Furtul (art.208 cod penal). Decizia 52/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 52
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 21 ianuarie 2010
Complet format din:
PREȘEDINTE: Crîșmaru Gabriel JUDECĂTOR 2: Anti Silviu Mengoni Arin
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: -A
Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU reprezentat prin procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de revizuentul, împotriva deciziei penale nr. 370/A din 20.10.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosar nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a lipsit recurentul-revizuient.
Procedura de citare este completă.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul Parchetului, arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri formulate în cauză, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul Parchetului, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind hotărârea Tribunalului Bacău ca fiind temeinică și legală.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin sentința penală nr. 217/14.04.2009 pronunțată de Judecătoria Moinești în ds. penal nr- s-a dispus în baza art. 403 alin 3 Cod procedură penală, respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire formulată de revizuientul, născut la data de 29.03.1956, fiul lui și al, domiciliate în, jud.
In baza art.192 alin.2 Cod procedură penală a fost obligat revizuientul la plata către stat a sumei de 150 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu avocat din oficiu, avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt:
Prin acțiunea ce formează obiectul dosarului - a fost înregistrată cererea de revizuire formulată de petentul împotriva sentinței penale nr. 297/2007 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul 1058/2007.
Înmotivareacererilor sale, revizuentul a arătat că solicită revizuirea sentinței penale în baza dispozițiilor art. 394 lit. a și b Cod procedură penală, respectiv ulterior pronunțării au fost descoperite fapte și împrejurări noi, ce nu au fost cunoscute de instanță la data soluționării cauzei și pe baza cărora se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare. Faptele sau împrejurările necunoscute de instanță sunt următoarele:
- în fapt, utilajele petroliere ajunse în stadiul de fier vechi, despre care se face vorbire în plângerea prealabilă și hotărârea judecătorească, se află depozitate pe terenul tatălui revizuentului, situat în M,-;
- utilajele respective au aparținut lui, ulterior fiind vândute către SC International SRL Tg. Ocna;
- deoarece societatea sus menționată a refuzat să plătească chirie pe acest teren, tatăl revizuentului a solicitat în repetate rânduri, începând cu data de 27.02.2005, prin executor judecătoresc, firmei sus menționate să plătească chirie pe terenul ocupat nelegal, în caz contrar fiind nevoit să scoată utilajele respective la vânzare pentru recuperarea pagubei izvorâtă din lipsa de folosință a terenului;
- la toate notificările adresate de către tatăl revizuentului societatea nu s-a obosit să dea un răspuns;
- pe cale de consecință utilajele respective aparținând de fapt și de drept tatălui revizuentului, acesta urmează să le scoată la vânzare, ca fier vechi;
- tot pe cale de consecință revizuentul arată că dacă ar fi luat fier vechi din utilajele depozitate pe terenul tatălui său, teren închis cu gard de acesta, această acțiune nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt pentru simplul motiv că fără putință de tăgadă acestea aparțin tatălui său;
- Tot pe cale de consecință, arată revizuentul că dacă ar fi luat vreo piesă numai tatăl său putea să facă plângere, nu SC International SRL;
- Există o contradicție flagrantă între declarația paznicului Sc International, care arată că luat piese de la un utilaj de foraj, și declarația salariatei de la Remat M, care afirmă că a predat 50 kg fier vechi și anume șarampoi de gard și alte resturi de fier vechi, ce nu făceau în nici un caz parte din instalația de foraj, contradicție nesesizată de instanță;
- Totodată cuantumul pagubei pretinse de partea civilă și reținută de instanță în sumă de 6000 lei este arbitrar, fără o evaluare prin expertiză, ci pur si simplu, la ceea ce s-a cerut s-a și acordat, fără nici o evaluare legală.
În continuare, revizuentul arată că apreciază că este vorba de o eroare judiciară de fond.
Au fost efectuate acte de cercetare de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești, iar procurorul a înaintat instanțeireferatulîntocmit potrivit art. 399 al. 5 Cod procedură penală, formulând concluzii de respingere a cererii.
În ședința publică din 19.01.2008, instanța a pus în discuție admiterea în principiu a cererii de revizuire,iar revizuentul prin apărător, a reiterat motivele de revizuire indicate în cererea și în memoriile formulate în scris, solicitând revizuirea sentinței penale și rejudecarea cauzei. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineștia solicitat respingerea cererii.
Instanța, analizând motivele invocate de către petent, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a constatat următoarele:
În fapt, prin sentința penală nr. 297/08.05.2007 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul nr-, definitivă prin decizia penală 16/10.01.2008 a Curții de APEL BACĂU, inculpatula fost condamnatîn baza art. 208 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de furt. În baza art. 61 alin. 1 Cod penal, s-a revocat liberarea condiționată a restului de pedeapsă rămas neexecutat de 444 de zile, respectiv 1 an 2 luni și 19 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată de Judecătoria Moinești, prin sentința penală 959/30.06.2003, rămasă definitivă prin decizia penală 1252/09.10.2003, la data de 20.10.2003. În baza 61 alin. 1 teza finală raportat la art. 39 alin. 2 Cod penal a contopit pedeapsa din prezenta cu restul rămas neexecutat, și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 1 an, 2 luni și 19 zile. S-a dispus ca inculpatul să execute 1 an 2 luni și 19 zile. S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și b în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
Vinovăția revizuentului a fost stabilită indubitabil de instanța de judecată prin analiza probelor administrate, astfel încât a fost condamnat la pedeapsa închisorii, motivele invocate de acesta negăsindu-se în instituția revizuiri.
Potrivit art. 394 al. 1 Cod procedură penală,revizuirea unei hotărâri definitive poate fi cerută: a) când s-au fost descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei; b) când un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere.
Pentru a se conferi activității de înfăptuire a justiției un caracter de stabilitate s-a decis că hotărârile judecătorești definitive sunt executorii și au autoritate de lucru judecat, în sensul că nu se permite declanșarea unei noi judecăți cu privire la aceeași faptă și aceeași persoană, dacă acestea au făcut obiectul unei judecăți pentru care s-a pronunțat o hotărâre definitivă. Deși în virtutea autorității de lucru judecat, hotărârea judecătorească penală este considerată ca o expresie a adevărului, în anumite situații, chiar hotărârile judecătorești rămase definitive sunt nelegale și netemeinice, motiv pentru care în Codul d e procedură penală s-au reglementat căile extraordinare de atac, ca remedii procesuale menite a repara erorile pe care le conțin hotărârile judecătorești penale rămase definitive.
În această categorie de remedii procesuale se încadrează și revizuirea, cale de atac extraordinară, prin carepot fi atacate hotărârile judecătorești definitive care conțin grave erori de fapt, urmărindu-se o reexaminare în fapt a cauzei penale.
Revizuentul și-a întemeiat în drept cererea pe dispozițiile art. 394 lit. a și b Cod procedură penală. Art. 394 lit. a din Codul d e procedură penală are menirea de a desființa o hotărâre definitivă care conțineerori de fapt, erori ce pot rezulta în urma a descoperirii unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute instanței, adică neexistente în materialul probator de la dosar. Din analiza dispozițiilor art. 394 al. 1 lit. a) Cod procedură penală rezultă că revizuirea întemeiată pe acest text de lege este dublu condiționată, în sensul că trebuie să fie vorba dedescoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu a fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, iar faptele sau împrejurările noisă poată dovedi netemeinicia hotărârii, adică invocarea elementelor noi să ducă la o soluție diametral opusă (de achitare sau de încetare a procesului penal în speța de față ).
Din analiza dispozițiilor art. 403 al.1 Cod procedură penală rezultă că cererea de revizuire este admisibilă dacă este făcută în condițiile legii și dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu, instanța putând verifica oricare din probele pe care se sprijină cererea de revizuire sau administra probe noi, dacă este necesar. În consecință, cele două condiții trebuie întrunite cumulativ.
În prezenta cauză instanța a constatat că motivele invocate în cererea revizuientului nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 394 al 1 lit. a Cod procedură penală.
În primul rând, în cadrul revizuirii, cale extraordinară de atac,nu sunt considerate "probe noi"în sensul cerut de lege aspectele arătate de inculpat. Astfel, instanța a constatat că acesta face referire la o situație de natură strict civilă dintre partea vătămată și tatăl său. Au fost depuse în acest sens numeroase adrese ale tatălui revizuentului către SC International prin care aceasta din urmă era somată să își achite chiria pe un teren pe care are depozitate utilaje, și asupra căruia -tatăl, pretinde că are un drept de proprietate, însă nu a depus un act care să ateste acest fapt. Că proprietatea acestei suprafețe este litigioasă este un fapt atestat de considerentele sentinței civile 1664/2006, în care se arată că "nu este stabilită în mod clar persoana titulară dreptului de proprietate asupra terenului pe care sunt depozitate utilajele aparținând reclamantei ( International SRL)întrucât părțile prezintă puncte de vedere contradictorii."
Instanța a apreciat drept nerelevantă situația că utilajele părții vătămate au fost depozitate pe un teren care se pretinde că aparține tatălui inculpatului, raportat la elementele constitutive ale infracțiunii de furt.
Având în vedere cele mai sus menționate, instanța a apreciat că sub acest motiv cererea de revizuire este inadmisibilă, revizuentulneindicând și nedemonstrând existența unor întâmplări, situații, stări care să ducă la netemeincia hotărârii de condamnare a inculpatului.
În ceea ce privește cazul de revizuire prevăzut de art.394 al 1 lit. Cod procedură penală, a fost analizată mențiunea făcută de revizuent în sensul că unele declarații de martori nu corespund adevărului, precum și faptul că declarația paznicului și cea a salariatei de la REMAT se contrazic.sau nu a declarațiilor de martori cu realitateas-ar fi putut stabili însă în cadrul unuiproces penalavând ca obiect săvârșireainfracțiunii de mărturie mincinoasă, urmând ca apoi sentința să fie valorificată în cadrul revizuirii, procedură care însă nu a fost urmată de către petent. Mai mult instanța a constatat că depozițiile celor doi martori nu sunt contradictorii în privința tipului de material predat de inculpat, astfel cum acesta motivează în cererea sa inițială.
Prin decizia penală nr. 370/A/20.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacăus -a dispus respingerea apelului revizuientului ca nefondat.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a arătat că potrivit art. 394 al. 1 Cod procedură penalărevizuirea unei hotărâri definitive poate fi cerută:
a) când s-au fost descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;
b) când un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere.
Pentru a se conferi activității de înfăptuire a justiției un caracter de stabilitate s-a decis că hotărârile judecătorești definitive sunt executorii și au autoritate de lucru judecat, în sensul că nu se permite declanșarea unei noi judecăți cu privire la aceeași faptă și aceeași persoană, dacă acestea au făcut obiectul unei judecăți pentru care s-a pronunțat o hotărâre definitivă. Deși în virtutea autorității de lucru judecat, hotărârea judecătorească penală este considerată ca o expresie a adevărului, în anumite situații, chiar hotărârile judecătorești rămase definitive sunt nelegale și netemeinice, motiv pentru care în Codul d e procedură penală s-au reglementat căile extraordinare de atac, ca remedii procesuale menite a repara erorile pe care le conțin hotărârile judecătorești penale rămase definitive.
În această categorie de remedii procesuale se încadrează și revizuirea, cale de atac extraordinară, prin carepot fi atacate hotărârile judecătorești definitive care conțin grave erori de fapt, urmărindu-se o reexaminare în fapt a cauzei penale.
Revizuentul și-a întemeiat în drept cererea pe dispozițiile art. 394 lit. a și b Cod procedură penală. Art. 394 lit. a din Cod procedură penală are menirea de a desființa o hotărâre definitivă care conțineerori de fapt, erori ce pot rezulta în urma a descoperirii unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute instanței, adică neexistente în materialul probator de la dosar. Din analiza dispozițiilor art. 394 al. 1 lit. a) Cod procedură penală, rezultă că revizuirea întemeiată pe acest text de lege este dublu condiționată, în sensul că trebuie să fie vorba dedescoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu a fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, iar faptele sau împrejurările noisă poată dovedi netemeinicia hotărârii, adică invocarea elementelor noi să ducă la o soluție diametral opusă (de achitare sau de încetare a procesului penal în speța de față ).
Din analiza dispozițiilor art. 403 al.1 Cod procedură penală, rezultă că cererea de revizuire este admisibilă dacă este făcută în condițiile legii și dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu, instanța putând verifica oricare din probele pe care se sprijină cererea de revizuire sau administra probe noi, dacă este necesar. În consecință, cele două condiții trebuie întrunite cumulativ.
În prezenta cauză instanța a constatat că motivele invocate în cererea revizuientului nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 394 al 1 lit a Cod procedură penală.
În primul rând, în cadrul revizuirii, cale extraordinară de atac,nu sunt considerate "probe noi"în sensul cerut de lege aspectele arătate de inculpat. Astfel, instanța constată că acesta face referire la o situație de natură strict civilă dintre partea vătămată și tatăl său. Au fost depuse în acest sens numeroase adrese ale tatălui revizuentului către International prin care aceasta din urmă era somată să își achite chiria pe un teren pe care are depozitate utilaje, și asupra căruia -tatăl, pretinde că are un drept de proprietate, însă nu a depus un act care să ateste acest fapt. Că proprietatea acestei suprafețe este litigioasă este un fapt atestat de considerentele sentinței civile 1664/2006, în care se arată că "nu este stabilită în mod clar persoana titulară dreptului de proprietate asupra terenului pe care sunt depozitate utilajele aparținând reclamantei ( International SRL)întrucât părțile prezintă puncte de vedere contradictorii."
Instanța apreciază drept nerelevantă situația că utilajele părții vătămate au fost depozitate pe un teren care se pretinde că aparține tatălui inculpatului, raportat la elementele constitutive ale infracțiunii de furt.
Având în vedere cele mai sus menționate, instanța a apreciat că sub acest motiv cererea de revizuire este inadmisibilă, revizuentulneindicând și nedemonstrând existența unor întâmplări, situații, stări care să ducă la netemeincia hotărârii de condamnare a inculpatului.
În ceea ce privește cazul de revizuire prevăzut de art.394 al 1 lit. Cod procedură penală, a fost analizată mențiunea făcută de revizuent în sensul că unele declarații de martori nu corespund adevărului, precum și faptul că declarația paznicului și cea a salariatei de la REMAT se contrazic.sau nu a declarațiilor de martori cu realitateas-ar fi putut stabili însă în cadrul unuiproces penalavând ca obiect săvârșireainfracțiunii de mărturie mincinoasă, urmând ca apoi sentința să fie valorificată în cadrul revizuirii, procedură care însă nu a fost urmată de către petent. Mai mult instanța a constatat că depozițiile celor doi martori nu sunt contradictorii în privința tipului de material predat de inculpat, astfel cum acesta motivează în cererea sa inițială.
În cauză a formulat recurs în termen legal revizuientul fără a-l motiva în scris sau oral.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și decizia penală recurată, prin prisma motivelor invocate în termenul dispus de art. 38510, alin.2 Cod procedură penală, precum și a celor care pot fi luate în considerare din oficiu potrivit art.9, alin.3 Cod procedură penală, Curtea de Apel reține următoarele:
Primele două instanțe au apreciat în mod corect că cererea de revizuite este inadmisibilă, motivele invocate neîndeplinind condițiile legale prevăzute de art. 394, al. 1, lit. a și b Cod procedură penală.
Astfel, organele de urmărire penală și instanța de judecată, la data soluționării procesului penal ce a condus la condamnarea lui, cunoșteau susținerile potrivit cărora terenul pe care se aflau utilajele aparține tatălui său.
În consecință, cele invocate nu constituie împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
În orice caz, utilajele dezmembrate și sustrase nu aparțineau autorului recurentului.
În ceea ce privește mărturia mincinoasă a unor persoane din cele ce au dat declarații în cauză, Curtea de Apel constată că nu este îndeplinită condiția prealabilă prevăzută de art. 395 Cod procedură penală, în sensul dovedirii motivului de revizuire cu hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului, organele judiciare amintite nefiind în imposibilitate de a examina fondul unor astfel de acuzații.
În consecință, instanța de revizuire nu are competența funcțională de a constata comiterea faptei de mărturie mincinoasă, iar revizuientul nu a formulat plângere penală în acest sens. Prin urmare, nici cazul prevăzut de art. 394, lit. b Cod procedură penală, nu este admisibil.
Pentru aceste considerente, neconstatându-se întemeiat niciunul din motivele de recurs ce poate fi luat în considerare din oficiu, în baza art. 38515, pct. 1, lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de revizuientul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art. 385/15, pct. 1, lit. b Cod procedură penală, respinge recursul formulat de recurentul-revizuient, împotriva deciziei penale nr. 370/A/20.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău, ca nefondat.
În baza art. 192, alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul la plata a 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red. -
Red. - M/
Red. -
Tehnored. - 2 ex.
8.02.2010
Președinte:Crîșmaru GabrielJudecători:Crîșmaru Gabriel, Anti Silviu Mengoni Arin
