Furtul (art.208 cod penal). Decizia 1077/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- - art. 208, 209 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIE PANALĂ Nr. 1077

Ședința publică de la 04 2009

PREȘEDINTE: Constantin Diaconu JUDECĂTOR 2: Liana Balaci

- - - JUDECĂTOR 3: Aurel Ilie

- - - Președinte Secție

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.

Pe rol, soluționarea recursurilor penale promovate de inculpații (deținut în Penitenciarul Craiova ), împotriva deciziei penale nr. 165/A de la 22 iunie 2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Gorj - Secția Penală.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat asistat de avocat din oficiu -, recurenta - inculpată asistată de avocat ales, lipsind intimații - părți vătămate și.

Procedura completă.

S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat -, având cuvântul pentru recurentul - inculpat, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și sentinței și, pe fond, reducerea pedepsei aplicată inculpatului, în raport de atitudinea sinceră a acestuia pe parcursul procesului penal.

Avocat ales, având cuvântul pentru recurenta - inculpată, solicită, de asemenea, admiterea recursului, casarea deciziei și sentinței, întrucât, în mod nelegal inculpata a fost condamnată pentru infracțiunea prev de art. 192 Cod penal, deoarece, din probele administrate în cauză nu rezultă că aceasta ar fi intrat în curtea locuinței părții vătămate, singura persoană care declară în acest sens fiind chiar partea vătămată, iar cu privire la infracțiunea de furt calificat, arată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, lipsind latura obiectivă, scopul deplasării sale fiind acela al efectuării unei înțelegeri cu partea vătămată pentru soluționarea litigiului dintre aceștia, martorul fiind cel care a pătruns în curtea locuinței părții vătămate și a scos autoturismul din curte, aspect care rezultă și din declarația martorului -, care a fost prezent la locul faptei; sub aspectul laturii subiective, arată că inculpata nu a avut reprezentarea faptelor sale, nerealizând că simpla prezență într-un loc, cu scopul realizării unei înțelegeri cu partea vătămată, poate fi asimilată cu o incriminare a legii penale, solicitând în consecință achitarea pentru infracțiunea de violare de domiciliu în raport de art. 10 lit. c Cod Procedură penală și pentru infracțiunea de furt calificat, în raport de dispozițiile art. 10 lit.1Cod Procedură penală, în subsidiar, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 74, 76 Cod penal și reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, în raport de circumstanțele personale.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursurilor inculpaților, ca nefondate, întrucât, probatoriul administrat în cauză relevă vinovăția acestora pentru infracțiunile de violare de domiciliu și furt calificat, iar pedepsele aplicate au fost just individualizate, în raport de criteriile prevăzute de lege.

Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului conform susținerilor apărătorului, cu precizarea că inculpata nu a cunoscut motivul pentru care s-a deplasat la locuința părții vătămate.

Recurenta - inculpată, își însușește concluziile apărătorului ales.

Dezbaterile fiind încheiate;

CURTEA:

Asupra recursurilor penale de față;

Prin sentința penală nr. 837/28.04.2009 pronunțată de Judecătoria Tg. în dosar nr-, în baza art. 192 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul - fiul al, născut la data de 28.10.1985 în Tîrgu J, jud. G, cu același domiciliu, în-,. 2,. 2,. 3,. 69, CNP - - la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare.

În baza art. 85 alin. 1 și 2 din OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare, iar conform art. 33, 34 Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

În baza art. 83 Cod penal, s-a dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 506/2008 a Judecătoriei Tg-J și executarea în întregime a pedepsei de 5 ani închisoare.

S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestului preventiv de la 10.02.2009 la zi și, în baza art. 350.C.P.P. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, a fost condamnată inculpata - fiica lui și, născută la 26.06.1982 în Tg-J, domiciliată în Tg-J, str. 1 - 2.. 8,. 1,. 2,. 5, jud. G, CNP -, la pedeapsa de 3 ani închisoare, iar în baza art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, a fost condamnată inculpata la 3 ani închisoare.

În baza art. 33, 34 Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare și s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.

S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal.

Au fost obligați inculpații la plata sumei de câte 800 lei cheltuieli judiciare statului, din care, 200 lei onorariu avocat oficiu pentru inculpatul ce se suportă anticipat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J, au fost trimiși în judecată inculpații - pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.208-209 alin.1, lit. a și pen. 192 alin. 2.pen. art.85 alin.1 și 2 și art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic. art.37 lit. a pen. și 33-34 pen. - și - pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.208-209 alin.1 lit. a și i pen. și art. 192 alin.2 pen. cu aplic. art.37 lit. b pen. și art. 33-34.pen.

In fapt, instanța de fond a constatat că în data de 07.09.2009, partea vătămată a încheiat cu inculpatul un înscris sub semnătură privată intitulat "dovadă de vânzare - cumpărare", având ca obiect un autoturismul marca "Opel Astra" cu nr. de înmatriculare GJ.- (provizoriu), ce a fost cumpărat de pentru suma de 1.800 lei, din care a achitat 1.500 lei, diferența urmând a fi înmânată ulterior. Autoturismul era proprietatea concubinei inculpatului, numita, iar autorizația de circulație provizorie cu valabilitate până la data de 04.02.2009 fusese eliberată pe numele acesteia.

Prin același înscris sub semnătură privată, inculpatul se obliga ca, în termen de 2 zile, să-i înmâneze părții vătămate actul de identitate al autoturismului.

În data de 09.02.2009, fiind nemulțumit de suma de bani primită pentru vânzarea autoturismului, pe care o considera prea mică, cei doi inculpați au hotărât - împreună cu martorii, Păducea, și - - să se deplaseze în comuna, cu autoturismul marca " " condus de către, pentru a lua autoturismul marca "Opel Astra".

Inculpatul le-a spus martorilor și Păducea, pe care îi cunoscuse anterior într-o discotecă din comuna și de la care împrumutase o de rezervă, că urmează să ia de rezervă din comuna și să o înapoieze martorilor.

Ajungând în comuna, sat, inculpatul le-a cerut martorilor, Păducea și - să se întoarcă în mun. Tg. J, sub pretextul că atunci când va reveni, le va restitui de rezervă.

Inculpații și, împreună cu martorul, s-au deplasat în dreptul imobilului aparținând părinților părții vătămate, a cărui adresă o aflaseră de la locuitorii din zonă, au deschis porțile de acces și au pătruns fără drept în curtea imobilului, de unde au sustras autoturismul marca Opel Astra, folosind o cheie pe care inculpatul o păstrase asupra sa din momentul vânzării autoturismului.

Autoturismul a fost condus de către inculpatul pe drumurile publice, între comuna și municipiul Tg. J, deși nu poseda permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule, iar autorizația de circulație provizorie a autoturismului expirase din data de 04.02.2009. Ajuns în Tîrgu J, inculpatul s-a deplasat cu autoturismul în care se mai aflau - în calitate de pasageri - inculpata și martorul - pe strada -- la domiciliul numitului, unde a fost identificat de către organele de poliție și autoturismul restituit părții vătămate, ocazie cu care inculpatul le-a dat de rezervă martorilor și Păducea, care îl așteptau.

Starea de fapt expusă mai sus, a fost dovedită și cu procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică anexată, procesul - verbal de predare-primire, dovada de "vânzare - cumpărare", instanța de fond apreciind că, în drept, faptele inculpaților și întrunesc elementele constitutive de violare de domiciliu și furt calificat, prevăzute și pedepsite de art. 192 alin. 2.pen. și art. 208 - 209 alin. 1 lit. a și i pen. iar cele ale inculpatului, de a conduce pe drumurile publice un autoturism fără a poseda permis de conducere și cu autorizația de circulație provizorie expirată, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 86 alin. 1 și 85 alin. 1 și 2 din OUG 195/2002, cu modificările ulterioare, texte de lege în baza cărora cei doi inculpați au fost condamnați, la individualizarea pedepselor avându-se în vedere dispozițiile art. 72.pen. limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, conjunctura în care au fost săvârșite faptele penale, precum și persoana inculpaților - recidiviști, astfel că li s-au aplicat pedepse privative de libertate, interzicându-li-se totodată exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a și b Cod penal, pe durata prevăzută de art. 71.pen.

Inculpatului - recidivist postcondamnatoriu - i s-a aplicat, în condițiile concursului de infracțiuni, pedeapsa de 3 ani închisoare și, în baza art. 83.pen. revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin pen. nr. 506/2008 a Judecătoriei Tg-J, urmând să execute în final pedeapsa de 5 ani închisoare.

Inculpatei - recidivistă postexecutorie - i s-a aplicat de către instanța de fond, în condițiile concursului de infracțiuni, o pedeapsă privativă de libertate în cuantum de 3 ani închisoare.

Instanța de fond a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal, întrucât și-a recuperat prejudiciul prin restituirea autoturismului.

Împotriva hotărârii primei instanțe au declarat apel inculpații și, criticând-o ca nelegală și netemeinică, inculpatul susținând că pedeapsa aplicată este mare, în raport cu gravitatea faptelor, iar susținând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina sa, iar în subsidiar, solicitând redozarea pedepsei, urmând a se face și aplicațiunea art. 81.pen.

Prin decizia penală nr. 165 de la 22 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj, s-a dispus espingerea ca nefondate a apelurilor declarate de inculpați și menținerea stării de arest a inculpatului.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare statului, din care, suma de 300 lei onorariu apărător oficiu va fi avansată din fondurile Ministerul Justiției și Libertăților.

A fost obligată inculpata la plata sumei de 50 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de prim control judiciar a constatat că faptele săvârșite de cei doi inculpați - constând în pătrunderea fără drept în curtea locuinței părții vătămate I și de a sustrage autoturismul marca OPEL ASTRA, împreună cu alte persoane - întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu prev de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a și i pen. respectiv art. 192 alin. 2.pen.fiind pe deplin dovedite cu depozițiile martorilor audiați în cauză atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească, declarațiile părții vătămate și declarația dată de martorul, ce s-a coroborat cu declarațiile inculpaților.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaților, s-au avut în vedere de către instanța de fond gradul de pericol social al faptelor, modalitatea de săvârșire a acestora, împrejurările concrete, atitudinea inculpaților cât și antecedentele penale ale acestora, apreciindu-se astfel că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs - în termen legal - inculpații și, criticând-o ca nelegală și neemeinică, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și sentinței, iar pe fond, inculpatul a solicitat reducerea ăedepselor aplicate de instanțele anterioare, în raport de atitudinea sinceră a acestuia pe parcursul procesului penal, iar inculpata solicitând, de asemenea, admiterea recursului, casarea deciziei și sentinței, întrucât, în mod nelegal a fost condamnată pentru infracțiunea prev de art. 192 Cod penal, deoarece, din probele administrate în cauză nu rezultă că aceasta ar fi intrat în curtea locuinței părții vătămate, singura persoană care declară în acest sens fiind chiar partea vătămată, iar cu privire la infracțiunea de furt calificat, arată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, lipsind latura obiectivă, scopul deplasării sale fiind acela al efectuării unei înțelegeri cu partea vătămată pentru soluționarea litigiului dintre aceștia, martorul fiind cel care a pătruns în curtea locuinței părții vătămate și a scos autoturismul din curte, aspect care rezultă și din declarația martorului -, care a fost prezent la locul faptei; sub aspectul laturii subiective, a arătat că nu a avut reprezentarea faptelor sale, nerealizând că simpla prezență într-un loc - cu scopul realizării unei înțelegeri cu partea vătămată - poate fi asimilată cu o incriminare a legii penale, solicitând în consecință achitarea pentru infracțiunea de violare de domiciliu în raport de art. 10 lit. c Cod Procedură penală și pentru infracțiunea de furt calificat, în raport de dispozițiile art. 10 lit.1Cod Procedură penală, în subsidiar, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 74, 76 Cod penal și reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, în raport de circumstanțele personale.

Recursurile sunt fondate.

Analizând hotărârea recurată, prin prisma criticilor invocate și care corespund cazurilor de casare prev de art. 3859alin. 1 pct. 14 și 18 Cod Procedură penală și din oficiu, în limitele prev de art. 3856Cod Procedură penală, se constată următoarele:

Recurenții - inculpați au fost trimiși în judecată și condamnați la pedepse cu rezultantă cu închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu, iar inculpatul și pentru infracțiunile prev de art. 85 alin. 1 și 2 și respectiv art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002.

Motivul de recurs invocat de recurenta - inculpată în sensul că în mod greșit a fost condamnată pentru cele două infracțiuni - respectiv violare de domiciliu și furt calificat - instanțele anterioare, reținând o stare greșită de fapt, este nefondat.

Astfel, există eroare de fapt, în înțelesul art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod Procedură penală, atunci când situația de fapt astfel cum a fost reținută prin hotărârile atacate, este contrară actelor și probelor dosarului, respectiv greșita stabilire a situației de fapt trebuia să fi determinat o esențială eroare în legătură cu condamnarea inculpatei, cu toate consecințele care decurg din aceasta pentru părțile din proces.

Ori, în cauza de față, se constată că nu există nici o contradicție între probele administrate și soluția de condamnare a recurentei - inculpate pentru infracțiunile menționate mai sus.

În pofida poziției procesuale a inculpatei, de nerecunoaștere a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată, probele administrate în cauză au condus instanța de fond și cea de apel, în mod corect la concluzia că aceasta a săvârșit cele două infracțiuni în împrejurările descrise în hotărârile recurate.

Din chiar declarația inculpatului, dată în cursul urmăririi penale la data de 10 februarie 2009, rezultă că inculpata a pătruns în curtea locuinței părții vătămate și, folosind cheia originală a autoturismului, l-a scos din curte până în stradă, ulterior fiind condus - așa cum rezultă din aceeași declarație - de către recurentul inculpat, până la locuința sa din municipiul Tîrgu J, deși nu deține permis de conducere corespunzător.

Întrucât, potrivit art. 63 alin. 2 Cod Procedură penală, probele nu au valoare mai dinainte stabilită, iar potrivit art. 64 Cod Procedură penală, acestea pot fi administrate în toate fazele procesului penal, legea nefăcând nici o distincție în ceea ce privește valoarea lor probantă, după cum au fost administrate în faza urmăririi penale sau în aceea a judecății, nu există un temei legal pentru a se crea o ordine de preferință între declarațiile succesive ale inculpatului, instanța fiind îndreptățită a reține numai pe acelea pe care le consideră că exprimă adevărul. Simpla retractare de către inculpat a unei declarații, nu poate produce efectul de a înlătura declarația retractată, cu atât mai mult cu cât, situația de fapt menționată în cuprinsul declarației dată în cursul urmăririi penale rezultă și din alte probe aflate la dosarul cauzei.

Astfel, martorul infirmă în declarațiile date pe parcursul procesului penal împrejurarea invocată de către recurenții - inculpați în declarațiile date în faza de cercetare judecătorească, în sensul că acesta ar fi pătruns în curtea părții vătămate și ar fi sustras autoturismul, aspect confirmat și de ceilalți martori audiați în cauză.

Așadar, vinovăția celor doi inculpați pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, a fost dovedită cu probele administrate în cauză, iar împrejurarea că inculpata nu recunoaște faptele săvârșite, nu poate infirma concluzia referitoare la vinovăția sa, întrucât ar însemna, pe de o parte, să se ignore probele existente, iar pe de altă parte, să se acorde, în principiu, declarației unui inculpat, o valoare probantă prestabilită, determinantă pentru reținerea vinovăție sau nevinovăției acestuia, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 63 alin. 2 Cod Procedură penală și dispozițiile art. 69 Cod Procedură penală, conform cărora, declarațiile învinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Este nefondat și motivul de recurs invocat de inculpata, în sensul aplicării dispozițiilor art. 181Cod penal, în cauza de față nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de textul de lege menționat mai sus, care precizează în alin. 2 că, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă și de persoana făptuitorului. Or, urmările faptelor săvârșite de inculpată nu sunt reduse, iar în ceea ce privește persoana acesteia, se constată că nu a recunoscut faptele săvârșite și, cu atât mai puțin, nu le-a regretat, iar pe de altă parte, la aprecierea gradului de pericol social nu se poate face abstracție de faptul că aceasta se afla în stare de recidivă postexecutorie în momentul săvârșirii faptelor din cauza de față.

Instanța apreciază însă că recursurile declarate de cei doi inculpați sunt fondate în ceea ce privește critica referitoare la cuantumul pedepselor aplicate, întrucât instanțele anterioare nu au avut în vedere, în totalitate, la individualizarea pedepselor aplicate, criteriile prev de art. 72 Cod penal, care se referă atât la pericolul social concret al faptelor săvârșite dat de împrejurările și modalitatea de săvârșire a acestora (între inculpatul și partea vătămată se încheiase anterior un înscris sub sem,nătură privată având ca obiect vânzarea - cumpărarea autoturismului marca OPEL ASTRA, autoturism proprietatea inculpatei, ulterior, datorită unor neînțelegeri referitoare la prețul primit, cei doi inculpați luând hotărârea de a enunța la convenție și a recupera autoturismul), cât și la circumstanțele personale ale celor doi inculpați care, deși se aflau în stare de recidivă la momentul săvârșirii faptelor, sunt persoane tinere, astfel încât se apreciază că scopul educativ al pedepsei și prevenția generală pot fi atinse și prin reducerea pedepselor aplicate în cauza de față sub minimul special prevăzut de lege, în condițiile aplicării art. 74 alin. 2 Cod penal, art. 76 Cod penal (cu atât mai mult cu cât inculpatul va executa, ca urmare a alicării dispozițiilor art. 83 Cod penal, prin cumul aritmetic, și o pedeapsă de 2 ani închisoare aplicată printr-o hotărâre anterioară).

În raport de aceste considerente, recursurile celor doi inculpați sunt fondate, astfel încât, în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod Procedură penală, se vor admite, se va casa decizia penală nr. 165/A de la 22 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj - și sentința penală nr. 837 de la 28 aprilie 2009 Judecătoriei Tîrgu J, în parte, sub aspectul laturii penale; se vor descontopi și desface pedepsele aplicate inculpaților și; se vor reține dispozițiile art. 74 al. 2.Cod Penal și art. 76.Cod Penal, pentru ambii inculpați, cu consecința reducerii pedepsele aplicate acestora la:

- 1 an închisoare pentru inf. prev. de art. 192 alin. 2 cu aplic. art. 37 lit. a Cod Penal;

- 1 an închisoare pentru inf. prev. de art. 208 al. 1- 209 alin. 1 lit. a, i Cod Penal, cu aplic. art. 37 lit. a Cod Penal;

- 6 luni închisoare pentru inf. prev. de art. 85 alin. 1, 2 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 37 lit. a

Cod Penal

- 6 luni închisoare pentru inf. prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 37 lit. a p, pedepse aplicate inculpatului.

Se vor contopi pedepsele de mai sus, aplicate acestui inculpat, în pedeapsa de 1 an închisoare; se va menține revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin nr. 506/2008 a Judecătoriei Tîrgu J și se va dispune executarea acestei pedepse alături de pedeapsa de mai sus, inculpatul urmând să executate în final 3 ani închisoare.

În baza art. 38516alin. 2 Cod Procedură penală rap la art. 381 Cod Procedură penală, se va deduce detenția executată de inculpatul de la 10 februarie 2009 la zi și se va menține starea de arest.

Se vor reduce pedepsele aplicate inculpatei, la:

- 1 an închisoare pentru săvârșirea inf. prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, i cu Cod Penal aplic. art. 37 lit. b Cod Penal, și

- 1 an închisoare pentru săvârșirea inf. prev. de art. 192 alin. 2.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. b

Cod Penal

Se vor contopi pedepsele aplicate acestei inculpate, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

În baza art. 193 Cod penal, cheltuielile judiciare din faza de recurs - din care, 300 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerul Justiției și Libertăților - rămânând în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile penale declarate de inculpații (deținut în Penitenciarul Craiova ) și împotriva deciziei penale nr. 165/A de la 22 iunie 2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Gorj - Secția Penală.

Casează decizia penală nr. 165/A de la 22 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj - și sentința penală nr. 837 de la 28 aprilie 2009 Judecătoriei Tîrgu J, în parte, sub aspectul laturii penale.

Descontopește și desface pedepsele aplicate inculpaților și.

Reține dispozițiile art. 74 al. 2.Cod Penal și art. 76.Cod Penal, pentru ambii inculpați și reduce pedepsele aplicate acestora la:

- 1 an închisoare pentru inf. prev. de art. 192 alin. 2 cu aplic. art. 37 lit. a Cod Penal;

- 1 an închisoare pentru inf. prev. de art. 208 al. 1- 209 alin. 1 lit. a, i Cod Penal, cu aplic. art. 37 lit. a Cod Penal;

- 6 luni închisoare pentru inf. prev. de art. 85 alin. 1, 2 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 37 lit. a

Cod Penal

- 6 luni închisoare pentru inf. prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 37 lit. a p, pedepse aplicate inculpatului.

Contopește pedepsele de mai sus, aplicate acestui inculpat, în pedeapsa de 1 an închisoare.

Menține revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin nr. 506/2008 a Judecătoriei Tîrgu J și dispune executarea acestei pedepse alături de pedeapsa de mai sus, inculpatul,urmând să executate în final 3 ani închisoare.

Deduce detenția executată de la 10 februarie 2009 la zi și menține starea de arest.

Reduce pedepsele aplicate inculpatei, la:

- 1 an închisoare pentru săvârșirea inf. prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, i cu Cod Penal aplic. art. 37 lit. b Cod Penal, și

- 1 an închisoare pentru săvârșirea inf. prev. de art. 192 alin. 2.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. b

Cod Penal

Contopește pedepsele aplicate acestei inculpate, înpedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Cheltuielile judiciare din faza de recurs - din care, 300 lei reprezintă onorariu avocat oficiu și va fi avansat din fondurile Ministerul Justiției și Libertăților - rămân în sarcina statului.

Decizie definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 04 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red. Jud.: -

Jud. fond:

Jud. apel:

C-tin.

Dact. 3 ex./

- 04 2009 -

- TÎRGU J va urmări și încasa de la recurenții - inculpați, și câte 800 lei, fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare statului.

Președinte:Constantin Diaconu
Judecători:Constantin Diaconu, Liana Balaci, Aurel Ilie

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Furtul (art.208 cod penal). Decizia 1077/2009. Curtea de Apel Craiova