Furtul (art.208 cod penal). Decizia 390/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 390/
Ședința publică din data de 01 iulie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G -, Judecător
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
JUDECĂTOR 3: Marius dr. -
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin:
Procuror:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, împotriva deciziei penale numărul 15 din data de 24 ianuarie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL ARGEȘ Secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință după care:
Curtea, constată că dezbaterile asupra recursului au avut loc la data de 17 iunie 2008, și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, pronunțând următoarea soluție.
CURTEA:
Constată că prin sentința penală nr.253/18.09.2007 a Judecătoriei Curtea d Argeșs -a dispus scutirea de plată a amenzii judiciare în sumă de 200 lei aplicată șefului Postului de Poliție de A, conform art.199 alin.3 cod pr.penală.
În baza art.334 Cod pr.penală s-a respins cererea formulată de inculpatul G de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de furt calificat în abuz de încredere.
În baza art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, i Cod penal cu aplic.art.37 li.a Cod penal inculpatul Gaf ost condamnat la 3 ani închisoare.
În baza art.864alin.1 rap.la art.83 Cod penal s-a revocat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.236/26.04.2004 a Judecătoriei Mediaș, pedeapsă ce se execută alăturat de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, în total 6 ani închisoare în cond.art.57, 71 Cod penal rap.la art.64 lit.a, b, c Cod penal.
S-a respins cererea părții civile - - de acordare a despăgubirilor civile în cuantum de 50.000 lei, ca nefondată.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în fapt că la data de 28 noiembrie 2002 între partea vătămată și C A - și M Serv SRL - Curtea de A, reprezentată de administratorul său, s-a încheiat un contract de închiriere ( 14-18 ), pe perioadă de 5 ani având ca obiect un spațiu comercial situat la parterul blocului E 2 din B-dul -, proprietatea firmei Bene.
În perioada în care a deținut spațiul comercial respectiv, cu titlu de locatar, C Serv SRL a efectuat o serie de amenajări la acest imobil, dintre care cea mai importantă a constituit-o montarea unei tâmplării noi din termopan, pentru întregul spațiu, în locul tâmplăriei care exista anterior, lucrare pe care societatea respectivă a efectuat-o în contul unei părți din chiria datorată proprietarului imobilului, după cum rezultă din declarațiile martorilor, consilier juridic în cadrul CA( cf. 53-54.p).
Serv SRL la rândul său, a procedat la darea în folosință a acestui spațiu comercial, cu titlu de împrumut, firmei - Plast 2004 SRL - Curtea de A, administrată în fapt de inculpatul., soțul numitei (administratul legal al societății), în temeiul contractului de comodat autentificat prin încheierea notarului public, nr. 2866/22.07.2005 ( 21 ), conform căruia societatea comercială comodatară urma să desfășoare o activitate de alimentație publică în spațiul preluat în folosință, cu obligația de a plăti chiria datorată proprietarului imobilului, respectiv -
Întrucât nici una dintre cele două societăți care au semnat contractul comodat nu au plătit chiria datorată proprietarului spațiului comercial, respectiv C A, această societate a acționat în judecată atât pe C Serv SRL -Curtea de A, cât și pe C Plast 2004 SRL-Curtea de A, obținând evacuarea acestora din spațiul respectiv ( iar în ceea ce o privește pe C Serv SRL și rezilierea celui contractului de închiriere încheiat la data de 28.11.2002), prin sentințele comerciale nr. 511/C/30.08.2005 (31-33 ) și, respectiv nr, 788/.12.2005 (35-37 ), pronunțate de Tribunalul Comercial
În urma dispunerii pe cale judecătorească a evacuării C Plast SRL din spațiul comercial aparținând C -, respectiv în cursul lunii martie 2006, reprezentanții și angajații societății evacuate și-au ridicat toate bunurile din spațiul respectiv, inclusiv obiectivele și instalațiile cu care contribuise la amenajarea acestui spațiu, în scopul utilizării sale ca restaurant, producând degradări ale acestui imobil care au putut fi constatate și cu ocazia efectuării cercetării la fața locului (42-51 ).
Tot în cursul lunii martie, inculpatul conform propriilor declarații ( 71-75, 39-40), ajutat fiind de martorul, angajat al C Plast 2004 SRL, a procedat la desprinderea tâmplăriei din termopan din zidurile imobilului în care era încorporată, după care au luat aceste bunuri extrase din structura imobilului, transportându-le la punctul de lucru pe care această societate îl deținea în str. -. - din Curtea de A, unde le-au ascuns în spatele unei construcții, după cum rezultă din procesul verbal încheiat de organele de poliție la data de 01.06.2006 (41 dos.).
Aspectele consemnate în declarațiile inculpatului au putut fi confirmate și de declarațiile martorilor (80-84, 55), ( 61-63, 42) care l-a ajutat pe inculpat să transporte bunurile preluate în modul descris mai sus și ( 64-65, 44) care a ajutat la descărcarea tâmplăriei la punctul de lucru aparținând C Agro Plast 2004 SRL - Curtea de
În drept, fapta inculpatului G care, în luna martie 2006 sustras, ajutat fiind de martorul, tâmplăria din termopan din dotarea spațiului comercial, deținut de C -- Curtea de A, prin desprinderea structurilor din termopan care compunea ușile și ferestrele imobilului respectiv, din zidurile în care erau încorporate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a, i
Cod PenalInstanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei în abuz de încredere întrucât nu a putut fi reținută situația premisă a acestei infracțiuni, neexistând raporturi juridice directe între - - și - PLAST 2004 SRL.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile prev.de art.72 cod penal în raport de care s-a apreciat că scopul pedepsei va putea fi realizat prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea stabilită la minimul special prevăzut de lege, cu executare în condiții privative de libertate.
La pedeapsa aplicată s-a adăugat executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.236/2004 a Judecătoriei Mediaș, întrucât fapta ce a format obiectul prezentei cauze a fost comisă în cursul termenului de încercare stabilit prin sentința menționată.
Partea vătămată - - s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 lei cerere ce a fost respinsă ca nedovedită.
Împotriva sentinței, în termen legal a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate sub două aspecte: în principal solicită achitarea în
temeiul art.10 lit.d Cod pr.penală pentru infracțiunea de furt calificat întrucât bunul sustras nu s-a aflat în posesia părții vătămate; în subsidiar solicită schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de furt calificat în infracțiunea de abuz de încredere și achitarea în temeiul art.10 lit.d Cod pr.penală pentru lipsa intenției sau încetarea procesului penal pentru lipsa plângerii prealabile a părții vătămate - SERV SRL care era proprietarul bunului sustras.
Prin decizia penală nr.15 din 24 ianuarie 2008, TRIBUNALUL ARGEȘa admis apelul declarat de inculpatul G, a desființat în parte sentința în sensul că a înlăturat condamnarea apelantului-inculpat pentru infracțiunea prev. de art. 208 alin.1,art.209 alin.1 lit.a, i Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, aplicarea disp.art.86/4 alin.1 rap.la art.83 Cod penal precum și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod procedură penală a achitat pe apelantul-inculpat pentru infracțiunea prev. de art.208 alin.1 Cod penal, 209 alin.1 lit.a, i Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal.
A menținut în rest dispozițiile sentinței.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că între reprezentanții legali ai - - B și - SERV SRL s-a încheiat la data de 28.11.2002 un contract de închiriere pe termen de 5 ani, în baza căruia prima firmă închiria celeilalte spațiul comercial situat în Mun.Curtea de A, b-dul - la parterul - iar la data de 31.12.2002 s-a procedat la predarea primirea acestui spațiu comercial.
- SERV SRL prin reprezentantul său a dotat imobilul cu diverse bunuri mobile precum a și schimbat tâmplăria.
La data de 22.07.2005 - SERV SRL prin și inculpatul G ca reprezentant al - PLAST 2004 au încheiat un contract de comodat autentificat sub nr.2866, prin care prima dădea în folosință celeilalte, cu titlu de împrumut, spațiul situat în Curtea de A, b-dul - la parterul - după care a plecat în străinătate, fără să mai achite chiria către - -.
Pentru acest motiv - - a chemat în judecată pe - SERV SRL pentru emiterea unei somații de plată pentru suma de 710.134.361 lei, reprezentând chirie restantă și penalități de întârziere, acțiune ce a fost admisă prin sentința civilă nr.6878/18.08.2004 a Judecătoriei Brașov (28 ).
Astfel, la data de 04.07.2005 (27 ) la solicitarea - - executorul judecătoresc, în baza sentinței civile nr.6878/2004 a Judecătoriei Brașov, s-a deplasat la imobilul în litigiu și s-a pus în vedere lui să achite debitul restant, acesta angajându-se ca până la 30.08.2005 să achite chiria.
La data de 21.11.2005, (34 ), executorul judecătoresc se deplasează din nou la debitorul - SERV SRL în vederea recuperării debitului și constată că imobilul a fost închiriat firmei administrate de inculpatul G.
- - promovează acțiunea la Tribunalul Comercial A, pentru evacuarea - SERV SRL din spațiul comercial, iar prin sentința comercială 511/C/30.08.2005 (31 ), se dispune rezilierea contractului de închiriere din 28.11.2002, și evacuarea pârâtei din spațiu. Sentința a rămas definitivă prin neapelare.
Constatând că spațiul este folosit de o altă societate, partea vătămată - - promovează pe calea ordonanței președințiale, acțiune de evacuare a societății administrate de inculpat - - PLAST 2004 SRL, cerere admisă prin sentința civilă nr.788/C/15.12.2005 Tribunalului Comercial A, sentință ce nu a fost pusă în executare.
La data de 04-05.04.2006 această societate a înțeles să părăsească spațiul societății părții vătămate și pe lângă bunurile ce-i aparțineau, inculpatul Gad at dispoziție numitului să ridice și tâmplăria termopan montată la imobilul părții vătămate de către. Aceste bunuri au fost transportate cu o autoutilitară de către martorul la un punct de lucru al societății inculpatului, situat în perimetrul fostului CAP Curtea de A, unde se află depozitate și în prezent.
Infracțiunea de furt în oricare din variantele sale, are întotdeauna un obiect material asupra căruia se efectuează acțiunea incriminată, iar noțiunea de bun mobil corespunde aceluia din dreptul civil.
Dacă un bun mobil este de neconceput a fi obiectul material al furtului, în schimb părți dintr-un asemenea bun, devenite mobile prin detașare, pot constitui obiect material al infracțiunii de furt (uși, ferestre, etc.).
Pentru realizarea laturii obiective a infracțiunii de furt trebuie să fie întrunite trei cerințe esențiale și anume: lucrul sustras să fie bun mobil, acest bun să se afle în posesia sau detenția altei persoane, iar acțiunea de luare să fi avut loc fără consimțământul celui deposedat.
În legătură cu prima cerință am precizat că bunul sustras era un bun mobil.
Privitor la a doua cerință și anume ca bunul să se afle în posesia sau detenția altei persoane se impun a se face următoarele precizări:
Tribunalul a constatat că în mod corect instanța de fond nu a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din furt calificat în abuz de încredere, întrucât pentru existența acesteia din urmă este necesar ca detenția bunului mobil ce constituie obiectul material al infracțiunii să se întemeieze pe existența unui titlu.
La data comiterii faptei, aprilie 2006, inculpatul ca reprezentat legal al - PLAST 2004 SRL nu mai deține bunul cu nici un titlu.
În schimb, în cazul infracțiunii de furt se analizează posesia sau detenția bunului.
Fără a analiza cine era proprietarul bunului sustras, textul legal impune stabilirea îndeplinirii acestei cerințe, prin prisma posesie sau detenției bunului.
Astfel, din probele administrate în cauză, se constată că de la data de 31.12.2002 când - - a predat spațiul spre închiriere către - SERV SRL, aceasta nu a mai avut nici un moment posesia bunului imobil, iar deși a obținut prin hotărâre judecătorească irevocabilă evacuarea firmei inculpatului, aceasta nu a fost pusă în executare, la data comiterii faptei, societatea inculpatului având posesia efectivă a imobilului.
În cazul art.208 Cod penal, ocrotirea penală vizează o stare de fapt, constând în aspectul obiectiv, aparent al stăpânirii unui bun imobil corporal, situație comună atât dreptului de proprietate cât și posesie sau detenției. Procedând astfel, legea protejează, implicit, dreptul de proprietate deoarece posesia de bună credință - și buna credință se prezumă - valorează titlu de proprietate (art.1909 alin.1 Cod civil).
Mai mult, inclusiv posesia de rea credință rămâne în sfera de ocrotire a art.208 Cod penal în orice alte situații decât acelea în care făptuitorul este proprietarul bunului său.
Prin urmare, în speță nu s-a îndeplinit cea de-a doua cerință a laturii obiective a infracțiunii.
Apărarea inculpatului, în sensul că a luat bunul pentru a-și recupera prejudiciul de la nu echivalează cu lipsa laturii subiective a infracțiunii.
Dacă avea o datorie la inculpat, acesta avea dreptul să-l cheme în judecată și să obțină pe această cale achitarea datoriei, dar nu era îndreptățit să-și facă singur dreptate, sens în care, însușirea pe nedrept a bunurilor există.
Infracțiunea de furt calificat, prin prisma celor menționate anterior nu există doar sub aspectul laturii obiective astfel încât, în baza art.10 lit.d cod pr.penală se va dispune achitarea inculpatului.
În consecință, apelul declarat de inculpat este fondat și a fost admis în baza art.379 pct.2 lit.a Cod pr.penală, s-a desființat în parte sentința în sensul că s- înlăturat condamnarea apelantului inculpat pentru infracțiunea prev.de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, i Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, aplicarea dis.art.864alin.1 rap.la art.83 cod penal precum și obligat acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În consecință, s-a dispus achitarea apelantului inculpat în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod pr.penală cu menținerea în rest a dispozițiilor sentinței, respectiv în ce privește soluționarea laturii civile a cauzei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ARGEȘ, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În esență, se apreciază că în mod nelegal TRIBUNALUL ARGEȘ, prin decizia recurată a dispus achitarea inculpatului Din probele administrate, rezultă că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
Examinând decizia supusă recursului, în raport cu motivele invocate și în limitele cazului de casare prevăzut de art.385/9 pct.18 Cod procedură penală, curtea constată că recursul este fondat.
Tribunalul Argeș, prin decizia supusă recursului, a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare a intimatului inculpat.
Astfel, din probele administrate în cauză, respectiv, declarațiile inculpatului, declarațiile reprezentantei -, declarațiile martorilor audiați, precum și actele depuse la dosar, rezultă că inculpatul G, împreună cu a sustras tâmplăria din termopan din dotarea spațiului comercial deținut de partea civilă, prin desprinderea structurilor din termopan care compuneau ușile și ferestrele imobilului respectiv, din zidurile în care erau încorporate.
Prin urmare, situația de fapt a fost corect reținută de către prima instanță, prin sentința penală nr.253/2007 a Judecătoriei Curtea d Argeș, care a stabilit în mod corespunzător că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, inclusiv sub aspectul laturii subiective.
Apărarea formulată de către inculpatul-intimat, inclusiv prin declarația dată în fața instanței de recurs, apărare potrivit căreia a luat bunurile în cauză în contul acoperirii investiției pe care o realizase în spațiul comercial, nu poate fi primită. În cazul existenței unor pretenții materiale din partea intimatului-inculpat față de partea civilă sau față de un terț, inculpatul ar fi avut posibilitatea utilizării unei acțiuni în justiție pentru a-și valorifica drepturile legitime. G a acționat cu intenție în sensul că a sustras cu bună știință tâmplăria din termopan de la imobilul deținut de către partea civilă, știind că bunul în cauză nu-i aparține.
Curtea constată că există cazul de casare prevăzut de art.385/9 pct.18 Cod procedură penală.
În consecință, în baza disp.art.385/15 pct.2 lit.b Cod procedură penală, se va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ARGEȘ și se va casa în întregime decizia penală atacată.
Se va casa în parte și sentința penală nr.253 din 18 septembrie 2007 Judecătoriei Curtea d Argeș, numai în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei.
Față de pericolul social concret al faptei, împrejurările în care fapta a fost realizată, curtea apreciază că se impune diminuarea cuantumului pedepsei aplicate prin efectul reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 și 76 lit.c Cod penal.
Pedeapsa rezultantă se va executa prin privare de libertate în condițiile prevăzute de art.57 Cod penal.
Se vor reține în rest dispozițiile sentinței penale.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, împotriva deciziei penale numărul 15 din data de 24 ianuarie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL ARGEȘ Secția penală, în dosarul nr-.
Casează în întregime decizia penală atacată și în parte sentința penală nr. 253 din data de 18 septembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Curtea d e A, în dosarul nr-.
Descontopește pedeapsa rezultantă în pedepsele componente.
Face aplicarea în favoarea inculpatului a dispozițiilor art. 74 și 76 lit. c Cod penal și reduce pedeapsa aplicată de prima instanță, de la 3 ani închisoare la 6 luni închisoare.
Pedeapsa se va executa alături de pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 236/26.04.2004 a Judecătoriei Mediaș, în total inculpatul având de executat pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare în condițiile art. 57 Cod penal.
Menține în rest dispozițiile sentinței penale.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 01 iulie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
Red.: dr.
Tehn.
Jud.fond:.
Jud.apel:
.
3 ex./10.07.2008.
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Dumitru Diaconu, Marius
