Furtul (art.208 cod penal). Decizia 697/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 697
Ședința publică de la 20 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: George Ciobanu JUDECĂTOR 2: Membri Doru Filimon
- - - - JUDECĂTOR 3: Valentina
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 126 de la 11 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător ales și partea civilă.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, nefiind formulate cereri ori ridicate excepții, s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și achitarea inculpatului în temeiul art.10 lit.c p, existând motivul de casare prev.de art.3859pct.18 p, în condițiile în care, împotriva inculpatului nu sunt probe temeinice de vinovăție, iar probele care ar putea conduce la concluzia că acesta este autorul furtului, nu sunt credibile, fiind contrazise de celelalte probe, inclusiv de expertiza criminalistică asupra butucului încuietorii și care concluzionează că pătrunderea în apartament nu s-a făcut prin forțare.
Partea civilă declară că dorește să-și recupereze prejudiciu și solicită respingerea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, deoarece există probe suficiente de nevinovăție cu privire la fapta inculpatului, dar și cu privire la latura civilă. Solicită și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt solicită achitarea sa, deoarece nu este vinovat și declară că își însușește concluziile apărătorului ales.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală nr. 237 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr- în baza art. 208-209 alin. 1 lit. i cu aplicarea art. 37 alin 1 lit. a cp a fost condamnat inculpatul la 3 ani închisoare.
În baza art. 864cp a fost revocată suspendarea executării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare pronunțată prin sentința penală nr. 202/ 24.10.2005 de Tribunalul O l t, definitivă prin decizia nr. 63/ 23.02.2006 pronunțată de Curtea de apel Craiova.
S-au cumulat cele două pedepse cu închisoarea de mai sus, stabilindu-se pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 71 cp, s-a aplicat pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1lit.a teza a II a și b cp.
A fost admisă acțiunea părții civile și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2477 lei către această parte cu titlul de despăgubiri civile.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța această sentință au fost avute în vedere următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina cu nr. 5711/P/2006 înregistrat pe rolul Judecătoriei Slatina la nr- a fost trimis în judecată inculpatul pentru comiterea faptei de furt calificat având încadrarea juridică de mai sus.
Pe baza probelor administrate în cauză s-a reținut situația de fapt în sensul că, inculpatul este vecin de apartament cu partea vătămată, iar în cursul anului 2004, la solicitarea familiei părții vătămate a venit în apartamentul acesteia pentru a da unele relații cu privire la un calculator pe care tocmai îl cumpărase această familie, ocazie cu care inculpatul a constatat că este un produs diferit și mai performant.
S-a mai reținut de prima instanță, că în ziua de 22.12.2006, partea vătămată și soțul său au părăsit apartamentul și au mers la țară, iar pe hol, în dreptul apartamentului inculpatului, familia părții vătămate a discutat cu o vecină de bloc căreia i-au comunicat că urmează să facă această deplasare și că vor lipsi câteva zile.
În perioada 22- 24 decembrie 2006, după plecarea familiei părții vătămate inculpatul care a avut cunoștință de acest lucru, a pătruns, prin folosirea de chei potrivite, în apartamentul părții vătămate, de unde a sustras o brățară și un lanț din aur, suma de 860 lei, o sticlă de wisky, două carduri bancare unul BCR și altul BRD cât și componente ale unității centrale de memorie a calculatorului, bunuri pe care le-a transportat la domiciliul său.
Cu această ocazie s-a arată că inculpatul a pierdut în locuința părții vătămate o Ť. metalică cu rol de ornament care a fost găsită în holul apartamentului, lângă ușa de intrare în sufragerie, în data de 24.12.2006 cu ocazia efectuării cercetării la fața locului de către organele de poliție, după sesizarea acestora de partea vătămată imediat ce a revenit de la țară.
S-a mai arătat că în urma percheziției domiciliare la locuința inculpatului, pe lângă mai multe componente de calculator, a fost găsită o de pantaloni din material textil cu cataramă metalică ce prezenta ornamente metalice identice cu aceea găsită în locuința părții vătămate, așa cum s-a precizat în raportul de constatare tehnico-științifică traseologică întocmit de Serviciul Criminalistic al IPJ
După sustragerea bunurilor inculpatul a înstrăinat către martorul brățara și lănțișorul de aur pentru care i s-a dat în plată un telefon mobil performant marca Nokia ce putea fi conectat la internet.
De asemenea, s-a mai arătat că aceste bunuri au fost depistate la două case de amanet din mun. S, unde erau înregistrate pe numele martorului, iar partea vătămată a reușit să le recupereze prin plata contravalorii sumelor împrumutate.
Fapta inculpatului, de a pătrunde in intervalul arătat, prin folosirea fără drept, de chei potrivite, în locuința părții vătămate de unde a sustras bunurile menționate mai sus, producând un prejudiciu în valoare de 3000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat având încadrarea juridică menționată mai sus.
La stabilirea situației de fapt au fost avute în vedere probele cu caracter concludent ce au rezultat din declarația părții vătămate în coroborare cu procesul verbal de cercetare la fața locului, planșa cu fotografii judiciare, declarațiile de martori,contractul de împrumut garantat prin amanet, planșa foto a brățării și lanțului de aur,procesul verbal de prezentare pentru recunoaștere și predare primire, raportul de expertiză traseologică, cel de percheziție domiciliară cât și cel de constatare a rezultatelor testului lie-detector, probe care au fost menționate anterior.
Prima instanță a înlăturat ca nefiind concludentă apărarea formulată de inculpat în sensul că nu a pătruns și nu a sustras bunuri din locuința părții vătămate întrucât nu se coroborează cu probele menționate anterior.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 cp, atât cu caracter real cât și personal între care starea de recidivă postexecutorie având la bază ca prim termen pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare sub supraveghere a executării pronunțată prin sentința nr. 202/ 24.10.2005 de Tribunalul Olt pentru o infracțiune comisă cu intenție iar ca al doilea termen infracțiunea de față.
Întrucât noua infracțiunea a fost comisă în termenul de încercare stabilit prin sentința penală nr. 202/ 24.10.2005 de Tribunalul O l t, în baza art. 861și următoarele cp și este cu vinovăție sub forma intenției, fiind descoperită până la împlinirea acestui termen, în baza art. 864CP, s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării acestei pedepse de 1 an închisoare și executarea în întregime a acesteia. Întrucât pedeapsa de 1 an închisoare nu se contopește cu pedeapsa nou pronunțată acestea au fost cumulate.
În baza art. 71 alin. 1-3 cp s-a aplicat pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza II-a și b cp pe timpul detenției prin raportare la jurisprudența Curții din cauzele și Pârcălab contra României și Hirst contra Marii Britanii.
Sub aspectul laturii civile a procesului s-a reținut că sânt dovedite condițiile răspunderii delictuale prevăzute de art. 998,999. civil întrucât prin fapta ilicită părții civile i s-a produs un prejudiciu în cuantumul menționat anterior, iar în sarcina inculpatului s-a stabilit obligația civilă de despăgubire în vederea reparării indirecte a prejudiciului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul pentru motivele expuse în partea introductivă a deciziei.
Prin decizia penală nr. 126 de la 11 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, a fost respins apelul formulat de inculpatul ca nefondat și a fost obligat la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Tribunalul a statuat că sentința este temeinică și legală, situația de fapt s-a constatat în conformitate cu probele ce au atestat consumarea infracțiunii de furt calificat având încadrarea juridică menționată anterior și calitatea de infractor a inculpatului ca autor al infracțiunii, iar vinovăția inculpatului a rezultat în condiții de discernământ și responsabilitate a acestuia din conduita sa.
Ca probe cu caracter concludent au fost reținute cele menționate de prima instanță ce dovedesc comiterea infracțiunii. Chiar dacă acestea nu constituie probe directe, totuși nu se poate nega că sânt relevante în stabilirea situației de fapt și se coroborează cu cele din declarația de parte vătămată.
În aceste condiții, ansamblul probelor administrate în cauză în vederea stabilirii adevărului au demonstrat concluziile cu privire la existența infracțiunii și comiterea acesteia ca autor de către inculpat și au impus să fie înlăturate apărările inculpatului.
Astfel, apărarea că la data la care s-a consumat infracțiunea nu mai purta cureaua cu ornamente metalice a fost infirmată de proba tehnico-științifică traseologică menționată în raportul Serv. Criminalistic al IPJ O care a stabilit că ținta metalică găsită în apartament este de același fel cu cele de pe cureaua depistată cu ocazia percheziției domiciliare putând proveni de la aceasta dar și de celelalte probe între care cea a martorului care a atestat că inculpatul dat o parte din bunurile sustrase acestuia dar și că martorul le-a dat ca gaj pentru împrumuturi date de două case de amanet,bunuri care au fost identificate ca fiind cele furate.
Pe de altă parte, apărarea potrivit căreia telefonul mobil despre care s-a susținut că a fost dat în plată de martorul pentru bijuteriile furate și primite de acesta a fost de fapt cumpărat de la aceiași persoană în vara anului 2006,deci anterior faptei penale, s-a înlăturat de asemenea pe baza acelorași probe care au impus constatarea că nu există identitate între cele două telefoane dacă se acceptă ipoteza ca fiind reală vânzarea cumpărarea telefonului de către inculpat.
S-a mai avut în vedere și faptul că declarația martorului,ascultat de instanța de apel în apărarea inculpatului a fost în mod evident subiectivă pentru motivele de mai sus dar și pentru că acesta este prieten cu inculpatul, căruia nu îi putea refuza o astfel de depoziție favorabilă.
S-a mai constatat că din punct de vedere cronologic declarația acestui martor ascultat în apel nu a înlăturat comiterea faptei penale de către inculpat întrucât a menționat că acesta a fost prezent în comuna sa de origine până în Crăciunul anului 2006.
Celelalte apărări ale apelantului inculpat s-au constatat de asemenea ca fiind nefondate. Chiar dacă în concluziile raportului de constatare tehnico-științifică traseologică s-a menționat că yala de la apartamentul părții vătămate nu a fost deschisă cu alte instrumente decât cheile puse la dispoziție, totuși nu este exclusă astfel posibilitatea care, în raport de probele cauzei este o certitudine că inculpatul a avut la dispoziție o cheie potrivită cu care a acționat în așa fel încât cu ocazia deschiderii să nu producă urme-striații altele decât cele date de utilizarea normală a acestora.
Aspectul că în comerț se pot găsi curele cu același tip de ornament cu aceea a inculpatului a fost de asemenea irelevant, întrucât probele menționate anterior în ansamblul lor, au dus la concluzia provenienței țintei găsite la locul faptei ca fiind de la cureaua inculpatului, ca și a comiterii faptei penale de către acesta.
Cu privire la testul poligraf, aprecierea concluziilor acestuia a avut valoare de indiciu și a fost avută în vedere la aprecierea probelor, iar starea emoțională despre care s-a afirmat că a viciat rezultatele acestuia nu a putut fi exclusă la analiză ca având o cauză ținând de atitudinea ilicită inculpatului.
Referitor la neconcordanța componentelor de calculator găsite cu ocazia percheziției domiciliare la locuința inculpatului, cu cele sustrase de la partea vătămată, a fost de asemenea neconcludent, deoarece, după cum s-a reținut, inculpatul a procedat la înstrăinarea lucrurilor furate în privința bijuteriilor, ceea ce prezumă că și-a luat astfel de măsuri referitoare la componentele electronice de calculator sustrase.
Față de cele menționate a rezultat că este exclusă o soluție de achitare a inculpatului în baza art. 10 alin.1lit.c cpp așa cum se cere de inculpat.
Pedeapsa pronunțată în cauză s-a constatat ca fiind netemeinică sub aspectul individualizării sale, în raport de criteriile prevăzute de art. 72 cp. starea de recidivă prevăzută de art.37 alin.1 lit. a cp, în raport de conduita procesuală a inculpatului ce trebuia apreciată ca nesinceră, impunea să se aplice o pedeapsă relativ mai ridicată față de minimul special. Acest lucru nu mai este însă posibil doar în calea de atac a inculpatului deoarece s-ar încălca efectul neagravării situației în propriul apel.
Din examinarea sentinței, inclusiv sub aspectul modului de rezolvare a acțiunii civile, nu au rezultat elemente care să justifice reformarea acesteia.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul solicitând prin motivele de recurs, cât și oral prin apărătorul ales achitarea sa, deoarece nu el este autorul furtului.
Recursul este nefondat și va fi respins cu următoarea motivare:
Așa cum rezultă din coroborarea probelor administrate, la data presupusă a furtului, locuința părții vătămate nu era ocupată de aceasta sau de membrii familiei sale, iar inculpatul pe toată această perioada s-a aflat la locuința sa, apartament vecin cu apartamentul părții vătămate.
De asemenea este indubitabil că în perioada în care a fost neocupat apartamentul victimei, inculpatul s-a aflat în interiorul acestuia, lucru dovedit cu expertiza criminalistică, care a statuat că ornamentul metalic găsit în holul locuinței victimei provine de la cureaua găsită în apartamentul inculpatului și cu privire la care acesta declară că-i aparține.
De asemenea nu este de ignorat declarația martorului, pe baza căreia s-au recuperat o parte din bijuteriile victimei, martorul fiind persoana care a cumpărat bijuteriile de la inculpat și apoi le-a amanetat la case de amanet din municipiul
Faptul că expertiza criminalistică nu a evidențiat urme papilare în locuința victimei care să aparțină inculpatului și faptul că încuietoarea de la ușa de acces în apartament nu a fost forțată, nu exclude pătrunderea inculpatului prin geamul de la B locuinței, în condițiile în care victima ocupă apartamentul cu nr.1 din blocul respectiv, deci este situată la parterul blocului, iar inculpatul a avut posibilitatea să se informeze de lipsa victimei și familiei din locuința lor, pe o perioadă de mai multe zile.
Aceste probe înlătură apărările necredibile ale inculpatului.
Cu motivarea reținută, neexistând cazul de casare invocat și neconstatându-se din oficiu motive de fapt ori de drept care să determine casarea hotărârilor, în baza art.38515alin.1 pct.1 lit.b p, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 p;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 126 de la 11 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, ca nefondat
Obligă recurentul inculpat la 28 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 octombrie 2008.
- - - - -
Grefier,
Red.jud.DF.
Gh.
IB/28.10.2008
20 octombrie 2008
Emis extras penal.
Satina va încasa de la rec.inc. suma de 278 RON cheltuieli judiciare statului.
Președinte:George CiobanuJudecători:George Ciobanu, Membri Doru Filimon, Valentina
