Furtul (art.208 cod penal). Decizia 24/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Decizia nr.24
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Ștefana Anghel
JUDECĂTOR 2: Cristina Georgescu
JUDECĂTOR 3: Elena Negulescu
GREFIER: - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, fiul lui și, născut la 19 martie 1987, fiul lui și, născut la 23.08.1991, ambii deținuți în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr.285/12 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și a sentinței penale nr.1440/18.07.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care n baza art. 334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului - din infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin.1 - art.209 alin.1 lit.a,e,g,i Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c, art.41 alin.2 și art.37 lit.b Cod penal în infracțiunea de furt calificat, faptă prev. de art. 208 alin.1 - art.209 alin.1 lit.a,e,g,i Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c și art. art.41 alin.2 Cod penal.
În baza art. 208 alin.1 - art.209 alin.1 lit.a,e,g,i Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c și art. art.41 alin.2 Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului -, fiul lui și, născut la data de 19.03.1987 în P, jud. P, domiciliat în P,-,. 31,. 67, jud. P, CNP -, cetățean român, cunoscut cu antecedente penale, în prezent aflat în stare de arest preventiv în P, la pedeapsa de3 ani și 3 luni închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, faptă din data de 23/24.04.2008.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 și art.64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestării preventive de la 29.04.2008 la zi.
În baza art. 208 alin.1 - art.209 alin.1 lit.a,e,g,i Cod penal cu aplicarea art. art.41 alin.2 Cod penal, art.99 și următoarele Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, ns. la 23.08.1991 în P, jud. P, domiciliat în P,-, jud. P, CNP -, cetățean român, cunoscut cu antecedente penale, în prezent aflat în stare de arest preventiv în P, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, faptă din data de 23/24.04.2008.
În baza art.86 ind.4 rap. la art.83 Cod penal s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1396/19.06.2007 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr. 938/12.11.2007, dispunându-se executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată în cauza de față, inculpatul urmând să execute în total pedeapsa de4 ani și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 și art.64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, după împlinirea de către inculpat a vârstei de 18 ani.
În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestării preventive de la 29.04.2008 la zi.
În baza art. 208 alin.1 - art.209 alin.1 lit.a,e,g,i Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c și art. art.41 alin.2 Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, ns. la data de 24.01.1990 în P, CNP -, domiciliat în P,-,.53,.42, jud. P, în P,- A, Jud. P, cetățean român, fără studii, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, fără ocupație, necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de3 ani închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, faptă din data de 23/24.04.2008.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 și art.64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
În baza art.81 pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 5 ani, termen de încercare stabilit potrivit art.82 Cod penal.
În baza art. 71 alin.5 s Cod Penal-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare indicat mai sus.
În baza art.359 pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 și 84.pen. privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare stabilit de instanță sau în cazul neexecutării obligațiilor civile stabilite de instanță.
În temeiul art.14 și art.346 Cod proc. penală s-a luat act că părțile vătămate, și - nu s-au constituit părți civile în cauză, prejudiciile fiind recuperate. S-a admis acțiunile civile formulate de părțile civile și.
În temeiul art.14 Cod proc. penală și art.346 alin.1 Cod procedură penală rap. la art. 998 și urm. Cod civil, art.1003 cod civil și art.1000 alin.2 Cod civil, au fost obligati în solidar cei trei inculpați iar pe inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente și, la plata sumei de 250 lei către partea civilă și respectiv 800 lei către partea civilă cu titlu de despăgubiri civile pentru daunele materiale suportate.
În baza art.191 alin.1 - 3 Cod procedură penală au fost obligati inculpații și la plata sumei de 400 lei fiecare, iar pe inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul inculpat în stare de deținere, asistat din oficiu de avocat -, din cadrul Baroului P, recurentul inculpat în stare de deținere și asistat de avocat din cadrul Baroului P, intimații părți responsabile civilmente, personal, lipsind intimatul inculpat, intimații părți vătămate, -, intimatele Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova, Consiliul Local
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, cu permisiunea instanței s-a dat posibilitatea apărătorilor să ia legătura cu recurenții inculpați.
Avocat - având cuvântul pentru recurentul inculpat, declară că nu are cereri de formulat.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul-recurent, declară că nu are cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul declară că nu are cereri de formulată.
Constatând că nu mai sunt alte chestiuni prealabile, în temeiul art.385/13 pr.penală, Curtea a acordat cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Avocat - având cuvântul pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, desființarea în latură penală a deciziei și sentinței penale, pe fond reducerea cuantumului pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege. Consideră că sunt îndeplinite condițiile, raportat la starea de sănătate a inculpatului, la actele medicale depuse, atitudinea sinceră și regretul că a săvârșit fapta.
Cu privire la onorariul de avocat, precizează că la fila 33 din dosar se află împuternicirea avocațială pentru termenul din 5 ianuarie 2009 când s-a discutat măsura arestării preventive a inculpatului și nu s-a dispus acordarea acestora. Solicită decontarea tuturor cheltuielilor de judecată, atât pentru asistența acordată la termenul din 5 ianuarie 2009, cât și azi.
Avocat susține că inculpatul a declarat recurs împotriva celor două hotărâri întrucât a fost privat de dreptul la apărare. Deși familia a anunțat instanța că inculpatul are apărător ales, totuși la judecarea apelului nu a beneficiat de dreptul la apărare.
Precizează că se critică cele două hotărâri doar în latură penală întrucât inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare și urmare revocării pedepsei anterioare de 3 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr.1396/19.06.2007 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr.938/12.11.2007, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare.
Consideră că pedeapsa este extrem de mare raportat la gradul de participare a inculpatului la comiterea infracțiunii. Inculpatul nu avea cunoștință de ceea ce urmau să întreprindă ceilalți coinculpați.
Atât la urmărirea penală, la instanța de fond, inculpatul a recunoscut comiterea faptei în sensul că se afla la o distanță apreciabilă de locul comiterii infracțiunii de furt, dar pentru că s-a aflat în prezența coinculpaților s-a reținut complicitatea inculpatului.
Este adevărat că a beneficiat de pedeapsă cu suspendare la comiterea primei infracțiuni, dar pedeapsa rezultantă este foarte mare.
Apreciază că toată perioada petrecută în arest este suficientă.
În prezent ca și la momentul comiterii faptei, inculpatul este minor, de aceea se impune reducerea pedepsei aplicate de instanța de fond, iar pentru reabilitarea în fața societății, familia a efectuat numeroase demersuri pentru a fi angajat.
Solicită în temeiul art.385/15 pct.2 admiterea recursului, casarea celor două hotărâri, pe fond, reținând cauza spre rejudecare, reducerea pedepsei aplicate sub minimul special, cu reținerea în favoarea inculpatului a prevederilor art.99 și urm. pr.penală.
Reprezentantul Ministerului Public arată că din examinarea actelor și probelor aflate la dosar a constatat că pedeapsa aplicată este judicios individualizată, în raport de gradul de pericol social al faptei și a inculpaților. Atât sentința cât și decizia, sunt legale și temeinice.
Pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate și solicită obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
În replică, avocat, față de susținerile reprezentantului Ministerului Public, însăși instanța de fond a reținut gradul de pericol ca fiind unul mediu.
Intimații părți responsabile civilmente și, având pe rând cuvântul, susțin că nu au avut cunoștință care sunt consecințele revocării suspendării pedepsei, iar pedeapsa rezultantă este foarte mare. Solicită redozarea cuantumului pedepsei.
Recurentul inculpat, având personal cuvântul, solicită reducerea cuantumului pedepsei.
Recurentul inculpat, personal având ultimul cuvânt solicită reducerea pedepsei care în opinia sa este foarte mare.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față constată:
Luând în examinare actele și lucrările dosarului constată:
Prin sentința penală nr.1440 din 18 iulie 2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, s-a dispus condamnarea pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a,e,g,i, cu aplic. art.41 alin.2 cod penal a inculpaților, deținuți în Penitenciarul Mărgineni:
- (fiul lui și, născut la 19 martie 1987, în municipiul P, județul P, cu același domiciliu,-,.31,.67, cetățean român, cunoscut cu antecedente penale), cu aplic. art.75 lit.c cod penal, înlăturându-se art.37 lit.b cod penal, la pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare;
- (fiul lui și, născut la 23 august 1991 în municipiul P, județul P, cu același domiciliu,-, cetățean român, cunoscut cu antecedente penale), cu aplic. art.99 și urm cod penal, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
Conform art.86/4 rap. la art.83 cod penal s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1396/19 iunie 2007 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr.938/12.11.2007 a Curții de APEL PLOIEȘTI, urmând ca în final inculpatul să execute, prin cumul aritmetic, pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.71 cod penal s-a aplicat pedeapsa accesorie privind interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art.64 lit.a și b cod penal, cu excepția dreptului de a alege, pentru ambii inculpați, secundul urmând să înceapă executarea acesteia după împlinirea vârstei de 18 ani.
S-a menținut starea de arest preventiv, iar în baza art.88 cod penal s-a computat deținerea începând cu data de 29 aprilie 2008, la zi.
Prin aceeași hotărâre a mai fost condamnat, pentru aceeași faptă și încadrare juridică și inculpatul, născut la 24 ianuarie 1990, domiciliat în municipiul P,-,.53,.42 și reședința în- A, județul P, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării, potrivit art.81 - 84 cod penal.
În latură civilă, coinculpații au fost obligați, în solidar, inculpatul și în solidar cu părțile responsabile civilmente și la plata despăgubirilor civile în sumă de 250 lei către partea civilă și în sumă de 800 lei către partea civilă.
Totodată, s-a luat act că părțile vătămate, și - nu s-au constituit părți civile în cauză, prejudiciile fiind recuperate prin restituirea bunurilor sustrase.
În fine, s-a dispus și obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de câte 400 lei pentru fiecare dintre inculpații și, precum și în sumă de 300 lei pentru inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente.
Pentru a hotărî astfel, pe baza probelor administrate, în esență, prima instanță a reținut în fapt că pe baza înțelegerii prealabile și la inițiativa inculpatului, în noaptea de 23/24 aprilie 2008, conjugându-și actele materiale, împreună cu alte persoane față de care se continuă urmărirea penală, prin efracție și spargerea geamului portierei față, coinculpații și-au însușit, fără drept, 4 detectoare și 2 dispozitive de navigație, montate pe autoturismele aparținând părților vătămate, și respectiv și -, toate parcate în loc public, pe raza municipiului P (străzile, și 13 ).
În condițiile descrise s-a produs un prejudiciu avutului particular în sumă de 3.500 lei, din care s-au recuperat cele 4 detectoare în valoare de 2450 lei, fiind restituite părților vătămate, urmare întreruperii rezoluției infracționale prin intervenția oportună a organelor de poliție.
Reîncadrarea juridică a faptei stabilite în sarcina inculpatului conform art.334 pr.penală, în sensul înlăturării dispozițiilor art.37 lit.b cod penal, a avut la bază constatarea faptului că toate condamnările menționate în cazierul judiciar au vizat infracțiuni săvârșite în minorat.
Sentința primei instanțe a fost menținută prin decizia penală nr.285 din 12 noiembrie 2008 a Tribunalului Prahova, respingându-se ca nefondate apelurile exercitate de inculpații și, sub aspectul individualizării cuantumului și modalității de executare a pedepselor.
S-a apreciat că acestea corespund criteriilor generale înscrise sub art.72 cod penal, dar și circumstanțelor personale, ei suferind multiple condamnări în minorat și chiar în cursul termenelor de suspendare condiționată a executării unor sancțiuni.
Pe de altă parte, în baza art.160/2 rap. la art.160/8a pr.penală s-a respins ca neîntemeiată și cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
S-a argumentat că atâta timp cât s-a dovedit indubitabil că este autorul faptelor pentru care a fost trimis în judecată, care prin modalitatea de operare prezintă gravitate deosebită și frecvența infracțiunilor de acest gen, lăsarea în libertate constituie pericol pentru ordinea publică, creând îngrijorare și neîncredere față de riposta organelor judiciare.
Împotriva ambelor hotărâri, în termenul legal coinculpații și au declarat recursuri, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reiterând motivele invocate la al doilea grad de jurisdicție ei au susținut că scopul pedepsei poate fi atins prin reducerea cuantumului sub limita minimă specială, deoarece cât în cursul procesului au recunoscut și regretat faptele.
Mai mult, recurentul a făcut dovada că are o stare precară a sănătății, iar inculpatul,în concret, nu ar fi săvârșit acte apte efracției autovehiculelor prejudiciate.
S-a solicitat admiterea recursurilor, casarea acestora, rejudecarea cauzei și înlăturarea aspectelor de netemeinicie în sensul celor expuse.
Recursurile nu sunt fondate.
Verificând hotărârile atacate, pe baza lucrărilor și materialului din dosar, în raport de cazul de reformare invocat ce se încadrează în dispozițiile art.385/9 alin.1 pct.14 pr.penală, precum și din oficiu în limitele art.385/8 din același cod, rezultă că faptele, împrejurările săvârșirii acestora și vinovăția inculpaților și s-au stabilit corect de instanțele anterioare, găsindu-și corespondent în probele administrate, ce au fost complet analizate și just apreciate.
Este de necontestat și s-a dovedit prin procesele-verbale încheiate cu ocazia prinderii în flagrant, a acelora conținând recuperarea bunurilor sustrase și ridicate din locul indicat de recurentul, recunoașterii făptuitorilor după fotografiile aflate în baza de date a poliției, de către părțile vătămate, precum și cu ocazia reconstituirii activității infracționale, că în noaptea de 23/24 aprilie 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale și în grup alcătuit din cel puțin 4 persoane, recurenții au comis acte materiale specifice deposedării-inposedării cu bunuri (sistem de navigație și respectiv detector ).
În concret, aceștia au operat prin efracție și spargerea geamului din 6 autoturisme parcate în loc public, pe mai multe străzi ale municipiului P, prejudiciind avutul personal cu suma de 3.500 lei.
Încadrarea juridică dată faptelor, după trimiterea în judecată, este legală.
Pedepsele stabilite sunt drepte, criteriile de individualizare înscrise sub art.72 și respectiv art.99 și urm penal, respectându-se întocmai.
Potrivit acestor dispoziții penale, la stabilirea sancțiunilor, inclusiv ca întindere, în cazul infracțiunilor contra patrimoniului instanțele judecătorești sunt obligate să țină seama nu numai de cuantumul prejudiciilor produse părților vătămate, ori împrejurări ce ar atenua răspunderea penală, pe considerente personale, dar și de gravitatea concretă a faptelor determinată de modalitatea de operare, zona în care s-a acționat și stadiul criminalității privind valorile ocrotite prin legea penală, precum și orice alte elemente de natură a afecta prezervarea ordinii de drept.
Recurenții inculpați au fost prinși la scurt timp după comiterea faptei, urmare sesizării și identificării învinuiților participanți și de către partea vătămată, având asupra lor bunuri sustrase din autoturismul părții vătămate, în contextul constatărilor efectuate de poliție asupra celorlalte autovehicule efracționate, parcate în aceeași zonă, probe concludente pentru aflarea adevărului, situație în care nu puteau adopta decât o conduită sinceră.
Sprijinul acordat de recurentul pentru recuperarea unora dintre bunurile sustrase, precum și bolile cronice și acute depistate după arestarea preventivă, au primit suficientă eficiență juridică la dozarea cuantumului pedepsei, dozată în imediata apropriere a limitei speciale prevăzute în art.209 alin.1 cod penal, ce sancționează furtul calificat cu închisoarea de până la 15 ani.
Instanțele anterioare au apreciat corect, gravitatea ridicată a faptelor comise de cei doi recurenți, ei acționând în grup format din 6 persoane, parte minore, la adăpostul întunericului și punând în pericol siguranța parcării autoturismelor pe raza municipiului P, însușindu-și aparatură de ultimă generație, utilizată pentru siguranța traficului rutier, recurentul fiind inițiatorul rezoluției infracționale.
Pe de altă parte, deși au capacitatea de a munci, aceștia își asigură existența prin încălcarea legii penale, dovadă că până la vârsta de 21 de ani acesta din urmă a suferit 4 condamnări definitive pentru furturi calificate comise în aceeași modalitate, în minorat, din executarea ultimei pedepse liberându-se condiționat la 28 ianuarie 2005.
La rândul său inculpatul, la numai 6 luni după ce a beneficiat de suspendarea sub supraveghere a unei pedepse de 3 ani închisoare, aplicată pentru furt și complicitate la tâlhărie calificată, prin sentința penală nr.1396/2007 a Judecătoriei Ploiești, a reluat ciclul infracțional, constituind un real pericol public fiind sancționat administrativ în două rânduri de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești pentru fapte de același gen și la regimul circulației.
Or, față de aceste elemente, justificat tribunalul a confirmat soluția adoptată la primul grad de jurisdicție, gravitatea concretă a infracțiunilor stabilite în sarcină și persoana celor doi recurenți impunând supunerea la programe de reeducare sub control instituționalizat penitenciar, neexistând temeiuri legale pentru atenuarea răspunderii penale, conform art.74 cod penal și coborârea pedepselor sub limita minimă specială înscrisă sub textele incriminatorii în condițiile art.76 din același cod.
Concluzionând, hotărârile atacate sunt drepte și conforme legii si sub aspectul individualizării pedepsei, motiv în care neconstatându-se nulități de natură a conduce la reformarea acestora, fără agravarea situației inculpaților și în propria cale de atac, recursurile declarate se vor respinge ca nefondate, conform art.385/15 pct.1 lit.b pr.penală.
Întrucât aceștia au fost cercetați și judecați în stare de arest preventiv, măsură dispusă prin încheierea din 29 aprilie 2008 a Judecătoriei Ploiești, dată în dosarul nr-, în baza art.88 cod penal se va computa din durata pedepselor de executat, reținerea și arestarea potrivit mandatelor nr.39/U/2008 și nr.38/U/2008, începând cu data de 29 aprilie 2008, la zi.
Văzând și disp. art.192 alin.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de inculpatul și, ambii deținuți în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr.285/12.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și a sentinței penale nr.1440/18.07.2008 Judecătoriei Ploiești, ca nefondate.
la zi reținerea și arestarea preventivă conform mandatelor mandatelor nr.39/U/2008 și nr.38/U/2008, emis de Judecătoria Ploiești începând cu data de 29 aprilie 2008, la zi.
Obligă recurenții la cheltuieli judiciare astfel: inculpatul la 400 lei din care 300 lei onorariu apărător din oficiu ce se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați P, iar pe inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
MM
6 ex./20.01.2009
f-
Judecătoria Ploiești
,
Tribunalul Prahova
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3113/2006
Președinte:Ștefana AnghelJudecători:Ștefana Anghel, Cristina Georgescu, Elena Negulescu
