Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 696/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 87/1994 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 696
Ședința publică de la 20 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: George Ciobanu JUDECĂTOR 2: Doru Filimon
- - - JUDECĂTOR 3: Valentina Trifănescu
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror.
.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul - în prezent deținut în cadrul Penitenciarului Craiova - împotriva deciziei penale nr. 55 din 31 martie 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Gorj.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat (în stare de arest), asistat de avocat ales, lipsind intimata - parte civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate cereri noi, instanța a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat pentru recurent, a solicitat admiterea recursului în baza art. 3859pct. 10 și 18 Cod procedură penală, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare.
A arătat că inculpatul a fost condamnat în mod greșit pentru că a semnat și ștampilat un singur act, iar din probe nu rezultă că acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor. De asemenea, a arătat că instanța de apel nu a ținut seama de raportul de expertiză și nu s-a pronunțat cu privire la excepția de neconstituționalitate formulată.
Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea recursului în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, arătând că decizia este legală și temeinică, iar latura penală și latura civilă au fost soluționate corect în cauză, fiind analizate toate cererile formulate de inculpat.
A mai arătat că în mod corect a fost condamnat inculpatul și că în faza de urmărire penală asistența juridică nu era obligatorie.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, a arătat că își însușește concluziile apărătorului ales.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Constată că, prin sentința penală nr. nr. 3054/16 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr- s-a constatat că în baza art. 334 prinC.P.P. încheierea din 02.10.2007 fost schimbată încadrarea juridică faptelor reținute în sarcina inculpatului, fiul lui și, născut la data de 26.02.1971, în Târgu-J, jud. G, cu domiciliul în comuna, sat, județul G, recidivist, CNP -, prin actul de inculpare reprezentat de rechizitoriu 4280/P/II/1/2006 din 20.11.2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu -J din art. 9 al. 1, lit. din L 241/2005 cu aplicarea art. 37 lit. în art. 9 lit. din Legea 241/ 15 iulie 2005 cu aplicarea art. 13 și art. 37 lit.
p.În baza art. 9 lit. din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 13. p. și art. 37 lit. a Cod Penal a fost condamnat inculpatul la 2 ( doi ) ani închisoare.
În baza art. 83 a fost revocată starea de suspendare condiționată executării pedepsei de 1,6 ani închisoare aplicată prin 3173/18.01.2003 a Judecătoriei Târgu -J pedeapsă ce va fi executată pe lângă pedeapsa de 2 ( doi) ani închisoare, inculpatul urmând să execute 3, 6 ani închisoare.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a și b pe durata prevăzută de art. 71
În baza art. 9 din Legea 241/2005 s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b și pe o durată de 4 ( patru) ani după executarea pedepsei principale cu închisoarea.
În baza art. 13 din Legea 241/2005 se va comunica prezenta sentință penală după rămânerea definitivă la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
În baza art. 346 C.P.P. raportat la art. 998 - 999 civ. a fost obligat inculpatul la - lei cu majorările de întârziere aferente până la achitarea integrală a prejudiciului către
S-a menținut măsura asiguratorie sechestrului bunurilor mobile și imobile ale inculpatului până la achitarea prejudiciului către partea civilă.
În baza art. 191 C.P.P. a fost obligat inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că rin p. rechizitoriu Nr. 4280/P/II/1/2006 din 20.11.2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu -J a fost trimis în judecată inculpatul, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal.
În fapt, Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice G, a sesizat faptul că, în calitate de administrator la SC COM SRL a întocmit trei facturi către SC SRL H, în valoare totală de 586.000.000 lei, fără a le evidenția în evidențele contabile.
Din actele de urmărire penală efectuate în cauză s-a stabilit că SC SRL Hae fectuat unele lucrări de amenajare a trei platforme pentru colectarea fierului vechi, contactând în acest sens, prin administratorul pe învinuitul căruia i-a fost încredințată executarea lucrării.
Inculpatul a emis cele trei facturi fiscale, respectiv facturile seria - nr. - din 26.03.2004, în valoare de 97.390.394 lei, factura - CA nr. - din 26.03.2004, pentru suma de 124.090.000 lei și - nr. - din 29.03.2004, în valoare totală de 364.600.873 lei.
Inculpatul a cauzat un prejudiciu de 123.126.318 lei impozit pe profit și 93.576.001 lei, reprezentând TVA-ul neachitat către stat, prin omisiunea înregistrării facturilor.
Fiind audiat, inculpatul a precizat că ar fi pierdut aceste facturi în anul 2005 precum și ștampila mare a unității anunțând acest aspect la un an de zile de la emitere, respectiv la data de 01.03.2005, aceasta după ce la data de 15.02.2005 a început un control de către G, la firma acestuia.
Fiind confruntat cu martorul, martorul a arătat că a avut relații contractuale și că a emis facturile pentru lucrările prestate, ba mai mult, a prezentat și un document scris, semnat și ștampilat cu ștampila mică a firmei de către.
In cauză s-a dispus efectuarea unei expertize grafoscopice a scrisului, expertiză ce a concluzionat că semnătura depusă la rubrica "întocmit" de pe actul sub semnătură privată, aparține inculpatului, precum și data acestuia.
În drept, parchetul a reținut că fapta inculpatului, săvârșită în modalitatea descrisă mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal.
Starea de fapt mai sus expusă a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare; adresa G; actele contabile ale firmei; expertiza tehnico-științifică; declarații martori; declarații învinuit.
persoana inculpatuluiPavel, s-a reținut că acesta este recidivist, iar în timpul cercetărilor a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând fapta pentru care a fost cercetat.
La cercetarea judecătorească inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor infracționale.
Avându-se in vedere poziția inculpatului de a nu recunoaște faptele infracționale s-a încuviințat de către instanța de fond, la cererea inculpatului prin apărător, administrarea probei cu expertiza grafologică a semnăturilor de pe cele trei facturi fiscale; seria - nr. - din 26.03.2004, în valoare de 97.390.394 lei, seria - CA nr. - din 26.03.2004, pentru suma de 124.090.000 lei și seria - nr. - din 29.03.2004, în valoare totală de 364.600.873 lei.
Concluziile expertizei grafologice efectuată de expert criminalist inspector, au fost că nu inculpatul a semnat cele trei facturi pe care se afla semnătura expertizată.
Expertiza de aceeași specialitate efectuată la urmărirea penală de către același expert criminalist a concluzionat că semnătura depusă la rubrica " întocmit " de pe fila nr. 153, reprezentând "Decont lucrări - platformă depozitare fier vechi comuna, sat, nr. 120" a fost executată de inculpatul.
Față de cererea de schimbare a încadrării juridice, observând probele aflate la dosarul cauzei, s-a constatat de către instanța de fond că inculpatul a săvârșit fapta infracțională descrisă prin actul de inculpare în starea recidivei post condamnatorii prevăzută de art. 37, lit. și p. nu în starea de recidivă post executorie prevăzută de art. 37, lit. cum p. s-a reținut prin actul de inculpare.
Primul termen al recidivei post condamnatorii este reprezentat de pedeapsa de 1,6 ani închisoare aplicată prin 3173/18.06.2003 a Judecătoriei Târgu -J, definitivă prin neapelare, prin care inculpatului i s-a stabilit starea prevăzută de art. 81. privind p. suspendare condiționată a executării pedepsei respective pe durata termenului de încercare prevăzută de art. 82
Potrivit legii nr. 241 din 15 iulie 2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr. 672 din 27 iulie 2005, la art. 9 sunt prevăzute faptele ce constituie " infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi, următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;"
În cauza de față, instanța de fond a mai reținut că fapta reținută prin actul de inculpare în sarcina inculpatului se încadrează la data judecării cauzei în dispozițiile art. 9 lit. b din legea nr. 241 din 15 iulie 2005 cu aplicarea art. 13 și art. 37, lit. a în sensul că acesta a omis evidențierea în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate și consemnate în documentele de evidență tehnico operativă "Decont lucrări - platformă depozitare fier vechi comuna, sat, nr. 120", întocmit de către inculpat așa cum s-a dovedit prin expertiza efectuată la urmărirea penal, precum și cele trei facturi fiscale ce se refereau la același gen de lucrări.
Această constatare a instanței s-a bazat pe faptul că fapta infracțională a fost săvârșită în conformitate cu actul de inculpare (rechizitoriu) de către inculpat sub imperiul dispozițiilor art. 11, lit. c, din Legea nr. 87 din 18 octombrie 1994, pentru combaterea evaziunii fiscale republicată în Monitorul Oficial nr. 545 din 29 iulie 2003, în temeiul <LLNK 12003 161 10 202 0 62>art. XII din titlul II al cărții a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, pentru că omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate de către inculpat e reținută prin rechizitoriu că ar fi fost săvârșită în anul 2004.
Față de cele reținute de către instanță și văzând dispozițiile art. 334., prin încheierea din 02.10.2006 s-a schimbat încadrare juridică a faptei infracționale reținută în sarcina inculpatului din art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal în art. 9, lit.b din legea nr. 241/15 iulie 2005 cu aplicarea art. 13 și art. 37, lit. a ( dispoziție în vigoare la data judecări cauzei, dispoziție ce a fost prevăzută de art. 11, lit. c din Legea nr. 87 din 18 octombrie 1994 pentru combaterea evaziunii fiscale republicată în Monitorul Oficial nr. 545 din 29 iulie 2003 în temeiul <LLNK 12003 161 10 202 0 62>art. XII din titlul II al cărții a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, la data când a fost săvârșită de către inculpat fapta infracțională).
, administrator al SC COM SRL nu a înregistrat în contabilitatea proprie trei facturi emise către SC SRL H, respectiv factura - -/26.03.2004, în valoare totală de 97.390.394 lei inclusiv TVA, factura - -/26.03.2004 în valoare totală de 124.090.000 lei inclusiv TVA și factura - -/29.03.2004 în valoare totală de 364.600,873 iei, cu justificarea că cele trei facturi au fost pierdute împreună cu alte 46 facturi din carnetul - - -.
Au fost declarate ca pierdute prin anunț în ziarul în luna martie a anului 2005, exact în perioada când administratorul societății era căutat de către echipa de control pentru efectuarea controlului, fără însă a fi respectate prevederile nr. 29/2003 privind aplicarea dispozițiilor HG nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă.
Potrivit art. 4 din acest act normativ, "în cazul pierderii sau sustragerii formularelor cu regim. special, agenții economici sunt obligați: a)să anunțe, în termen de 24 de ore de la constatarea, pierderea sau sustragerea formularelor cu regim special la direcția generală a finanțelor publice județeană, a municipiului B, respectiv la administrațiile finanțelor publice le sectoarelor municipiului B, după caz; pentru sustragere vor fi anunțate și organele de poliție; b) să transmită Companiei Naționale "Imprimeria Națională" - SA lista seriilor și plajelor de numere ale formularelor cu regim special pierdute sau sustrase, în termen de 48 de ore de la constatarea pierderii sau sustragerii".
Prin omisiunea neînregistrării veniturilor impozabile a fost cauzat un prejudiciu bugetului general consolidat al statului.
Din probele administrate în cauză la urmărirea penală și cercetarea judecătorească s-a reținut de către instanța de fond că starea de fapt reținută prin actul de inculpare e reală iar fapta săvârșită de inculpatul reprezintă elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. art. 9, lit. b din legea nr. 241/15 iulie 2005 cu aplicarea art. 13 c.p. și art. 37, lit. a ( dispoziție în vigoare la data judecări cauzei, dispoziție ce a fost prevăzută de art.11, lit. c din Legea nr. 87 din 18 octombrie 1994 pentru combaterea evaziunii fiscale republicată în Monitorul Oficial nr. 545 din 29 iulie 2003, la data când a fost săvârșită de către inculpat fapta infracțională) așa cum s- și schimbat încadrarea juridică a faptei.
Operațiunile economice efectuate și consemnate ca dovadă (probă) în cele trei facturi fiscale; seria - nr. - din 26.03.2004, în valoare de 97.390.394 lei, seria - CA nr. - din 26.03.2004, pentru suma de 124.090.000 lei și seria - nr. - din 29.03.2004, în valoare totală de 364.600.873 lei, s-au găsit la beneficiarul lucrărilor efectuate de societatea furnizoare administrată de inculpat, facturi înregistrate în evidența contabilă, având efect în patrimoniu acestei societăți, inclusiv în sensul creanțelor financiar bugetare.
Aceleași facturi nu au fost înregistrate în evidența contabilă a societății administrată de inculpatul, neavând efect în patrimoniu acestei societăți, inclusiv în sensul creanțelor financiar bugetare.
La întocmirea documentelor primare de evidență tehnic-o operativă a participat și inculpatul, semnătura acestuia aflându-se pe documentul expertizat și intitulat "Decont lucrări - depozitare fier vechi comuna, sat., nr.120 ", expertiză ce a concluzionat că există semnătura acestuia.
Expertiza s-a efectuat la urmărirea penală și a vizat un document tehnic de decontare a operațiunilor economice efectuate, document semnat de inculpat ce înlătură susținerea în apărare sa că nu cunoștea ca societatea administrată de acesta să fi efectuat operațiunile economice facturate beneficiarului din carnetul de facturi aprovizionate, facturi găsite în evidența documentară și contabilă la contul sintetic " 231 corporale în curs, în activul patrimonial al beneficiarului.
Operațiunile economice efectuate rezultă din natura decontului ce se referă la " lucrări", intitulându-se în acest sens "decont de lucrări", iar obiectul operațiunilor economice facturate consemnate în cele trei facturi se referă tot la același gen de lucrări.
Natura documentului "decont de lucrări", viza decontarea (plata) lucrărilor deja efectuate, document pe care inculpatul l-a semnat și acesta nu mai poate susține că nu cunoștea operațiunile economice facturate beneficiarului cu toate că inculpatul nu a semnat facturile respective, după cum a reieșit din concluziile expertizei efectuate în cauză la cercetarea judecătorească.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, instanța de fond a avut în vedere disp.art.72 pen. în sensul că va ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de dispozițiile părții speciale a codului penal, în sensul limitelor de pedeapsă prevăzute pentru fapta săvârșită de către inculpat (art. 9, lit. b din legea nr. 241/15 iulie 2005 cu aplicarea art. 13 c.p. și art. 37, lit. a ), de persoana inculpatului, de gradul de pericolul social concret al faptei săvârșite și de împrejurările care atrag agravarea sau atenuarea răspunderii penale.
Cu privire la persoana inculpatului, s-a reține din probele administrate în cauză că acesta a săvârșit fapta prevăzută de art. 9, lit. b din legea nr. 241/15 iulie 2005 cu aplicarea art. 13 p, în starea recidivei post condamnatorii.
Primul termen al recidivei post condamnatorii este reprezentat de pedeapsa de 1,6 ani închisoare aplicată prin 3173/18.06.2003 a Judecătoriei Târgu -J, definitivă prin neapelare, prin care inculpatului i s-a stabilit starea prevăzută de art. 81 privind suspendare condiționată a executării pedepsei respective pe durata termenului de încercare prevăzută de art. 82
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat, susținând că la urmărirea penală nu a fost asistat de avocat, deși acest lucru era obligatoriu, invocând totodată neconstituționalitatea art. 171 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 24 din Constituția României.
Prin decizia penală nr. 55 din 31 martie 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Gorj, s-a dispus respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpat și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de prim control judiciar a constatat în esență că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 171 alin. 2.pr.pen. rap. la art.24 din Constituția României invocată de apărătorul ales al inculpatului, dispoziție ce ar urma să fie înlocuită cu "asistența juridică este obligatorie în toate cauzele penale", nu are legătură cu cauza de față de vreme ce Curtea Constituțională s-a pronunțat anterior cu privire la aceste aspecte.
Dispozițiile art.171 alin. 2.pr.pen prevăd expres cazurile în care asistența juridică este obligatorie în cursul urmăririi penale, iar alin.3 al aceluiași articol prevede că asistența juridică este obligatorie în cazurile în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare, numai în cursul judecății, nu și în cursul urmăririi penale așa cum susține apărătorul inculpatului.
Și privitor la vinovăția inculpatului și probatoriul administrat de instanța de fond, s-a apreciat că cele invocate de inculpat în apel sunt neîntemeiate.
Inculpatul nu a recunoscut că a semnat documentația tehnică operativă în baza căreia s-au întocmit facturile deși expertiza tehnică efectuată în cauză a concluzionat că semnătura aparține acestuia.
Inculpatul a susținut că nu a semnat devizul de lucrări declarând că "probabil am semnat o coală de hârtie albă să o folosească contabilul meu, pentru a da o adeverință ori împuternicire, ori mi-a băgat devizul printre alte acte și eu nu am văzut".
Din declarațiile martorului - administratorul SC SRL H rezultă că acesta îl cunoaște pe inculpatul, că a avut afaceri cu acesta în sensul că inculpatul a amenajat trei platforme pentru colectarea fierului vechi și a emis cele trei facturi în cursul lunii martie 2004, martorul prezentând și un document intitulat "antemăsurătoare" document ce este semnat și ștampilat de către inculpat - fapt rezultat din însăși expertiza grafică efectuată în cauză.
Inculpatul de altfel a aplicat pe document și ștampila mică aparținând SC COM SRL.
De altfel s-a procedat și la confruntarea inculpatului cu martorul, acesta susținând cele declarate anterior.
De precizat este faptul că inculpatul a anunțat pierderea celor trei facturi, după ce a aflat că este căutat de lucrătorii DGFP G în vederea efectuării unui control, verificarea începând la data de 15.02.2005 iar inculpatul a publicat pierderea documentelor la data de 01.03.2005.
Fapta inculpatului săvârșită în modalitatea descrisă mai sus a fost pe deplin dovedită cu procesul verbal de constatare, adresa DGFP G, actele contabile ale firmei, expertiza efectuată în cauză și declarațiile martorilor, și, ce se coroborează cu declarațiile inculpatului, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art.9 lit.b din Legea 241/2005 cu aplicarea art.13 pen. și art.37 lit.a pen. text de lege în baza căruia s-a dispus condamnarea inculpatului la doi ani închisoare.
S-a apreciază astfel că nu se impune prelungirea probatoriului administrat la urmărirea penală și în faza de cercetare judecătorească.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul, personal și prin apărătorul ales, solicitând admiterea recursului în baza art. 3859pct. 10 și 18 Cod procedură penală, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, arătând că a fost condamnat în mod greșit pentru că a semnat și ștampilat un singur act, iar din probe nu rezultă că se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor. De asemenea, a arătat că instanța de apel nu a ținut seama de raportul de expertiză și nu s-a pronunțat cu privire la excepția de neconstituționalitate formulată.
Recursul formulat de inculpat este fondat, pentru următoarele considerente:
Curtea constată că, în speță sunt incidente dispozițiile art. 3859pct. 10 Cod procedură penală, potrivit cărora hotărârea este supusă casării în cazul în care instanța nu s-a pronunțat asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.
Se constată astfel că, la termenul de judecată din 17 martie 2008, avocat a formulat, pentru inculpat, o cerere prin care a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 171 alin. 2 Cod procedură penală în raport cu dispozițiilor art. 24 din Constituție.
Deși în considerentele deciziei, instanța a arătat că excepția de neconstituționalitate invocată nu are legătură cu cauza, din analiza încheierii de ședință din 17 martie 2008 și a dezbaterilor ce au avut loc la termenul din 31.03.2008, se constată că instanța de apel nu a soluționat cererea de sesizare aa C urții Constituționale, ca urmare a excepției invocate.
Ca urmare, în temeiul art. 3859pct. 10 Cod procedură penală raportat la art. 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală, va admite recursul formulat de inculpatul, va casa decizia Tribunalului Gorj și va trimite cauza spre rejudecarea apelului la această instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul - în prezent deținut în cadrul Penitenciarului Craiova - împotriva deciziei penale nr. 55 din 31 martie 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Gorj.
Casează decizia atacată.
Trimite cauza spre rejudecarea apelului, la TRIBUNALUL GORJ.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. jud. -
Jud. apel:
C-tin
Dact. 3 ex./ 07 noiembrie 2008
Președinte:George CiobanuJudecători:George Ciobanu, Doru Filimon, Valentina Trifănescu
