Furtul (art.208 cod penal). Decizia 737/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂ N
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Decizia penală nr.737
Ședința publică din data de 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 3: Paul
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul - fiul lui și al lui, născut la 24 februarie 1977 domiciliat în M,-, Cod poștal -, Județ P, com. M, Cod poștal -, Județ T, împotriva deciziei penale nr.115/13.05.2009 a Tribunalului Prahova, prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr.30/20.02.2009 a Judecătoriei Mizil, în contradictoriu cu partea vătămată domiciliat în M,-, Cod poștal -, Județ
Prin sentința penală nr.30 din 20.02.2009 pronunțată de Judecătoria Mizil, în baza disp. art. 208-209, al.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplic. art.37 lit. b Cod penal, furt calificat, faptă din 16/17.04.2008, parte vătămată, fost condamnat inculpatul,la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
S-au aplicat inculpatului disp. art.71 și 64 lit. a și b Cod penal cu excepția dreptului de a alege.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - inculpat, personal și asistat de apărătorul din oficiu desemnat de Baroul Prahova, domnul avocat, potrivit delegației de la dosar, lipsă fiind partea vătămată.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Reprezentantul Ministerului Public și apărătorul din oficiu pentru recurentul - inculpat precizează, pe rând având cuvântul, precizează că alte cereri nu au de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea, ia act că în cauză nu mai sunt cerere prealabile de formulat sau excepții de invocat și analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărător din oficiu pentru recurentul - inculpat solicită admiterea recursului declarat, casarea hotărârii instanței de fond și instanței de apel ca nelegale și netemeinice sub aspectul laturii penale.
Motivele acestuia de recurs vizează cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, pe care o consideră prea mare.
Apreciază că față de atitudinea sinceră a inculpatului, pe tot parcursul ciclului procesual, împrejurarea că prejudiciul cauzat a fost în integralitate acoperit, iar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, instanța de fond trebuia să dea o mai mare eficientă circumstanțelor personale și atenuate ale clientului său.
Față de cele mai sus expuse, solicită admiterea recursului casarea hotărârilor atacate și pe fond reducerea pedepsei aplicate.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul în dezbateri, pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, instanța de fond în mod corect a individualizat pedeapsa aplicată inculpatului în raport de fapta săvârșită, modalitatea de comitere a acesteia și nu în ultimul rând starea de recidivă a recurentului - inculpat.
Recurentul - inculpat, personal având ultimul cuvânt solicită micșorea pedepsei aplicate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.30 din data de 20.02.2009 a Judecătoriei Mizil în baza art. 208-209, al.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplic. art.37 lit. b Cod penal, furt calificat, faptă din 16/17.04.2008, parte vătămată, fost condamnat inculpatul,la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
S-au aplicat inculpatului disp. art.71 și 64 lit. a și b Cod penal cu excepția dreptului de a alege.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că:
Prin acțiunea penală înregistrată la această instanță sub nr.2393/2008, deschisă prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mizil, au fost trimiși în judecată inculpații și, primul pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art.208-209, lit.a, g și i Cod penal, cu aplic. art.37 lit.b Cod penal și al doilea pentru complicitate la furt calificat, prev. de art.26, rap. la art.208-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal.
S-a reținut că la data de 17.04.2008, partea vătămată, a sesizat organele de poliție despre faptul că în noaptea de 16/17.04.2008 autori necunoscuți au pătruns în curtea locuinței sale, de unde, prin forțarea unei uși de la o magazie, au sustras două bidoane a 20 lt. fiecare, conținând drojdie de vin, un de 15 lt. conținând șuncă, o damigeană de 50 lt. plină cu vin, o butelie de aragaz și un covor, bunuri în valoare de 1.000 lei, iar în jurul orelor 16,00, la solicitarea martorului, tatăl inculpatului, organele de poliție s-au prezentat la locuința acestuia, unde au găsit bunurile sustrase de către cei doi inculpați.
Din declarația martorului a rezultat că în noaptea de 16/17.04.2008, ginerele său în persoana inculpatului, i-a arătat aceste bunuri, spunându-i că au fost furate chiar de el și fiind audiat în legătură cu fapta de furt, inculpatul a declarat că în ziua de 16.04.2008, în timp ce se afla însoțit de inculpatul, a văzut în curtea locuinței părții vătămate un covor, pe care s-a hotărât să-l fure.
De asemenea s- mai reținut că în baza acestei rezoluții infracționale, în jurul orelor 23,00, după cum a declarat inculpatul, s-au deplasat la locuința părții vătămate, rămânând de pază pe stradă, iar el a pătruns în C, pe poarta descuiată și dintr-o magazie, prin forțarea ușii, a transportat bunurile menționate de către partea vătămată, pe stradă și le-a dus cu la domiciliul lor, aceleași aspecte fiind relatate și de către inculpatul, care a declarat că inculpatul a pătruns în C și a sustras acele bunuri, el asigurând doar paza, după care împreună le-au transportat la domiciliu.
În faza de urmărire penală în cauză s-a efectuat reconstituirea la locul faptei, la data de 25.05.2008, ocazie cu care cei doi inculpați, în prezența martorilor asistenți, au relatat și arătat organelor de poliție modul în care s-a pătruns în curtea locuinței părții vătămate și s-au sustras acele bunuri.
În cauză s-au administrat probatorii cu acte, a fost asigurată asistența judiciară obligatorie din oficiu a inculpaților, s-au luat declarații părții vătămate, care și-a menținut plângerea și declarația dată la organele de urmărire penală, arătând că și-a recuperat prejudiciul cauzat și nu mai are nici o pretenție față de inculpați, au fost audiați inculpații și, care au recunoscut și regretat săvârșirea faptelor, arătând că bunurile sustrase au fost restituite părții vătămate, au fost audiați martorii din acte și și martorul, propus în circumstanțiere de cei doi inculpați.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut, în fapt următoarele:
La data de 17.04.2008, partea vătămată, a sesizat organele de poliție despre faptul că în noaptea de 16/17.04.2008 autori necunoscuți au pătruns în curtea locuinței sale, de unde, prin forțarea unei uși de la o magazie, au sustras două bidoane a 20 lt. fiecare, conținând drojdie de vin, un de 15 lt. conținând șuncă, o damigeană de 50 lt. plină cu vin, o butelie de aragaz și un covor, bunuri în valoare de 1.000 lei.
În cursul aceleiași zile, în jurul orelor 16,00, la solicitarea martorului, tatăl inculpatului, organele de poliție s-au prezentat la locuința acestuia, unde au găsit bunurile sustrase de către cei doi inculpați.
Martorul a declarat că în noaptea de 16/17.04.2008, ginerele său în persoana inculpatului, i-a arătat aceste bunuri, spunându-i că au fost furate chiar de el și fiind audiat în legătură cu fapta de furt, inculpatul a declarat că în ziua de 16.04.2008, în timp ce se afla însoțit de inculpatul, a văzut în curtea locuinței părții vătămate un covor, pe care s-a hotărât să-l fure.
Totodată s-a reținut că în baza acestei rezoluții infracționale, în jurul orelor 23,00, după cum a declarat inculpatul, s-au deplasat la locuința părții vătămate, rămânând de pază pe stradă, iar el a pătruns în C, pe poarta descuiată și dintr-o magazie, prin forțarea ușii, a transportat bunurile menționate de către partea vătămată, pe stradă și le-a dus cu la domiciliul lor, aceleași aspecte fiind relatate și de către inculpatul, care a declarat că inculpatul a pătruns în C și a sustras acele bunuri, el asigurând doar paza, după care împreună le-au transportat la domiciliu.
La urmărirea penală s-a efectuat reconstituirea la locul faptei, la data de 25.05.2008, ocazie cu care cei doi inculpați, în prezența martorilor asistenți, au relatat și arătat organelor de poliție modul în care s-a pătruns în curtea locuinței părții vătămate și s-au sustras acele bunuri.
Faptele reținute în sarcina celor doi inculpați, au fost dovedite prin plângerea și declarațiile părții vătămate, care se coroborează cu recunoașterile inculpaților, prin declarațiile date, cu declarațiile martorilor din acte audiați în cauză, precum și cu celelalte probatorii administrate în faza de urmărire penală.
Astfel, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art.208-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, cu aplic. art.37, lit.b Cod penal, iar fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art.26, rap. la art.208-209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, texte de lege enunțate în ședința publică și în baza cărora urmează a se pronunța condamnarea acestora.
La individualizarea pedepselor, care se va face potrivit disp.art.72 Cod penal, instanța va ține cont de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor și de împrejurările concrete ale săvârșirii lor, precum și de persoana inculpaților.
De asemenea instanța a ținut seama că inculpatul este recidivist în condițiile art.37 lit.b Cod penal, primul termen al recidivei constituindu-l pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.14/08.01.2001 a Tribunalului Brăila, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.211 alin.2 Cod penal, definitivă prin Decizia penală nr.58/14.02.2001 a Curții de Apel Galați, fiind arestat la 06.10.2000 și liberat condiționat la data de 15.06.2005, având un rest neexecutat de 842 zile închisoare, urmând a se avea în vedere că a recunoscut și regretat săvârșirea faptei, iar prejudiciul cauzat a fost acoperit, precum și celelalte circumstanțe personale ale sale iar inculpatul este infractor primar, nefiind cunoscut cu antecedente penale, că a recunoscut și regretat săvârșirea faptei, iar prejudiciul cauzat părții vătămare a fost reparat integral, precum și de celelalte circumstanțe personale ale sale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, care, prin decizia penală nr.115 din 13 mai 2009 pronunțată de tribunalul Prahovaa fost respins ca nefundat.
În considerentele deciziei de apel se arată că:
Instanța de fond față de materialul probator administrat în cauză a reținut corect situația de fapt din care rezultă în mod indubitabil că cei doi inculpați în noaptea de 16/17.04.2008 au pătruns în curtea locuinței părții vătămate din M de unde, prin forțarea unei uși de la o magazie, au sustras două bidoane a 20 lt. fiecare, conținând drojdie de vin, un de 15 lt. conținând șuncă, o damigeană de 50 lt. plină cu vin, o butelie de aragaz și un covor, bunuri în valoare de 1.000 lei.
Inculpații au recunoscut comiterea faptei iar bunurile au fost restituite părții vătămate.
Încadrarea juridică a faptei este corespunzătoare, iar la individualizarea pedepselor aplicate s-au avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72.Cod Penal și circumstanțele personale ale inculpaților.
Inculpatul și-a motivat apelul declarat numai cu privire la cuantumul pedepsei aplicate pe care o consideră excesivă față de poziția sa atât în timpul urmăririi penale cât și în timpul cercetării judecătorești când a recunoscut fapta comisă și a declarat că regretă cele întâmplate. Acesta a mai susținut că are o familie numeroasă pe care trebuie s-o întrețină și în aceste condiții a solicitat admiterea apelului și reducerea pedepsei.
În raport de modalitatea de comitere a infracțiunii și antecedentele penale ale inculpatului, susținerile acestuia apar total nefondate deoarece este recidivist iar anterior a beneficiat de clemență fiind eliberat condiționat situație ignorată în condițiile comiterii unei noi infracțiuni cu intenție, însă cu toate acestea instanța de fond a apreciat corect și a aplicat o pedeapsă orientată la minimul special prevăzut de textul de lege incriminator.
În condițiile în care pedeapsa aplicată este în cuantum minim o reducere a acestuia nu se impune deoarece o pedeapsă mai mică nu ar mai putea să-și atingă scopul preventiv educativ prev. de art 52.
Cod PenalAșa fiind, tribunalul, având în vedere cele reținute în baza art. 379 pctul.1, lit. b, a C.P.P. respins apelul inculpatului, ca nefondat.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul, susținând în dezbateri că pedeapsa aplicată este prea mare în raport de fapta comisă.
Examinând hotărârea atacată în raport de probele administrate în cauză, de critica recurentului, ce vizează cazul de casare prev. de art. 3859pct.14 Cod procedură penală, Curtea va constata că recursul este nefondat.
După cum s-a reținut de instanțele fondului, recurentul - inculpat împreună cu coinculpatul au pătruns în noaptea de 16/17.04.2008 în curtea locuinței părții vătămate de unde au sustras mai multe bunuri.
Situația de fapt a fost recunoscută de cei doi inculpați și nici nu a fost criticată în vreun fel de recurent.
Fapta inculpatului - recurent întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 15 ani.
În speță, Curtea reține că instanțele fondului i-au aplicat inculpatului - recurent o pedeapsă la minimul special prevăzut de lege (3 ani) în condițiile în care față de el exista și o cauză de agravare a pedepsei (recidiva postexecutorie prev. de art. 37 lit. b Cod penal).
Aplicând o pedeapsă la minimul special prev. de lege, instanța de fond a acordat destulă clemență recurentului - inculpat, Curtea apreciind că s-a făcut o corectă individualizare a pedepsei față de criteriile prev. de art.72 Cod penal. Numai dacă s-ar fi reținut circumstanțe atenuante față de inculpat pedeapsa ar fi coborât sub minimul special prevăzut de lege, dar în raport de fapta comisă și de datele personale acestea nu se impun a fi reținute.
Față de aceste aspecte și neconstatând alte cazuri ce pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515pct.1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul.
Văzând și disp. art. 192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 24.02.1977, domiciliat în M,-, județul P, împotriva deciziei penale nr.115/2009 a Tribunalului Prahova și sentinței penale nr.30/20.02.2009 a Judecătoriei Mizil.
Obligă recurentul la 350 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul d e Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 octombrie 2009.
Președinte Judecători
- - - - - - - -
Grefier
Red./DC
2.ex./9.11.2009
f- - Judecătoria Mizil
a- - tribunalul Prahova
/
operator de date cu caracter personal
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Florentin Teișanu, Paul
