Furtul (art.208 cod penal). Decizia 70/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENAL ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENAL NR.70/R/2009
Ședința public din 04 februarie 2009
Instanța compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Ilieș judector
JUDECTORI: - -
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Cluj reprezentat prin:, procuror șef secție judiciar
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.327/A din 24 noiembrie 2008 pronunțat în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect infracțiunea de furt, prev.de art.208 alin.1 pen.
La apelul nominal fcut în cauz se prezint inculpatul, asistat de aprtor ales, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei dup care, se prezint aprtorul desemnat din oficiu al inculpatului, av., din Baroul Cluj, care solicit acordarea onorariului avocațial pentru studiul dosarului și prezența sa la termenul de astzi.
Întrebat fiind, inculpatul arat c-și însușește recursul declarat de aprtorul desemnat din oficiu. S-a procedat la ascultarea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnat conform procesului-verbal depus la dosar.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acord cuvântul pentru susținerea recursului.
Aprtorul inculpatului solicit admiterea recursului, casarea deciziei atacate și menținerea ca legal și temeinic a sentinței primei instanțe, care a dispus achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d pr.pen. Fr nici un temei legal, instanța de apel a schimbat temeiul achitrii, dispunând achitarea inculpatului în baza art.10 lit.b/1 pr.pen. și aplicându-i recurentului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 800 lei. Tribunalul Cluja considerat c din probele administrate în cauz exist indicii c inculpatul a svârșit infracțiunea care i se reține în sarcin și c exist scopul prevzut de lege, respectiv cel al însușirii pe nedrept al bunurilor luate. Aceast susținere nu este dovedit cu actele de la dosar și nici nu este motivat de instanța de apel. Chiar dac s-a dispus aplicarea art.18/1 pen. trebuia s existe o motivare bazat pe un probatoriu cert. Este foarte relevant în speț atitudinea inculpatului de a încerca recuperarea prejudiciului. Fapta comis de inculpat nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, deoarece lipsește scopul care trebuie s existe la momentul svârșirii faptei și anume însușirea pe nedrept. Din declarația inculpatului și a administratorului societții rezult c inculpatul a luat bunul pentru a-l obliga pe administrator s-i achite salariul. Este real faptul c acel salariu nu este înscris într-un contract de munc, deoarece inculpatul a prestat o munc fr a fi pltit, îns nu poate fi vorba de un dosar penal, ci eventual civil sau comercial. Este cert c infracțiunea de furt nu exist, deoarece scopul cu care inculpatul a luat bunul a fost nu în vederea însușirii pe nedrept, ci pentru aod etermina pe partea vtmat s-i achite niște drepturi. Partea vtmat a refuzat primirea bunului, solicitând în schimbul lor o sum de bani, deci se poate spune c inculpatul este cel prejudiciat, întrucât pe de o parte nu i s-a pltit salariul și pe de alt parte, i s-au cerut bani pe bunurile luate. Pentru toate aceste motive, arat c se impune admiterea recursului, casarea deciziei atacate și menținerea hotrârii instanței de fond.
Reprezentanta Parchetului solicit respingerea recursului declarat de inculpat ca nefundat și menținerea ca legal și temeinic a deciziei atacate. Inculpatul nu avea nici un drept s ia acele bunuri pentru aod etermina pe partea vtmat s-i plteasc salariul. Acesta trebuia s se adreseze instanței civile pentru recuperarea creanței. Scopul rezult din materialitatea faptei. Scopul imediat era cel al însușirii pe nedrept. Solicit a se avea în vedere decizia nr.108/1997 a Curții de Apel Cluj în care se arat c pentru existența infracțiunii nu are relevanț c inculpatul se credea îndreptțit s ia bunul. Solicit respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicit admiterea recursului și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind legal și temeinic, în mod corect dispunându-se achitarea sa.
CURTEA
Prin sentința penal nr.653/25.09.2008 a Judec toriei Cluj -N în temeiul art.11 pct.2 lit.a C.P.P. rap. la art.10 lit.d s C.P.P.-a dispus achitarea inculpatului, fiul lui și, nscut la data de 13 iulie 1940, în C-N, cetțean român, studii superioare, stagiul militar ne satisfcut, pensionar, CNP -, domiciliat în C-N,-,. 10 jud. C, cu reședința în C-N,- jud. C, fr antecedente penale, pentru svârșirea infracțiunii de furt prevzut de art.208 alin. 1 Cod Penal;
În temeiul art. 14, 346 al. 1 C.P.P. coroborat cu art. 998 și urm. civ. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei ctre partea civil SC SRL, prin reprezentant, cu sediul în C-N,-,. 79, jud. C;
În temeiul art. 191 al. 1 pct 1 lit c a C.P.P. fost obligat inculpatul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare ctre stat.
În temeiul art 189 onorariul C.P.P. aprtorului din oficiu în sum de 100 lei s-a avansat din.
Pentru a pronunța aceast hotrâre, prima instanț a reținut c în data de 14 mai 2007, numitul în calitate de administrator la SC SRL, a reclamat faptul c inculpatul, angajat al societții i-a sustras mai multe scule (un aparat de tiat faianț, o bormașina marca de culoare, o bormașin de culoare galben), care se aflau în incinta Grupului Școlar, unde societatea deține o magazie.
Trebuie menționat c inculpatul nu era angajat cu contract de munc la societatea respectiv, ci potrivit susținerilor numitului în fața instanței, se afla în perioada de prob.
Organele de poliție au procedat la audierea inculpatului care a declarat c a lucrat pentru SC SRL din luna martie 2007 și efectua lucrri de zugrvit în incinta Liceului din C-N, unde societatea avea o magazie în care erau depozitate sculele. Inculpatul a menționat c nu a primit salariul pentru lunile martie și aprilie, deși s-a prezentat la serviciu în fiecare zi, motiv pentru care în data de 3 mai 2007 s-a hotrât s-și întrerup activitatea și la plecarea de la serviciu a luat niște scule, în contul salariului pe care nu l-a primit, în total suma de 1.800 lei. Inculpatul a declarat de asemenea c la plecare i-a spus beneficiarului lucrrii martorul G c a luat sculele respective în contul salariului și l-a rugat s-i transmit numitului c le gsește la locuința sa. Inculpatul a declarat c este de acord s restituie sculele în momentul în care va primi salariul restant.
În cursul judecații inculpatul a declarat aceleași aspecte, artând c a discutat personal cu numitul care i-a spus inițial c poate pstra sculele în contul salariului. Inculpatul a menționat c a fost de acord s-i restituie sculele numitului, dar ulterior acesta i-a spus c pretinde suma de 1.000 lei, pe care este de acord s i-o achite.
A fost audiat, în calitate de reprezentant al SC SRL, care a declarat c inculpatul a lucrat la societatea sa aproximativ trei luni, fr forme legale, iar în luna mai 2007 a fost anunțat de beneficiarul lucrrii c muncitorii nu au venit la serviciu și c au disprut sculele din încperea care le-a fost pus la dispoziție. Acesta a susținut c a aflat ulterior c sculele au fost luate de inculpat în contul salariului și a menționat c plata salariului a întârziat pentru c lucrarea nu a fost efectuat la timp. Numitul a recunoscut c a discutat cu inculpatul în legtura cu restituirea sculelor dup ce au fost chemați la poliție, dar nu a fost de acord s le primeasc pentru ca între timp își cumprase altele. Acesta nu a recunoscut faptul c a fost de acord ca inculpatul sa pstreze sculele în contul salariului.
În cursul urmririi penale martorul Gad eclarat c este președintele Clubului Sportiv Voința care are un punct de lucru în incinta Liceului, situat pe strada -.-, unde în cursul anului 2007 s-au efectuat niște lucrri de finisaj de ctre SC SRL. Martorul a declarat c a pus la dispoziția muncitorilor o încpere în care erau ținute sculele, iar în data de 3 mai 2007, numitul i-a spus c patronul societții nu i-a achitat salariul și din acest motiv va lua o parte din scule, pân va primi suma de bani restant.
Martorul a fost audiat și în cursul judecții menționând faptul c în momentul contractrii lucrrii, a achitat patronului costul acesteia în avans, iar ulterior a aflat c acesta nu și-a pltit angajații. Martorul a menționat c a pus la dispoziția muncitorilor o încpere unde puteau s-și depoziteze sculele, fr ca el sa aib vreo responsabilitate în privința uneltelor, cheia fiind la muncitori. Martorul a artat faptul c într-o zi inculpatul i-a spus c ia niște scule pentru c nu a fost pltit pentru munca prestat, aspect pe care l-au confirmat și alți muncitori. Martorul a menționat c îi pare ru c nu l-a acționat în judecat pe pentru neefectuarea lucrrii, artând c muncitorii au plecat nemulțumiți c nu au fost pltiți, deși costul lucrrii a fost achitat anticipat.
În cursul judecații a fost audiat martorul, fiul vitreg al inculpatului, care a declarat c a discutat personal cu, dup ce inculpatul a luat sculele respective, iar acesta i-a spus inițial c dorește restituirea bunurilor, dar ulterior i-a spus c vrea o suma de bani în schimbul lor pentru c între timp și-a cumprat altele.
Analizând mijloacele de prob expuse mai sus, instanța de fond a apreciat c fapta svârșit de inculpatul nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, în ce privește latura subiectiv. Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de furt, din probele administrate a rezultat c inculpatul a luat fr consimțmântul reprezentantului SC SRL mai multe unelte și scule electrice, care se aflau într-o magazie situat în incinta cldirii în care se desfșurau lucrri de finisaj. Pe lâng existența în fapt a acțiunii de luare a bunului mobil din posesia altuia fr consimțmântul acestuia, infracțiunea de furt presupune sub aspectul laturii subiective pe lâng intenție ca form de vinovție și cerința unui scop special, respectiv însușirea pe nedrept a bunului.
Pentru svârșirea infracțiunii de furt este necesar de asemenea ca scopul cerut de lege s existe în momentul svârșirii faptei. În cauza de faț inculpatul a luat bunurile firmei, fr intenția de a și le însuși pe nedrept, aspect care rezult fr dubiu din conduita sa atât în momentul în care a plecat cu sculele asupra sa, cât și ulterior când a purtat discuții cu numitul despre acest aspect. Astfel, la plecare inculpatul l-a anunțat pe numitul G c a luat sculele în contul salariului pe care urma s-l primeasc de la patronul firmei, a luat legtura cu cruia i-a spus c bunurile sunt la locuința sa și c este dispus s le restituie, aspect confirmat de acesta cu ocazia audierii în cursul cercetrii judectorești. Aspectele susținute de inculpat în justificarea gestului su, respectiv neplata salariului au fost confirmate și prin declarațiile martorului G, care a menționat c deși a achitat prețul lucrrii numitului, acesta nu și-a pltit muncitorii.
Astfel, din probele administrate nu rezult nici un element care s duc la concluzia c inculpatul a luat bunurile în scopul însușirii pe nedrept. În literatura de specialitate s-a menționat faptul c acest scop atribuie faptei periculozitatea social caracteristic unei infracțiuni, permițând delimitarea faptelor de înclcarea a posesiei sau detenției asupra bunurilor mobile cu o astfel de periculozitate de alte fapte de înclcare a posesiei sau detenției asupra acestor bunuri. Chiar dac se dovedește c fptuitorul a acționat cu intenție în ceea ce privește luarea bunului, dar în alt scop latura subiectiv a infracțiunii de furt nu este realizat.
Este evident faptul c inculpatul nu a adoptat o conduit corespunztoare în ce privește modalitate a prin care a înțeles s-și recupereze salariul pentru munca prestat, acțiunea sa de luare a bunurilor putând fi circumscrisa unei fapte ilicite care poate atrage rspunderea civil delictual, dar care nu prezint caracteristicile și periculozitatea unei infracțiuni.
Faț de cele de mai sus, având în vedere c fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, în temeiul art. 11 pct.2 lit.a raportat C.P.P. la art.10 lit. d C.P.P. instanța de fond a dispus achitarea inculpatului.
În ce privește latura civil a cauzei, instanța de fond a constatat c reprezentantul SC SRL, a declarat cu ocazia audierii faptul c a convenit cu inculpatul valoarea prejudiciului la suma de 1.000 lei. Chiar dac instanța a constatat c inculpatul nu a svârșit infracțiunea de furt, conduita acestuia prezint caracteristicile unei fapte ilicite cauzatoare de prejudiciu, care atrage intervenția rspunderii civile delictuale. Inculpatul a declarat cu ocazia audierii c este de acord s-i achite numitului suma de 1.000 lei, iar din înscrisul de la fila 21 din dosar a rezultat c în data de 16 iulie 2008 a achitat parțial prejudiciul cauzat, respectiv suma de 500 lei.
Apreciind c în cauz sunt întrunite condițiile rspunderii civile delictuale, în temeiul art. 14, 346 al. 1 C.P.P. coroborat cu art. 998 și urm. civ. instanța a dispus obligarea inculpatului la plata prejudiciului rmas nerecuperat, respectiv suma de 500 lei ctre partea civil SC SRL.
Împotriva acestei hotrâri a promovat apel Parchetul de pe lâng Judec toria Cluj -N, declarația fiind înregistrat la Judec toria Cluj -N la data de 29.09.2008.
În motivarea apelului se arat c hotrârea primei instanțe este nelegal și netemeinic întrucât fapta svârșit de inculpat, în materialitatea ei, rezultat din probele administrate în cauz întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii de furt, întrucât a urmrit, prin luarea acelor scule deposedarea nelegal a reprezentantului prții vtmate de bunurile respective, astfel c exist în speț mobilul infracțiunii, ce face parte integrant din latura subiectiv a acesteia.
Prin decizia penal nr.327 din 24 noiembrie 2008 a Tribunalului Clujs -a admis apelul declarat de ctre Parchetul de pe lâng Judec toria Cluj - desființându-se hotrârea atacat cu privire la temeiul de achitare al inculpatului și cu privire la temeiul juridic în care este obligat la cheltuieli judiciare ctre stat, și pronunțând o nou soluție în aceste limite, în baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.1Cod Procedur Penal, inculpatul, a fost achitat pentru svârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 208 al. 1 Cod Penal.
În temeiul art. 181 al.3 rap. la art. 91 lit.c Cod Penal s-a aplicat inculpatului sanctiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 800 lei.
S-au menținut dispozițiile sentinței atacate cu privire la acțiune a civil din cauz.
În baza art. 192 al.1 pct.1 lit.d Cod Procedur Penal inculpatul a fost obligat s plteasc în favoarea statului cheltuieli judiciare în sum de 250 lei (conform sentinței apelate).
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În temeiul art. 189 Cod Procedur Penal s-a stabilit onorariu pentru aprtorul desemnat pentru inculpat în apel, în sum de 200 lei, care s-a avansat din Fondul Ministerului Justiției în favoarea Baroului C - av..
În baza art. 192 al.3 Cod Procedur Penal cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rmas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța aceast decizie, tribunalul a constatat c apelul a fost promovat în termenul de 10 zile prev. de art.363 alin.1 Cod procedur penal, termen ce a curs pentru reprezentantul Parchetului, de la pronunțarea soluției, și anume 25.09.2008, conform art.363 alin.2 Cod procedur penal.
Verificându-se hotrârea atacat pe baza materialului și lucrrilor din dosarul cauzei și prin prisma temeiurilor invocate în memoriul de apel, s-a apreciat c prima instanț a pronunțat o soluție eronat.
Astfel, din probele administrate în cauz rezult, fr putinț de tgad, c în prima Jal unii mai 2007 inculpatul a luat din magazia de scule a prții vtmate SC SRL aflat în incinta Liceului din C-N un aparat de tiat faianț, o bormașin marca de culoare și o bormașin de culoare galben, în contul salariului totalizând 1.800 lei, pe care nu l-a primit pentru lunile martie și aprilie 2007. Despre acest lucru inculpatul l-a anunțat pe beneficiarul lucrrii efectuate de societatea parte vtmat, martorul Din probatoriul existent în cauz rezult c acest aspect i-a fost comunicat și administratorului societții parte vtmat.
Dac în ceea ce privește latura obiectiv a infracțiunii de furt, și anume luarea unui bun mobil din posesia altuia fr consimțmântul acestuia, lucrurile sunt mai mult decât evidente, aceasta fiind prezent în cauz, discuții suscit existența laturii subiective a infracțiunii dedus judecții.
Pentru existența unei astfel de fapte penale este necesar ca bunul mobil ce face obiectul material al infracțiunii s fie luat n scopul însușirii pe nedrept. Existența acestui scop presupune comiterea faptei cu intenție direct.
Din ansamblul probator mai sus evidențiat, rezult fr dubiu, c bunurile au fost luate de ctre inculpat din posesia prții vtmate fr consimțmântul acesteia, în scopul însușirii pe nedrept.
Din probele de la dosar reiese c într-adevr inculpat nu a încasat salariul pe lunile martie și aprilie 2007 în cuantum total de 1.800 lei. Valorificarea acestor drepturi salariale se putea realiza îns numai prin intermediul instanțelor judectorești, fiind binecunoscut adagiul potrivit cruia nimeni nu-și poate face dreptate singur. Este evident c nu exist nici un raport de cauzalitate între însușirea acelor bunuri mobile și munca prestat de ctre inculpat nu are relevanț în cauz nici aspectul c partea vtmat a încasat prețul lucrrii și cu toate acestea nu a pltit salariile muncitorilor, fiind posibil ca acestea s nu fie pltite pentru c aceștia nu și-au îndeplinit la rândul lor obligațiile asumate, neexecutând lucrri de calitate și în termen. Dar, oricum aceste aspecte nu au relevanț sub aspectul consumrii infracțiunii de furt. Nu este judicioas aprecierea instanței de fond potrivit creia inculpatul a luat acele bunuri fr intenția de a și le însuși pe nedrept, atâta timp cât din probele de la dosar rezult fr echivoc c chiar a dispus de acele bunuri în virtutea dreptului de proprietate, cu atributul acestuia și anume puterea de dispoziție.
Prin urmare, este clar c inculpatul a luat acele bunuri în scopul însușirii lor pe nedrept, în orice eventualitate, a achitrii sau nu a drepturilor salariale restante. Sub aspectul subiectiv intelectiv este relevant și atitudinea inculpatului care a efectuat demersuri pentru recuperarea prejudiciului achitându-i prții vtmate o parte din valoarea sculelor sustrase.
Așadar, fapta dedus judecții întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.208 alin.1 Cod penal. Ținând seama îns de modul și mijloacele de svârșire a faptei, spontane, neelaborate, de scopul mediat urmrit, și anume valorificarea creanțelor salariale pe care inculpatul le avea faț de partea vtmat, de împrejurrile în care fapta a fost svârșit, fiind anunțat beneficiarul lucrrii despre luarea sculelor și de urmarea produs, relativ neînsemnat precum și de persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale și de conduita acestuia manifestat dup comiterea faptei și evidențiat prin repararea parțial, benevol, a prejudiciului, se poate concluziona c prin conținutul ei concret și prin atingerea minim adus patrimoniului prții vtmate, aceasta nu prezint gradul de pericol social al unei infractiuni.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și menținerea hotrârii instanței de fond ca fiind legal și temeinic.
În motivele de recurs inculpatul a artat c în cauz lipsește mobilul comiterii faptei, respectiv însușirea fr drept, întrucât art.208 pen. stabilește c pe lâng latura subiectiv a furtului este necesar s existe și un scop special al însușirii pe nedrept al bunului.
Așa fiind, susține inculpatul, ori de câte ori lipsește acest scop chiar dac fptuitorul acționeaz cu intenție în ceea ce privește luarea bunului dar în alt scop, latura subiectiv a infracțiunii nu se realizeaz, iar fapta nu poate fi încadrat în disp.art.208 pen.
Inculpatul a mai artat c acele bunuri le-a luat nu în scopul însușirii pe nedrept, ci pentru a-l obliga pe reprezentantul prții vtmate s-i achite salariul cuvenit pentru munca prestat.
Recursul formulat de inculpat urmeaz s fie admis pentru motivele ce se vor arta în continuare:
Instanța de apel a reținut o stare de fapt conform cu realitatea în sensul c în prima Jal unii mai 2007 inculpatul a luat din magazia de scule aparținând prții vtmate SC" Grup "SRL aflat în incinta Liceului din C N un aparat de tiat faianț o bormașin marca de culoare și o bormașin de culoare galben în contul salariului totalizând 1800 lei pe care nu l-a primit pentru lunile martie și aprilie 2006.
Despre aceast împrejurare inculpatul l-a anunțat pe beneficiarul lucrrii efectuate de societatea parte vtmat martorul G, iar din probele administrate în cauz rezult c acest aspect i-a fost comunicat și administratorului societții parte vtmat.
Din probele de la dosar rezult c inculpatul nu a primit salariul pe lunile martie și aprilie 2007, în sum total de 1800 lei, îns valorificarea acestor drepturi salariale se putea realiza doar prin intermediul instanțelor de judecat, fiind bine cunoscut expresia potrivit creia "nimeni nu-și poate face singur dreptate", întrucât nu exist nici un raport de cauzalitate între însușirea acelor bunuri mobile și munca pretat de inculpat.
Prin urmare rezult cu certitudine c inculpatul a luat acele bunuri in scopul însușirii pe nedrept în orice eventualitate a achitrii sau nu a drepturilor salariale restante.
Ulterior comiterii faptei inculpatul a încercat s repare prejudiciul cauzat prții vtmate recuperând o parte din acesta prin achitarea unei sume de bani reprezentantului prții vtmate.
Corect a fost încadrat în drept fapta comis de inculpat întrucât aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt prev.de art.208 pen.
În mod întemeiat a apreciat instanța de apel c raportat la modul și mijloacele de svârșire a faptei și de scopul urmrit, respectiv de valorificarea creanțelor salariale pe care inculpatul le avea faț de partea vtmat, sens în care în baza art.11 pct.2 lit.a și 10 lit.b/1 pr.pen. a dispus achitarea inculpatului cu privire la infracțiunea de furt prev.de art.208 pen. iar în baza art.18/1 al.3 rap.la art.91 lit.c pen. a aplicat inculpatului sancțiunea administrativ a amenzii în cuantum de 800 lei, îns aceast sancțiune raportat la motivele corect reținute de ctre instanța de apel în adoptarea soluției de achitare a inculpatului, este prea mare raportat la atitudinea inculpatului care a anunțat pe reprezentantul prții vtmate despre însușirea bunurilor și pentru care scop a comis fapta, încercând ulterior o împcare cu reprezentantul prții vtmate, pentru a pstra acele scule în schimbul sumei de 1000 lei din care inculpatul a predat suma de 500 lei, iar restul sumei nu a fost achitat din cauza reprezentantului prții vtmate care nu s-a prezentat la termenul de judecat convenit cu inculpatul pentru a-i fi predat și diferența de sum, precum și faptul c inculpatul este pensionar, având o pensie de doar 412 lei lunar potrivit cuponului de pensie pe luna decembrie 2008 depus la dosar în recurs, apreciem c sancțiunea administrativ a amenzii în cuantum de 200 lei este în msur s contribuie la reeducarea inculpatului.
Faț de cele reținute în detaliu mai sus, în baza art.385/15 pct.2 lit.d pr.pen. urmeaz s fie admis recursul formulat de inculpat împotriva deciziei penale nr.327 din 24 septembrie 2008 a Tribunalului Cluj care va fi casat doar cu privire la cuantumul sancțiunii aplicate inculpatului și rejudecând cauza în aceste limite se va reduce amenda administrativ de la 800 lei la 200 lei.
În baza art.189 pr.pen. urmeaz s se stabileasc în favoarea Baroului de Avocați C suma de 50 lei onorar parțial pentru studierea dosarului de ctre aprtorul din oficiu desemnat pe seama inculpatului, care și-a angajat aprtor ales în recurs, ce se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
Celelalte dispoziții ale hotrârilor penale atacate urmeaz s fie menținute.
Potrivit art.192 al.3 pr.pen. cheltuielile judiciare suportate de stat în recurs vor rmâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat inculpatul, fiul lui și, nscut la data de 13 iulie 1940, în C-N, împotriva deciziei penale nr. 327/A din 24 noiembrie 2008 a Tribunalului Cluj, pe care o caseaz doar cu privire la cuantumul sancțiunii cu caracter administrativ aplicate inculpatului.
Rejudecând, în aceste limite, reduce cuantumul amenzii administrative aplicate inculpatului de la 800 lei la 200 lei.
Stabileste in favoarea Baroului de Avocati CNs uma de 50 lei, onorariu parțial pentru aprtorul din oficiu, ce se va plti din
Menține restul dispozițiilor hotrârii atacate.
Cheltuielile judiciare suportate de stat in recurs rmân in sarcina acestuia.
Decizia este definitiv.
Dat și pronunțat în ședința public din data de 04.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.VG/MR
12.02.09/4 EX.
Președinte:Claudia IlieșJudecători:Claudia Ilieș, Ana Covrig Vasile Goja
