Furtul (art.208 cod penal). Decizia 732/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.732/
Ședința publică de la 10 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Iulian Năstase
JUDECĂTOR 2: Daniel Dinu
JUDECĂTOR 3: Adriana
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în sat, comuna, județul C, împotriva deciziei penale nr.422 din data de 14.10.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.139/P din data de 9.04.2009, pronunțată de Judecătoria Mangalia, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.208-209 Cod penal.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurentul inculpat, care a lipsit, avocat, în substituire avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale de substituire nr.-/2009, emisă de Baroul Constanța.
Se constată lipsa intimatelor părți civile, și a intimatei parte vătămată.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat, arată că recursul vizează cazul de casare prevăzută de art.3859pct.(18) Cod procedură penală, respectiv s-a comis o gravă eroare de fapt, ce a avut drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare a inculpatului. Apreciază că nu există nici un element de probațiune care să convingă instanța, în legătură cu sustragerea și apoi însușirea bunurilor de către inculpat.
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond, achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art.10 lit.c) Cod procedură penală, pentru toate infracțiunile care i se rețin în sarcină. Nu există probe din care să rezulte că inculpatul s-a aflat în locurile în care au fost săvârșite faptele, s-au că și-ar fi însușit bunurile găsite acolo.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpatul și de menținere a hotărârilor pronunțate la instanța de apel și la instanța de fond, ca temeinice și legale. Apreciază că cele două instanța au avut în vedere probatoriul administrat în cauză, în cursul cercetării judecătorești la instanța de fond și în cursul urmăririi penale. Precizează că inculpatul a mai comis și alte fapte, respectiv de vătămare corporală gravă și este cercetată pentru infracțiuni contra patrimoniului. Consideră că cele două instanțe au analizat corect probatoriul și au reținut vinovăția inculpatului, astfel încât, criticile formulate în apărare sunt nefondate.
- CURTEA -
Asupra recursului de față:
Prin sentinta penala nr. 139/p/09.04.2009, pronuntata de Judecatoria Mangalia in dosarul nr-, s-a dispus:
-în temeiul art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. g) și i) din Codul penal cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul penal raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) din Codul penal, condamnă pe inculpatul - la pedeapsa de zece luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat comisă în noaptea de 31.10/01.11.2005 în dauna părții vătămate.
În temeiul art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. g) și i) din Codul penal cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul penal raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) din Codul penal, la pedeapsa de un an și două luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat comisă în noaptea de 23/24.01.2007 în dauna părții vătămate.
-În temeiul art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. g) și i) din Codul penal cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul penal raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) din Codul penal, condamnă pe inculpatul - la pedeapsa de opt luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat comisă în noaptea de 04/05.05.2007 în dauna părții vătămate.
-În temeiul art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. g) și i) din Codul penal cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul penal raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) din Codul penal, condamnă pe inculpatul - la pedeapsa de zece luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat comisă în noaptea de 25/26.05.2007 în dauna părții vătămate.
-În temeiul art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. g) și i) din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. (2) din Codul penal și a art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul penal raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) din Codul penal, condamnă pe inculpatul - la pedeapsa de un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată comisă în noaptea de 28/29.05.2007 în dauna părților vătămate și.
-În temeiul art. 36 alin. (1) din Codul penal constată că infracțiunile pentru care inculpatul - a fost judecat în prezenta cauză sunt concurente cu infracțiunea de vătămare corporală pentru care acesta a fost condamnat definitiv prin sentința penală nr. 116/P din 18.04.2008 a Judecătoriei Mangalia.
-În temeiul art. 33 lit. a) din Codul penal raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) din Codul penal contopește pedepsele principale aplicate inculpatului în prezenta cauză cu pedeapsa de cinci luni închisoare la care acesta a fost condamnat definitiv prin sentința penală nr. 116/P din 18.04.2008 a Judecătoriei Mangalia și dispune ca inculpatul - să execute pedeapsa cea mai grea de un an și două luni închisoare.
-În temeiul art. 88 alin. (1) din Codul penal scade din durata pedepsei aplicate inculpatului timpul reținerii de la data de 10.07.2007 până la data de 11.07.2007.
-În temeiul art. 71 alin. (1) și (2) din Codul penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) din Codul penal pe durata executării pedepsei principale.
-În temeiul art. 81 alin. (2) din Codul penal, suspendă condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe o durată de trei ani și două luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 alin. (1) din Codul penal.
-În temeiul art. 71 alin. (5) din Codul penal suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
-În temeiul art. 359 alin. (1) din Codul d e procedură penală atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate.
-Ia act de renunțarea părții civile la judecata acțiunii civile.
-Respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de părțile civile, și.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca, prin rechizitoriul nr. 1704/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalias -a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului - pentru săvârșirea a cinci infracțiuni de furt calificat, una dintre acestea comisă în formă continuată, în perioada 31.10.2005 - 28/29.05.2007, cu aplicarea art. 33 lit. a) din Codul penal, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia sub nr. 2445/254 din 24.09.2007.
În cuprinsul actului de sesizare, s-a reținut că, la data de 01.11.2005, partea vătămată, din comuna, a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, în cursul nopții precedente, persoane necunoscute au dislocat mai multe Ť. din acoperișul unei magazii și, pătrunzând în interior, au sustras șase saci cu soarelui, în greutate totală de 200 kg, și cantitatea de 1.000 kg ovăz, iar din curtea locuinței au luat un ghem de ață din rafie, un confecționat din fier și șase baloți de paie; în urma cercetărilor efectuate, au existat indicii că autorul faptei este inculpatul -, iar, cu ocazia percheziției făcute la domiciliul acestuia, a fost găsit trocul care aparținea părții vătămate.
La data de 27.01.2007, partea vătămată a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, în cursul nopții de 23/24.01.2007, din grajdul locuinței sale i-au fost sustrași doi tăurași, care au fost găsiți la locuința inculpatului - cu ocazia percheziției făcute de organele de cercetare penală.
S-a mai arătat în rechizitoriu că, la data de 05.05.2007, partea vătămată a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, în cursul nopții precedente, i-au fost sustrase dintr-un porumbar aflat în curtea locuinței sale mai multe bunuri, printre care cantitatea de 400 kg porumb știuleți, un din plastic, un ghium care era însemnat cu inițialele numelui său, 2 găleți, 2 seceri, o furcă și un de friptură confecționat din fier beton, ghiumul și ul pentru fripturi fiind găsite la domiciliul inculpatului cu ocazia percheziției efectuate în data de 13.06.2007.
În ziua de 26.05.2007, partea vătămată a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, în noaptea de 25/26.05.2007, din magazia aflată în curtea locuinței sale i-au fost sustrase cantitatea de 700 kg porumb, precum și un ceaun de aluminiu, acest din urmă bun fiind găsit la percheziția efectuată la domiciliul inculpatului.
La data de 29.05.2007, a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, în cursul nopții de 28/29.05.2007, i-a fost sustrasă plasa de sârmă de la gardul locuinței sale, aceasta fiind găsită la locuința inculpatului cu ocazia percheziției efectuate de poliție.
În aceeași zi, s-a mai susținut în actul de sesizare, partea vătămată a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, tot în cursul nopții precedente, i-au fost sustrase mai multe bunuri din magazie, respectiv o bicicletă, o bormașină de găurit cu 40 burghie, un flex, o mașină de prelucrat lemnul, o foarfece de tăiat tablă și un de piele, iar, cu ocazia percheziției făcute la domiciliul inculpatului s-au găsit tocul de piele, bormașina, ferăstrăul, flexul și burghiele.
Starea de fapt expusă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: declarațiile părților vătămate, și, declarațiile martorilor -, - -, și -, declarațiile inculpatului - și înscrisuri (procese - verbale de cercetare la fața locului, proces verbal de percheziție domiciliară, planșe fotografice, rapoarte de constatare tehnico - științifică și fișa de cazier judiciar a inculpatului).
Apreciind că primele patru fapte comise de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. g) și i), după caz, din Codul penal, iar celelalte două fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată prevăzută de art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. g) și i), din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. (2) din Codul penal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangaliaa dispus trimiterea în judecată a acestuia pentru săvârșirea, în concurs real, infracțiunilor menționate.
În cursul judecății, instanța a procedat la audierea inculpatului - și a martorilor din lucrări -, și și a încuviințat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu și propuse de inculpat; martorul a fost audiat în ședința publică din 03.03.2008, iar, la același termen, instanța a luat act de renunțarea inculpatului la audierea martorului.
În cadrul probei cu înscrisuri, instanța a dispus întocmirea unui referat de evaluare a inculpatului, iar acesta din urmă a depus la dosar o caracterizare, certificat de absolvire a cursului de calificare, formulare de identificare și carnete de sănătate pentru urmărirea stării de sănătate a porcinelor domestice.
Prin sentința penală nr. 74/P din 05.03.2008 a Judecătoriei Mangalia, s-a dispus, printre altele, condamnarea inculpatului - pentru fiecare dintre cele cinci infracțiuni reținute în sarcina sa, i s-a aplicat acestuia pedeapsa rezultantă de un an și două luni închisoare și s-a dispus suspendarea condiționată a executării acesteia și obligarea inculpatului la plata despăgubirilor către părțile civile.
Apelul declarat de inculpat împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 350 din 10.09.2008 a Tribunalului Constanța, însă, prin decizia penală nr. 491/P din 31.10.2008 a Curții de APEL CONSTANȚA, s-a admis recursul acestuia, s-au casat atât decizia penală nr. 350 din data de 10.09.2008 a Tribunalului Constanța, cât și sentința penală nr. 74/P din 05.03.2008 a Judecătoriei Mangalia, și s-a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de fond.
În considerentele deciziei pronunțate de instanța de recurs, s-a reținut că pricina nu putea fi soluționată de doamna judecător în condițiile în care asistența juridică a inculpatului în cursul urmăririi penale a fost asigurată de nora sa, avocat -.
Cauza a fost din nou înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia sub nr. 2848/254 din 07.11.2008, iar, în cursul judecății, instanța a procedat la reaudierea martorilor din lucrări -, și, precum și a martorului, propus de inculpat, și a luat act de refuzul inculpatului - de a da declarație; instanța a apreciat că proba cu înscrisuri administrată în cursul primei judecăți pe fond a pricinii, inclusiv prin efectuarea unui referat de evaluare a inculpatului, este câștigată și nu se impune readministrarea acesteia.
Coroborând probele administrate în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut ca inculpatul - este cetățean român, are 24 de ani, locuiește fără forme legale în comuna, satul, jud. C, a absolvit 6 clase la școala din satul, jud. B, este angajat în prezent ca dulgher la SC SRL C, potrivit adeverinței nr. 350 din 20.03.2009 eliberată de această societate (fila 78), nu este căsătorit, nu are copii minori în întreținere și nu a mai fost condamnat, mai înainte de învestirea instanței cu soluționarea prezentei cauze, pentru săvârșirea altor infracțiuni.
Cu toate acestea, prin sentința penală nr. 116/P din 18.04.2008 a Judecătoriei Mangalia, definitivă prin decizia penală nr. 892 din 03.10.2008 a Tribunalului Constanța (filele 30 - 38), inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de cinci luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, pentru comiterea unei infracțiuni de vătămare corporală la data de 08.06.2006; de asemenea, acesta a mai fost cercetat de organele de urmărire penală pentru săvârșirea unor infracțiuni contra patrimoniului, astfel cum s-a menționat în referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța.
În ziua de 01.11.2005, partea vătămată, domiciliat în comuna, a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, în cursul nopții precedente, persoane necunoscute au dislocat mai multe Ť. din acoperișul unei magazii de la locuința sa și, pătrunzând în interior, au sustras șase saci cu soarelui, în greutate totală de 200 kg, cantitatea de 1.000 kg ovăz și un ghem de ață din rafie, iar din curtea locuinței au luat un confecționat din fier și șase baloți de paie.
Cu ocazia unei percheziției făcute la domiciliul inculpatului -, a fost găsit trocul care aparținea părții vătămate, iar, în cursul cercetărilor, bunul a fost restituit părții vătămate de către organele de cercetare penală, conform dovezii de predare depuse la dosar (fila 20 din dosarul de urmărire penală).
La data de 27.01.2007, partea vătămată a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, în cursul nopții de 23/24.01.2007, din grajdul locuinței sale i-au fost sustrași doi tăurași de culoare neagră, unul dintre aceștia având o în formă de triunghi în frunte și fiind pintenog la picioarele din spate, iar celălalt având vârful cozii alb.
Tot cu ocazia percheziției făcute la locuința inculpatului, au fost găsiți trei tăurași, iar aceștia au fost prezentați părții vătămate, care a afirmat că doi dintre ei, pe care i-a recunoscut după semnele distinctive menționate anterior, îi aparțin; tăurașii au fost restituiți de organele de cercetare penală părții vătămate, conform dovezii de predare depuse la dosar (fila 44 din dosarul de urmărire penală).
În ziua de 05.05.2007, partea vătămată a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, în cursul nopții precedente, i-au fost sustrase dintr-un porumbar aflat în curtea locuinței sale mai multe bunuri, respectiv cantitatea de 400 kg porumb știuleți, un din plastic, un ghium care era însemnat cu inițialele numelui său, 2 găleți, 2 seceri, o furcă și un de friptură confecționat din fier beton.
și ul pentru fripturi au fost găsite la domiciliul inculpatului cu ocazia percheziției efectuate de organele de cercetare penală și au fost restituite părții vătămate, conform dovezii de predare depuse la dosar (fila 66 din dosarul de urmărire penală).
La data de 26.05.2007, partea vătămată a sesizat din nou organele de poliție cu privire la faptul că, în noaptea de 25/26.05.2007, din magazia aflată în curtea locuinței sale i-au fost sustrase cantitatea de 700 kg porumb, precum și un ceaun de aluminiu; acest din urmă bun a fost găsit la percheziția efectuată la domiciliul inculpatului și a fost restituit părții vătămate, conform dovezii de predare depuse la dosar (fila 101 din dosarul de urmărire penală).
În ziua de 29.05.2007, partea vătămată a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, în cursul nopții de 28/29.05.2007, i-a fost sustrasă plasa de sârmă de la gardul locuinței sale; valul de plasă a fost găsit la locuința inculpatului la data de 31.05.2007 și a fost predat benevol de către acesta lucrătorilor de poliție, care l-au restituit părții vătămate.
În aceeași zi, partea vătămată a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, tot în cursul nopții precedente, i-au fost sustrase mai multe bunuri din magazie, respectiv o bicicletă, o bormașină de găurit cu 40 de burghie, un flex, o mașină de prelucrat lemnul, o foarfece de tăiat tablă și un de piele; toate aceste bunuri, cu excepția bicicletei, au fost găsite la locuința inculpatului la data de 31.05.2007, care le-a predat benevol lucrătorilor de poliție, iar aceștia care le-au restituit părții vătămate.
Starea de fapt expusă, se dovedeste datorită condițiilor de timp și de loc în care s-au comis faptele (prin pătrunderea în curțile locuințelor părților vătămate prin escaladare sau efracție și la adăpostul întunericului) pe declarațiile părților vătămate, și, pe declarațiile martorilor -, și, pe procesul - verbal de percheziție domiciliară și procesele - verbale de cercetare la fata locului, precum și pe fișa de cazier judiciar a inculpatului).
Astfel, s-a aratat ca, declarațiile părților vătămate sunt concludente sub aspectul datelor la care au fost comise faptele și al bunurilor sustrase de la locuințele lor, procesul - verbal de percheziție domiciliară atestă împrejurarea că, la locuința inculpatului, au fost găsite mai multe bunuri care proveneau din furturile reclamate de părțile vătămate, iar procesele - verbale de cercetare la fata locului întocmite de lucrătorii de poliție fac dovada împrejurărilor de timp și de loc în care au fost comise faptele, dar și a modului de pătrundere a inculpatului în curtea locuințelor părților vătămate.
De asemenea, depozițiile martorilor -, și s-a aratat ca sunt concludente sub aspectul identificării certe a bunurilor găsite la domiciliul inculpatului și al stabilirii apartenenței acestora întrucât martorul - a afirmat că el este cel care i-a confecționat trocul metalic părții vătămate, martorul a precizat că a recunoscut, după o toartă înnădită, ceaunul de aluminiu găsit la locuința inculpatului ca fiind cel pe care îl văzuse anterior dispariției sale la locuința lui, iar martorul a declarat că el i-a făcut părții vătămate ul pentru fripturi găsit tot la domiciliul inculpatului cu ocazia percheziției.
În declarațiile date în fața organelor judiciare, inculpatul a negat în mod constant că ar fi sustras din posesia părților vătămate bunurile găsite la locuința sa și a afirmat că trocul metalic, ghiumul, ceaunul de aluminiu și ul pentru fripturi aparțineau familiei sale de mai mult timp, cei doi tăurași i-a cumpărat în luna decembrie 2006 de la târgul din satul General, iar valul de plasă de sârmă, bormașina de găurit cu 40 de burghie, flexul, mașina de prelucrat lemnul, foarfecele de tăiat tablă și tocul de piele le-a cumpărat de la persoane necunoscute.
Susținerile sale nu au fost reținute în condițiile în care martorii -, și au declarat că trocul metalic, ceaunul de aluminiu și ul pentru fripturi au fost confecționate de ei la solicitarea părților vătămate și au precizat că, în mod cert, bunurile găsite la locuința inculpatului sunt cele pe care le-au realizat, iar tăurașii au fost recunoscuți de partea vătămată după semnele distinctive (ambii de culoare neagră, unul dintre aceștia având o în formă de triunghi în frunte și fiind pintenog la picioarele din spate și celălalt având vârful cozii alb) pe care le-a indicat încă de la momentul formulării plângerii penale.
Mai mult decât atât, în privința celorlalte bunuri (valul de plasă de sârmă, bormașina de găurit cu 40 de burghie, flexul, mașina de prelucrat lemnul, foarfecele de tăiat tablă și tocul de piele), instanța de fond a constatat că aceste au fost sustrase din posesia părților vătămate și în cursul nopții de 28/29.05.2007 și au fost găsite la domiciliul inculpatului în ziua de 31.05.2007; or, în raport de intervalul foarte scurt de timp scurs între cele două momente și, mai ales, de împrejurarea că inculpatul nu a putut furniza date de identificare ale persoanelor de la care ar fi cumpărat bunurile, instanța apreciază că susținerile acestuia sunt nesincere, fiind făcute doar cu scopul exonerării sale de răspundere.
Este real că în beneficiul inculpatului operează prezumția prevăzută de art. 66 alin. (1) din Codul d e procedură penală, potrivit căreia acesta nu este obligat să își dovedească nevinovăția, însă instanța constată că identificarea bunurilor la locuința inculpatului coroborată cu justificările lipsite de veridicitate ale acestuia cu privire la prezența bunurilor la domiciliul său fac dovada certă a vinovăției sale.
Afirmația inculpatului în sensul că ar fi cumpărat cei doi tăurași în luna decembrie 2006 de la târgul din satul General, chiar confirmată parțial de martorul, nu poate fi reținută din moment ce bovinele, recunoscute fără ezitare de către partea vătămată, au fost sustrase de la locuința acestuia în cursul lunii ianuarie 2007.
Părțile vătămate, și au reclamat sustragerea mai multor bunuri de la domiciliile lor, însă instanța de fond a constatat că probele administrate în cauză nu fac dovada certă a luării de către inculpat a tuturor acestor bunuri; astfel, inculpatul a negat însușirea oricărui bun din posesia părților vătămate, iar dispariția tuturor bunurilor în aceeași perioadă de timp în acesta a comis fiecare faptă crează prezumția simplă că inculpatul și-a însușit fără drept toate bunurile menționate de părțile vătămate, însă această prezumție nu poate avea deplină forță probantă dacă nu se coroborează cu alte mijloace de probă care să dovedească, fără echivoc, imposedarea autorului cu aceste bunuri.
Cum, la domiciliul inculpatului, au fost găsite doar trocul metalic și ceaunul de aluminiu ce aparțineau părții vătămate, ghiumul și ul pentru fripturi ce aparțineau părții vătămate, valul de plasă de sârmă aparținând părții vătămate și bormașina de găurit cu 40 de burghie, flexul, mașina de prelucrat lemnul, foarfecele de tăiat tablă și tocul de piele ce aparțineau părții vătămate, instanța va reține că inculpatul se face vinovat doar de sustragerea acestor bunuri.
Din examinarea fișei de cazier judiciar a inculpatului și a sentinței penale nr. nr. 116/P din data de 18.04.2008 a Judecătoriei Mangalia, rămasă definitivă prin respingerea recursului declarat de inculpat, instanța de fond a reținut că acesta a fost condamnat la pedeapsa de cinci luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. (1) din Codul penal.
Fapta inculpatului - care, în noaptea de 31.10/01.11.2005, a pătruns prin escaladare în curtea locuinței părții vătămate și a sustras un torc metalic cu scopul însușirii pe nedrept întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. g) și i) din Codul penal.
Fapta inculpatului - care, în noaptea de 23/24.01.2007, a pătruns în curtea locuinței părții vătămate și a sustras doi tăurași cu scopul însușirii pe nedrept întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. g) din Codul penal.
Fapta inculpatului - care, în noaptea de 04/05.05.2007, a pătruns în curtea locuinței părții vătămate și, prin efracție, a sustras un ghium și un pentru fripturi confecționat din fier beton cu scopul însușirii pe nedrept întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. g) și i) din Codul penal.
Fapta inculpatului - care, în noaptea de 25/26.05.2007, a pătruns prin escaladare în curtea locuinței părții vătămate și a sustras un ceaun de aluminiu cu scopul însușirii pe nedrept întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. g) și i) din Codul penal.
Fapta inculpatului - care, în noaptea de 28/29.05.2007, prin efracție și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a sustras din posesia părților vătămate și mai multe bunuri (un val de plasă de sârmă, o bormașină de găurit cu 40 de burghie, un flex, o mașină de prelucrat lemnul, foarfece de tăiat tablă și un de piele) cu scopul însușirii pe nedrept întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. g) și i) din Codul penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al fiecăreia dintre infracțiuni s-a realizat prin acțiunea de luare a bunurilor din posesia părților vătămate fără consimțământul acestora, urmarea imediată a constat în lipsirea părților vătămate de posesia și folosința bunurilor, iar legătura de cauzalitate dintre acestea rezultă din însăși săvârșirea faptelor.
În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a acționat în toate cazurile cu intenție directă întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptelor sale (lipsirea părților vătămate de folosința bunurilor prin luarea acestora fără drept din posesia lor) și a urmărit producerea acestui rezultat.
La stabilirea pedepselor față de inculpat, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 alin. (1) din Codul penal, respectiv dispozițiile părții generale a acestui act normativ, limitele de pedeapsă fixate în norma incriminatoare, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Astfel, instanța a constatat că legiuitorul însuși a conferit infracțiunii de furt calificat un grad ridicat de pericol social generic, pe de o parte prin sancționarea acesteia numai cu închisoarea, iar pe de altă parte prin stabilirea limitelor pedepsei între 3 și 15 ani închisoare.
De asemenea, deși valoarea bunurilor sustrase nu este foarte ridicată, iar acestea au fost restituite părților vătămate, instanța a apreciat că, față de modul de săvârșire și de circumstanțele personale ale inculpatului, faptele prezintă gradul de pericol social concret al unor infracțiuni.
Inculpatul a comis faptele pe timpul nopții și prin escaladare sau efracție, iar, din cuprinsul referatului de evaluare, reiese că acesta a manifestat un comportament deviant fiind cercetat de către organele de poliție pentru săvârșirea altor fapte, anterioare sau posterioare celor pentru care este judecat în prezenta cauză.
Mai mult decât atât, instanța reține că, prin sentința penală nr. 116/P din data de 18.04.2008 a Judecătoriei Mangalia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 892 din 03.10.2008 a Tribunalului Constanța, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de cinci luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia pentru o infracțiune concurentă (comisă la data de 08.06.2006), respectiv cea de vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. (1) din Codul penal, împrejurare care confirmă predispoziția inculpatului pentru comiterea unor fapte antisociale.
Deși inculpatul a fost nesincer și a negat comiterea faptelor, față de dispozițiile art. 3858din Codul d e procedură penală și de împrejurarea că s-a procedat la rejudecarea cauzei ca urmare a admiterii recursului declarat de inculpat, instanța va reține în beneficiul acestuia circumstanțele atenuante prevăzute de art. art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul penal și, făcând aplicarea art. 76 alin. (1) lit. c) din Codul penal, va coborî cuantumul fiecărei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege.
Pentru aceste considerente, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul - la pedeapsa de zece luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat comisă în noaptea de 31.10/01.11.2005 în dauna părții vătămate, la pedeapsa de un an și două luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat comisă în noaptea de 23/24.01.2007 în dauna părții vătămate, la pedeapsa de opt luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat comisă în noaptea de 04/05.05.2007 în dauna părții vătămate, la pedeapsa de zece luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat comisă în noaptea de 25/26.05.2007 în dauna părții vătămate și la pedeapsa de un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată comisă în noaptea de 28/29.05.2007 în dauna părților vătămate și.
Totodată, văzând dispozițiile art. 36 alin. (1) din Codul penal și constatând că infracțiunile pentru care inculpatul a fost judecat în prezenta cauză sunt concurente nu doar între ele ci și cu infracțiunea de vătămare corporală pentru care acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 116/P din data de 18.04.2008 a Judecătoriei Mangalia, precum și în temeiul art. 33 lit. a) din Codul penal raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) din Codul penal, instanța a contopit cele cinci pedepse principale aplicate inculpatului în prezenta cauză cu pedeapsa de cinci luni închisoare la care acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 116/P din 18.04.2008 a Judecătoriei Mangalia și va dispune ca inculpatul - să execute pedeapsa cea mai grea de un an și două luni închisoare.
În temeiul art. 88 alin. (1) din Codul penal, instanța de fond a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatului timpul reținerii de la data de 10.07.2007 până la data de 11.07.2007.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 71 alin. (1) și (2) din Codul penal, instanța a interzis inculpatului - drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) din Codul penal pe durata executării pedepsei principale rezultante.
În ceea ce privește modalitatea executării acesteia din urmă, instanța, ținând seama de circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv vârsta acestuia (24 de ani) și faptul că are asigurată existența prin muncă (este angajat ca dulgher la SC SRL C), și de împrejurarea că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 alin. (1) și (2) din Codul penal (pedeapsa rezultantă aplicată în prezenta cauză este închisoarea de un an și două luni închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior și instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia în regim privativ de libertate), a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe o durată de trei ani și două luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 alin. (1) din Codul penal.
Totodată, în temeiul art. 71 alin. (5) din Codul penal, instanța a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante principale, iar, în temeiul art. 359 din Codul d e procedură penală, va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal care prevăd că săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare are drept urmare revocarea suspendării condiționate și executarea în întregime, în regim de detenție, a pedepsei aplicate în prezenta cauză la care se va adăuga pedeapsa pentru noua infracțiune.
Părțile vătămate, și s-au constituit părți civile în procesul penal solicitând obligarea inculpatului la plata sumelor reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate însă, ulterior, la termenul de judecată din 12.02.2009, partea civilă a declarat verbal că renunță la judecata acțiunii civile motiv pentru care, în temeiul art. 246 din Codul d e procedură civilă, instanța va lua act de manifestarea de voință a acestuia.
Potrivit dispozițiilor art. 998 din Codul civil "orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara".
Aceste dispoziții legale reglementează răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, care angajează răspunderea autorului faptei ori de câte ori sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile acesteia și anume: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul.
În speță, fapta inculpatului - de a lua mai multe bunuri din posesia părților civile, și, prin efracție sau escaladare și fără consimțământul acestora, constituie o faptă ilicită de natură să atragă răspunderea sa civilă delictuală; cu toate acestea, instanța nu a putut reține în sarcina inculpatului decât luarea fără drept din posesia părților civile a unui confecționat din fier și a unui ceaun de aluminiu de la, a unui val de plasă de sârmă de la și a mai multor obiecte (o bormașină de găurit cu 40 de burghie, un flex, o mașină de prelucrat lemnul, o foarfece de tăiat tablă și un de piele) de la, iar toate aceste bunuri au fost restituite de către organele de cercetare penală părților civile, conform dovezilor de predare - primire aflate la dosar.
Or, în aceste condiții, instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de părțile civile, și, din moment ce acestea și-au recuperat integral, în natură, bunurile sustrase de inculpat și nu au făcut dovada că au suportat un alt prejudiciu rezultat din comiterea faptelor de către acesta, pentru recuperarea celorlalte bunuri care le-au dispărut de la locuințe ori a contravalorii acestora având deschisă calea unei alte acțiuni împotriva persoanelor care și-au însușit pe nedrept acele bunuri.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel inculpatul, criticand-o sub aspectul nelegalitatii si netemeiniciei, in sensul ca, faptele retinute in sarcina acestuia nu au fost savarsite de inculpat si pe cale de consecinta s-ar impune o solutie de achitare intemeiata pe dispozitiile art.10 lit.c proc.pen.
Analizand sentinta penala apelata, prin prisma criticilor formulate si din oficiu, tribunalul a apreciat ca apelul formulat de apelantul inculpat este nefondat.
S-a reținut că instanta de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru faptele deduse judecatii, constand in sustragerea în noaptea de 31.10/01.11.2005, prin escaladarea în curtea locuinței părții vătămate a unui metalic, sustragerea in noaptea de 23/24.01.2007, cand a pătruns în curtea locuinței părții vătămate și a luat doi tăurași, sustragerea în noaptea de 04/05.05.2007, cand a pătruns în curtea locuinței părții vătămate și, prin efracție, a luat un ghium și un pentru fripturi, confecționat din fier beton, sustragerea în noaptea de 25/26.05.2007, cand a pătruns prin escaladare în curtea locuinței părții vătămate și a sustras un ceaun de aluminiu si în noaptea de 28/29.05.2007, cand prin efracție și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a sustras din posesia părților vătămate și mai multe bunuri (un val de plasă de sârmă, o bormașină de găurit cu 40 de burghie, un flex, o mașină de prelucrat lemnul, foarfece de tăiat tablă și un de piele), apreciind ca probele administrate in cauza in cele doua cicluri procesuale pot dovedi vinovatia acestuia.
In ceea ce priveste mijloacele de proba, apte sa convinga atat instanta de fond cat si tribunalul ca inculpatul este autorul celor cinci infractiuni de furt calificat, acestea sunt: reclamatiile formulate de partile vatamate (doua reclamatii), si, ce se coroboreaza cu procesele verbale de cercetare la fata locului, dovezile de predare a unor bunuri reclamate ca fiind sustrase, gasite la domiciliul inculpatului, cu ocazia efectuarii unei perchezitii domiciliare, cum este cazul partii vatamate, careia i s-a predat un si un ceaun din aluminiu, a partii vatamate careia i s-au predat cei doi taurasi ce i-au fost sustrasi, partii vatamate careia i s-a inapoiat un ghium si un gratar, partii vatamate careia i s-a predat un val de sarma iar partii vatamate, careia i s-a predat un de piele, o bormasina, un fierastrau electric, un flex, burghie, toate aceste bunuri fiind recunoscute de partile vatamate dupa anumite particularitati descrise in declaratii, despre care aveau cunostinta si unii martori audiati in cauza, cum ar fi -, si.
In aceaste conditii, in mod corespunzator au fost inlaturate declaratiile inculpatului date in faza de urmarire penala, in fata instantei, inculpatul prevalandu-se de dreptul de a nu face declaratii, cum ca acele bunuri le-ar fi achizitionat de la un targ de vite, cum este cazul celor doi taurasi sustrasi, sau de la diverse persoane necunoscute, deoarece este greu de crezut, iar probele ce au fost administrate in cauza la cererea inculpatului nu au fost de natura sa combata celelalte probe, cum ca inculpatul a avut ocazia nefericita de a achizitiona bunuri, care de fiecare data sa se confirme ca provin din furt, in conditiile in care acestea au fost cumparate de la diverse persoane necunoscute la anumite intervale de timp si in imprejurari diferite.
Tribunalul a constatat ca faptele inculpatului sunt pe deplin dovedite, iar pedeapsa cu inchisoarea ce i-a fost aplicata acestuia coborata cu mult sub minimul special prevazut de lege, in conditiile retinerii circumstantelor atenuante este bine dozata, in raport de valoarea prejudiciului creat, natura bunurilor sustrase, numarul mare de acte materiale, constand in sustragerea mai multor bunuri din gospodarii, dar si datele ce caracterizeaza persoana inculpatului care a mai fost anterior cercetat pentru fapte de natura penala, drept pentru care instanta de fond a procedat si la contopirea pedepsei aplicate prin sentinta penala nr, 116/p/2008 a Judecatoriei Mangalia cu pedepsele aplicate prin prezenta hotarare apelata.
De asemenea, tinand cont de faptul ca inculpatul este tanar si ar exista posibilitatea ca acesta sa se integreze in societate, scopul pedepsei putand fi atins fara ca pedeapsa sa fie execuatat intr-un loc de detinere, in mod corespunzator instanta de fond a apreciat asupra modalitatii de executare a pedepsei, in conditiile art. 81.pen.
De asemenea si actiunea civila a fost solutionata, cu respectarea dispozitiilor legale, luand in considerare ca partea civila a renuntat la pretentii, iar in cazul celorlalte parti civile, si, instanta a respins pretentiile civile ce nu au fost dovedite.
Pentru aceste considerente, avand in vedere ca sentinta penala pronuntata nu comporta alte critici care sa fie avute in vedere de tribunal, apelul formulat de apelantul inculpat impotriva sentintei penale nr. 139/P/09.04.2009 a Judecatoriei Mangalia, a fost respins ca nefondat, cu consecinta obligarii acestuia la cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recursul nu a fost motivat în scris, iar în concluziile dezvoltate oral în fața instanței prin apărătorul desemnat din oficiu, recurentul inculpat a arată că recursul vizează cazul de casare prevăzută de art.3859pct.(18) Cod procedură penală, respectiv s-a comis o gravă eroare de fapt, ce a avut drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare a inculpatului. Apreciază că nu există nici un element de probațiune care să convingă instanța, în legătură cu sustragerea și apoi însușirea bunurilor de către inculpat. A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond, achitarea sa în temeiul dispozițiilor art.10 lit.c) Cod procedură penală, pentru toate infracțiunile care i se rețin în sarcină. Nu există probe din care să rezulte că inculpatul s-a aflat în locurile în care au fost săvârșite faptele, s-au că și-ar fi însușit bunurile găsite acolo.
Curtea, examinând decizia recurată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, în limitele prevăzute de art.3856alin. 1 și 2.C.P.P. constată că recursul declarat este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Sub aspect formal, curtea observă că motivul de recurs invocat, respectiv acela că s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare, se circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 3859alin.1 pct. 18.
C.P.P.În raport de acest caz prevăzut de lege, eroarea de fapt există atunci când situația de fapt stabilită prin hotărârea atacată este contrară probelor dosarului, hotărârea fiind astfel supusă casării.
Pe de altă parte, trebuie menționat că pentru a se putea ajunge la concluzia condamnării, legea prevede ca probele administrate să fie în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție instituită în favoarea persoanei și să nu lase nici un dubiu cu privire la autorul faptei și vinovăția acestuia.
În speță, curtea constată că, în ceea ce privește situația de fapt, aceasta a fost corect reținută atât de instanța de apel cât și de instanța de fond, ca urmare a unei analize temeinice și a unei juste aprecieri a materialului probator, din probele administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată rezultând că, în noaptea de 31.10/01.11.2005, a pătruns prin escaladare în curtea locuinței părții vătămate și a sustras un torc metalic cu scopul însușirii pe nedrept; în noaptea de 23/24.01.2007, a pătruns în curtea locuinței părții vătămate și a sustras doi tăurași cu scopul însușirii pe nedrept; în noaptea de 04/05.05.2007, a pătruns în curtea locuinței părții vătămate și, prin efracție, a sustras un ghium și un pentru fripturi confecționat din fier beton cu scopul însușirii pe nedrept; în noaptea de 25/26.05.2007, a pătruns prin escaladare în curtea locuinței părții vătămate și a sustras un ceaun de aluminiu cu scopul însușirii pe nedrept; în noaptea de 28/29.05.2007, prin efracție și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a sustras din posesia părților vătămate și mai multe bunuri (un val de plasă de sârmă, o bormașină de găurit cu 40 de burghie, un flex, o mașină de prelucrat lemnul, foarfece de tăiat tablă și un de piele) cu scopul însușirii pe nedrept.
Întreaga situație de fapt expusă și vinovăția inculpatului au fost dovedite cu plângerile și declarațiile părților vătămate, și, cu declarațiile martorilor -, și, cu procesul - verbal de percheziție domiciliară și procesele - verbale de cercetare la fata locului.
Astfel, în mod corect, atât instanța de fond cât și instanța de apel au reținut că declarațiile părților vătămate sunt concludente sub aspectul datelor la care au fost comise faptele și al bunurilor sustrase de la locuințele lor, procesul - verbal de percheziție domiciliară atestă împrejurarea că, la locuința inculpatului, au fost găsite mai multe bunuri care proveneau din furturile reclamate de părțile vătămate, iar procesele - verbale de cercetare la fata locului întocmite de lucrătorii de poliție fac dovada împrejurărilor de timp și de loc în care au fost comise faptele, dar și a modului de pătrundere a inculpatului în curtea locuințelor părților vătămate.
De asemenea, depozițiile martorilor -, și sunt concludente sub aspectul identificării certe a bunurilor găsite la domiciliul inculpatului și al stabilirii apartenenței acestora întrucât martorul - a afirmat că el este cel care i-a confecționat trocul metalic părții vătămate, martorul a precizat că a recunoscut, după o toartă înnădită, ceaunul de aluminiu găsit la locuința inculpatului ca fiind cel pe care îl văzuse anterior dispariției sale la locuința lui, iar martorul a declarat că el i-a făcut părții vătămate ul pentru fripturi găsit tot la domiciliul inculpatului cu ocazia percheziției.
În declarațiile date în fața organelor judiciare, inculpatul a negat în mod constant că ar fi sustras din posesia părților vătămate bunurile găsite la locuința sa și a afirmat că trocul metalic, ghiumul, ceaunul de aluminiu și ul pentru fripturi aparțineau familiei sale de mai mult timp, cei doi tăurași i-a cumpărat în luna decembrie 2006 de la târgul din satul General, iar valul de plasă de sârmă, bormașina de găurit cu 40 de burghie, flexul, mașina de prelucrat lemnul, foarfecele de tăiat tablă și tocul de piele le-a cumpărat de la persoane necunoscute.
Susținerile sale nu au fost reținute în condițiile în care martorii -, și au declarat că trocul metalic, ceaunul de aluminiu și ul pentru fripturi au fost confecționate de ei la solicitarea părților vătămate și au precizat că, în mod cert, bunurile găsite la locuința inculpatului sunt cele pe care ei le-au realizat, iar tăurașii au fost recunoscuți de partea vătămată după semnele distinctive (ambii de culoare neagră, unul dintre aceștia având o în formă de triunghi în frunte și fiind pintenog la picioarele din spate și celălalt având vârful cozii alb) pe care le-a indicat încă de la momentul formulării plângerii penale.
Mai mult decât atât, în privința celorlalte bunuri (valul de plasă de sârmă, bormașina de găurit cu 40 de burghie, flexul, mașina de prelucrat lemnul, foarfecele de tăiat tablă și tocul de piele), instanța de fond a constatat că aceste au fost sustrase din posesia părților vătămate și în cursul nopții de 28/29.05.2007 și au fost găsite la domiciliul inculpatului în ziua de 31.05.2007; or, în raport de intervalul foarte scurt de timp scurs între cele două momente și, mai ales, de împrejurarea că inculpatul nu a putut furniza date de identificare ale persoanelor de la care ar fi cumpărat bunurile, curtea apreciază că susținerile acestuia sunt nesincere, fiind făcute doar cu scopul exonerării sale de răspundere.
Un argument în acest sens fiind afirmația inculpatului că a cumpărat cei doi tăurași în luna decembrie 2006 de la târgul din satul General, din moment ce bovinele, recunoscute fără ezitare de către partea vătămată, au fost sustrase de la locuința acestuia în cursul lunii ianuarie 2007, dovezii fiind plângerea, declarația părții vătămate și procesul verbal de cercetare la fața locului efectuate la data de 27.01.2007 (fil.33-37 dos.).
In aceaste conditii, in mod corespunzator au fost inlaturate declaratiile inculpatului date in faza de urmarire penala, in fata instantei, inculpatul prevalandu-se de dreptul de a nu face declaratii, cum ca acele bunuri le-ar fi achizitionat de la un targ de vite, cum este cazul celor doi taurasi sustrasi, sau de la diverse persoane necunoscute, inculpatul neputând explica pertinent cum numai el a putut achizitiona bunuri, care de fiecare data sa se confirme ca provin din furt, in conditiile in care acestea au fost cumparate de la diverse persoane necunoscute, despre care nu a putut da detalii, la anumite intervale de timp si in imprejurari diferite.
În raport de acest material probator, curtea reține nu există dubiu în ceea ce privește săvârșirea de către inculpat a faptelor pentru care acesta a fost condamnat.
Ca atare, critica formulată de inculpat sub acest aspect, în lipsa oricărui argument sau element probator, este nefondată.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, curtea constată că acestea au fost corect încadrate juridic, faptele inculpatului - întrunind elementele constitutive a 5 (cinci) infracțiuni de furt calificat, așa cum au fost reținute mai sus.
Referitor la individualizarea pedepsei, curtea observă că adaptarea, dozarea pedepselor concrete s-a realizat de către instanța de fond cu respectarea tuturor criteriilor de individualizare, pedeapsele aplicate inculpatului fiind între limitele speciale prevăzute de lege și asigurând, totodată, prin modalitatea de individualizare a executării pedepsei aleasă de instanță, realizarea funcțiilor și scopului pedepsei prev.de art.52 cod penal.
Față de aceste considerente, constatând netemeinicia cazului de casare invocat de inculpat și lipsa oricărui alt caz de casare din cele ce pot fi luate în considerare din oficiu, conform art. 3859alin.3 C.P.P. curtea, în baza art.38515alin.(1) pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, va respinge recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în sat, comuna, județul C, împotriva deciziei penale nr.422 din data de 14.10.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.139/P din data de 9.04.2009, pronunțată de Judecătoria Mangalia, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
În baza art.192 alin.(2) Cod procedură penală, va obliga recurentul la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.189 cod procedură penală, va dispune plata onorariului apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, în favoarea avocat, din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515alin.(1) pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, respinge recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în sat, comuna, județul C, împotriva deciziei penale nr.422 din data de 14.10.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.139/P din data de 9.04.2009, pronunțată de Judecătoria Mangalia, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
În baza art.192 alin.(2) Cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.189 cod procedură penală, dispune plata onorariului apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, în favoarea avocat, din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Conform art.309 alin.(3) Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în două exemplare originale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10.12.2009.
Președinte, Judecător, Pt.Judecător,
- - - - - -
aflată în concediu fără
plată, conf.art.312
C.P.P.semnează președ.complet,
- - -
Grefier,
Jud. fond:
Jud.apel:,
tehnored.dec.jud: -
2 ex./14.12.2009
Președinte:Dan Iulian NăstaseJudecători:Dan Iulian Năstase, Daniel Dinu, Adriana
