentul, copiii erau bolnavi, aveau febră, iar soția era, de asemenea bolnavă. Solicită a se avea în vedere și faptul că inculpatul a fost crescut într-o casă de copii, are afecțiuni psihice, este luat în evidența medicului psihiatru cu mult înainte de producerea faptei. De 8 ani nu a intrat în conflict cu legea penală sau contravențională și în continuare starea de sănătate mentală este afectată pentru că el străbate prezentul proces judiciar.
În subsidiar, se solicită de apărătorul recurentului inculpat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, iar pe fond reducerea cuantumului pedepsei și coborârea acesteia chiar sub minimul special, invocând dispozițiile art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală, apreciind că cea aplicată este prea mare.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică, arătând că, chiar dacă inculpatul suferă de afecțiuni psihice, nu este îndreptățit să săvârșească infracțiuni. Inculpatul este recidivist, a persistat în săvârșirea de infracțiuni, iar fapta sa nu este lipsită de pericol social, astfel că nu se impune schimbarea soluției pronunțate în apel.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, regretă fapta, arată că patronul nu i-a plătit, deși a reclamat la poliție. Lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al cauzei.
CURTEA
Deliberând constată:
Prin sentința penală nr.197/19 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Curtea d Argeș, în baza art.11 punctul 2 lit. a Cod procedură penală, raportat la art. 10 lit. b indice 1 Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 06.05.1978 în Curtea de A, județul A, domiciliat în municipiul Curtea de A, B-dul -, -.1,. A,. 1,.9, județul A, fără forme legale în municipiul Curtea de A, strada R V, -.1,. A,. 2,. 32 sau 36, județul A, studii medii, căsătorit, 2 copii minori, muncitor la SC" Forect " Curtea de A, CNP--, pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.
În baza art. 18/1 Cod penal și art. 91 Cod penal, a fost aplicată inculpatului, sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 500 lei.
În baza art. 162 Cod procedură penală, raportat la art. 113 Cod penal, s-a dispus luarea față de inculpat a măsurii de siguranță de obligare la tratament medical până la însănătoșire.
S-a luat act că părțile vătămate " " Curtea de A, cu sediul în municipiul Curtea de A, strada - -, numărul. 189, județul A, ". 2006" Curtea de A, cu sediul în municipiul Curtea de A, strada - Doamna, -.17.A,. B,. 29, județul A, " " Curtea de A, cu sediul în municipiul Curtea de A, B-dul -, numărul 79, Complex Sf. G, județul A și " Curtea de A, cu sediul în municipiul Curtea de A, strada - -, -.26,. D,. 59, județul A, nu s-au constituit părți civile în cauză.
S-a constatat că partea vătămată "" B, cu sediul în municipiul B, Șoseaua B - P, numărul 67, sector 1, nu s-a constituit parte civilă în procesul penal în mod legal.
În baza art. 192 alin. 1 punctul 1 lit. d Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 420 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
În noaptea de 15/16 ianuarie 2008, inculpatul a sustras din incinta Complexului Comercial, din Curtea de A mai multe bunuri aparținând mai multor societăți comerciale, după cum urmează:
- de la SRL - Curtea de A, mai multe bijuterii din, un ceas electronic și un portofel din piele, precum și suma de 20 lei, valoarea prejudiciului fiind de 7.138,9 lei; - de la 2006 SRL - Curtea de A, un radiocasetofon marca, 5 perechi de ciorapi damă, două portmonee de damă, valoarea prejudiciului fiind de circa 100 lei;
- de la SC SRL - B, un telefon mobil Nokia 1200 în valoare de 155 lei și suma de 1038 lei; - de la Pro Computers SRL-Curtea de A, suma de 110 lei și 3 suporți de ștampilă marca Colop, iar de la SC SRL Curtea de A, suma de 13 lei. Valoarea totală a prejudiciului cauzat părților vătămate s-a ridicat la suma de 8.555 lei, așa cum rezultă din fișele de inventar întocmite de aceste societăți ( 49, 55, 59, 63, 65 ).
Bunurile sustrase, au fost recuperate aproape în totalitate și predate pe bază de dovezi părților vătămate C Centr SRL Curtea de A ( 51 ) și C 2006 SRL - Curtea de A ( 56 ), în vreme ce, celelalte părți vătămate au declarat că nu se mai constituie părți civile în procesul penal.
Având în vedere probatoriul administrat în cauză, instanța de fond a considerat că acesta dovedește, atât existența faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, cât și vinovăția inculpatului în comiterea acestora.
Cu toate acestea, instanța de fond, având în vedere împrejurările la care se va face referire, apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 10 lit.1din Codul d e procedură penală, fapta imputată inculpatului, fiind lipsită de gradul de pericol social al unei infracțiuni:
- în primul rând, din declarațiile inculpatului coroborate cu cele
ale martorei, soția sa, a rezultat că faptele au fost comise pe fondul unei lipsei acute de bani la care s-a adăugat și situația creată de îmbolnăvirea celor doi copii minori pe care îi are în întreținere și a soției lui, în condițiile în care acesta era singurul care dispunea de o sursă de venit;
- în al doilea rând, așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 260/A1/15.05.2008 întocmit de SML A, inculpatul prezintă tulburări psihice, respectiv, psihopatie antisocială, afecțiuni care au încurajat activitatea delictuoasă a acestuia, pe fondul unei educații precare și a abandonului familial de care a avut parte, încă de la vârsta de 7 ani;
- în al treilea rând, s-a constatat că, deși inculpatul a mai avut antecedente penale, fiind condamnat la pedeapsa închisorii cu executare, ( 146-147 ), de la data ispășirii pedepselor, acesta nu a mai comis alte fapte antisociale, reușind chiar să-și întemeieze o familie.
- în al patrulea rând, instanța a avut în vedere și situația familială a inculpatului care are o soție și doi copii minori, persoane aflate în întreținerea exclusivă a inculpatului care, în cursul procesului penal a reușit chiar să-și găsească un loc de muncă permanent în cadrul C A - Curtea de A, după cum o atestă și adeverința nr. 88/16.04.2008 a acestei societăți, depusă la dosar (30 dosar urmărire penală);
- în fine, s-a reținut că inculpatul a recunoscut de la început săvârșirea faptelor, a avut o atitudine constant sinceră și a restituit în foarte mare măsură prejudiciul cauzat părților vătămate.
În opinia instanței de fond, argumentele susmenționate pledează pentru soluția de achitare a inculpatului în temeiul art. 10 lit.1Cod procedură penală, fapta de furt calificat pentru săvârșirea căreia a fost trimis în judecată, neprezentând gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În baza art. 181și art. 91 Cod penal, inculpatului i s-a aplicat sancțiunea amenzii administrative în sumă de 500 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 162 Cod procedură penală, raportat la art. 113 Cod penal, s-a dispus luarea față de inculpat a măsurii de siguranță a obligării la tratament medical până la însănătoșire, în baza concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 260/A1/15.05.2008 întocmit de SML
În ce privește latura civilă a cauzei, s-a luat act că părțile vătămate " " Curtea de A, ". 2006" Curtea de A, " " Curtea de A, și " Curtea de A, nu s-au constituit părți civile în cauză.
Cu referire la partea vătămată "" B, s-a reținut că nu s-a constituit parte civilă în procesul penal în mod legal, având în vedere faptul că, pe de o parte, cererea de constituire de parte civilă făcută în cursul urmării penale (60 ), nu a fost formulată de reprezentantul legal al societății, după cum rezultă și din declarația martorei (27 ), iar pe de altă parte, că în ciuda demersurilor instanței, care a citat societatea la sediul ei din B, aceasta nu a depus la dosar vreo cerere de constituire de parte civilă în termenul legal.
Potrivit dispozițiilor art. 192 alin. 1 din Cod de procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuieli judiciare către stat, în sumă de 420 lei.
Împotriva sentinței a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea d Argeș, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând condamnarea inculpatului pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, la o pedeapsă cu închisoarea.
Prin decizia penală nr.193 din 9 octombrie 2008, Tribunalul Argeș a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea d Argeș, desființat în parte sentința, în sensul că a înlăturat soluția de achitare a intimatului-inculpat și aplicarea amenzii administrative și, în baza disp.art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b Cod penal, l-a condamnat pe intimatul-inculpat la 3 ani închisoare cu executare în condițiile art. 57, art. 71 rap. la art. 64 lit. a) și b) din Codul penal.
Neconstatându-se din oficiu alte motive de nelegalitate și netemeinicie a sentinței, s-au menținut în rest dispozițiile acesteia.
În considerentele deciziei s-a reținut, în esență că instanța de fond a apreciat nelegal că în cauză ar fi incidente dispozițiile art.181din Codul penal. Astfel, modul de operare al inculpatului a fost bine pregătit și a necesitat bună organizare; prejudiciul este unul însemnat, iar recuperarea acestuia s-a făcut numai datorită intervenției organelor de poliție, inculpatul refuzând să achite părții civile "" Curtea de A suma de 1100 lei reprezentând contravaloarea telefonului mobil Nokia sustras și vândut ulterior cu suma de 50 lei, iar antecedentele penale ale inculpatului denotă, persistența infracțională a acestuia, el suferind o serie de condamnări pentru infracțiuni de același gen. În fine, s-a reținut că atitudinea sinceră a inculpatului nu poate constitui o circumstanță atenuantă în contextul celorlalte circumstanțe menționate anterior care conduc la concluzia că fapta comisă de inculpat este una gravă și denotă persistența infracțională și periculozitatea deosebită a acestuia, impunându-se astfel, înlăturarea soluției de achitare pronunțată de instanța de fond și condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu executare prin privare de libertate.
Împotriva deciziei, în termen legal a declarat recurs inculpatul, care atât personal, cât și prin apărătorul său ales, a solicitat menținerea hotărârii instanței de fond și casarea deciziei pronunțată de tribunal cu consecința înlăturării soluției de condamnare dispusă în apel. S-a susținut că, în considerentele deciziei nu se regăsesc aceleași elemente convingătoare ca și în cazul sentinței, de cel puțin forța egală, care să justifice desființarea efectelor aplicării art.181din Codul penal dispus de instanța de fond. În subsidiar, apărătorul inculpatului a cerut reținerea în favoarea acestuia a circumstanțelor atenuante prev. de art.74 din Codul penal, cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege ( art.76 din Codul penal). În ultimul cuvânt, inculpatul a arătat că regretă fapta și a lăsat la aprecierea instanței de recurs modul de soluționare a acestuia.
Examinând decizia atacată, atât prin prisma motivelor invocate, care în drept se încadrează în dispozițiile art.3859alin.1 pct.18 și 14 din Codul d e procedură penală, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art.3859alin.ultim din același cod, curtea constată că recursul nu este fondat.
Instanța de apel, prin decizia pronunțată în cauză și care face obiectul recursului de față, în mod corect a stabilit că judecătoria ca instanță de fond a apreciat nelegal că în cauză ar fi incidente dispozițiile art.181din Codul penal cu consecința achitării inculpatului pe motiv că fapta pentru săvârșirea căreia a fost trimis în judecată nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Potrivit alineatului 2 al art.181din Codul penal, la stabilirea în concret gradului de pericol social al infracțiunii se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Raportând dispozițiile legale susmenționate lac speța dedusă judecății, curtea reține că pronunțarea soluției de condamnare a inculpatului la pedeapsa închisorii cu executare în condiții de penitenciar este legală și temeinică.
Astfel, așa cum a reținut și tribunalul, modul de operare al inculpatului-recurent demonstrează că acesta a fost bine pregătit și a necesitat bună organizare. Potrivit declarațiilor inculpatului, acesta în seara zilei de 15.01.2008, în jurul orelor 17,30 a intrat în incinta Complexului Comercial și, după ce a reușit să înșele vigilența lucrătorilor, s-a ascuns într-un corp de mobilă de unde a ieșit după orele de program, atunci când plecaseră toți lucrătorii comerciali apoi, profitând de lăsarea întunericului a sustras bani și bunuri de la 5 societăți comerciale, părăsind incinta complexului comercial prin escaladarea unei ferestre deschise care s-a spart în momentul în care a sărit prin golul ei.
Prejudiciul, a cărui valoare nu poate fi apreciată ca modică a fost recuperat în parte și numai datorită intervenției organelor de poliție. Inculpatul-recurent a refuzat să achite intimatei parte-civile "" Curtea de A, suma de 1100lei reprezentând contravaloarea telefonului Nokia sustras în împrejurările susmenționate și vândut ulterior de către acesta cu suma de 50 de lei.
De asemenea, antecedentele penale denotă persistența infracțională a inculpatului recurent în comiterea infracțiunilor de același gen cu cea pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză.
Din fișa de cazier ( filele 146-147 dosar urmărire penală), rezultă că recurentul-inculpat a fost condamnat pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat la 2 pedepse de câte 3 ani închisoare și la o pedeapsă de 4 ani închisoare, contopite prin sentința penală nr.2898/1998 a Judecătoriei Pitești, pedeapsa rezultantă fiind de 5 ani închisoare și din a cărei executare a fost liberat condiționat la data de 2.05.2001, rămânându-i de executat un rest de pedeapsă de 615 zile.
Situația financiară precară a familiei inculpatului-recurent reținută de prima instanță drept o împrejurare care ar imprima faptei un grad de pericol social redus și reluată în motivele de recurs nu poate fi considerată, așa cum corect a reținut și tribunalul - mobil al comiterii infracțiunii din
moment ce, recurentul era angajat în muncă, iar băuturile alcoolice pe care le consumă în exces până când " nu te mai poți înțelege cu el" ( așa cum declară chiar soția lui, martora, fila 40 dosar urmărire penală) și faptul că posedă un telefon mobil performant, denotă existența banilor care dacă ar fi fost cheltuiți în interesul familiei, ar fi dus la schimbarea în bine a situației financiare a acesteia.
În ce privește cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, acesta a fost corect stabilit, instanța de apel dând eficiența cuvenită tuturor criteriilor generale de individualizare prevăzute de art.72 din Codul penal, în cauză neexistând împrejurări care să justifice reținerea de circumstanțe atenuante.
Recurentul-inculpat este recidivist, anterior, așa cum am menționat deja, fiind condamnat la pedepse cuprinse între 3 și 5 ani închisoare tot pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat, ceea ce denotă că nu a avut o conduită bună înainte de săvârșirea infracțiunii din prezenta cauză, condiție prevăzută în art.74 lit.a din Codul penal, iar afecțiunile psihice de care suferă, așa cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală nr.260/A1/15.05.2008 întocmit de SML A nu sunt de natură a-i afecta discernământul.
Atitudinea inculpatului-recurent după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității și comportarea sinceră în cursul procesului penal ( art.74 lit.c) din Codul penal au fost avute în vedere de instanța de apel care l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa minimă prevăzută de lege pentru infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.g) din Codul penal, de 3 ani închisoare a cărei executare în condiții privative de libertate este în opinia curții de natură a-și atinge scopul preventiv și educativ cerut de art.52 din Codul penal.
În consecință, întrucât în cauză nu s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare ( caz de casare prevăzut în art.3859alin.1 pct.18 din Codul d e procedură penală), iar pedeapsa aplicată inculpatului nu este greșit individualizată în raport cu prevederile art.72 din Codul penal, (caz de casare prevăzut în art.3859alin.1 pct.14 din Codul d e procedură penală) și, neconstatându-se din oficiu alte motive de nelegalitate și netemeinicie a deciziei atacate, curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul în baza art.38515pct.1 lit. din Codul d e procedură penală.
Potrivit dispozițiilor art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 500 lei din care, 200 lei reprezentând onorariul datorat avocatului din oficiu se va avansa din fondurile
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 06.05.1978 în Curtea de A, județul A, domiciliat în municipiul Curtea de A, B-dul -, -.1,. A,. 1,.9, județul A, fără forme legale în municipiul Curtea de A, strada R V, -.1,. A,. 2,. 32 sau 36, județul A, studii medii, căsătorit, 2 copii minori, muncitor la SC" Forect " Curtea de A, CNP--, împotriva deciziei penale nr. 193 din 09 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat să plătească 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, 200 lei reprezentând onorariul datorat avocatului din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.:
Tehn.
2 ex.
Jud.fond
Jud.apel:
25.02.2009.
Președinte:Mirela Sorina PopescuJudecători:Mirela Sorina Popescu, Corina Voicu, Raluca
