Furtul (art.208 cod penal). Decizia 746/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 746/

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 15 iulie 2009

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu

JUDECĂTOR 3: Constantin Costea

GREFIER: - -

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

S-a luat în examinare recursul declarat PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL C-S împotriva deciziei penale nr. 43 din 30.04.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul intimat în stare de arest preventiv asistat de apărător din oficiu avocat, lipsind părțile vătămate intimate SC Sa Reșița și SC Metal SRL Reșița.

Procedură de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri, se trece la dezbaterea recursului.

Procurorul susține recursul solicitând admiterea lui, casarea ambelor hotărâri și înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în sarcina inculpatului.

Apărătorul din oficiu al inculpatului intimat solicită respingerea recursului declarat de parchet și menținerea hotărârilor recurate ca fiind legale și temeinice.

Inculpatul intimat solicită respingerea recursului declarat de parchet ca nefondat.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele: prin sentința penală nr.33 din 12.02.2009, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Reșița, în baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, g și i cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a, art.74 lit.c și art.76 lit.c cod penal, a condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 22.06.1982 în loc. Reșița, cetățean rămân, fără studii, fără ocupație, necăsătorit, un copil minor, stagiu militar nesatisfăcut, cu antecedente penale,. com., sat, județul S M, fără forme legale în Reșița, str.-,.1,.1,.1,.19, jud. C-S, în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara, CNP -, la 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare; a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.297 din 16 octombrie 2008 pronunțată în dosarul nr- de Judecătoria Reșița, rămasă definitivă la data de 09.02.2009 și a repus în individualitatea lor pedepsele componente de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin această hotărâre și restul de pedeapsă de 567 zile închisoare din pedeapsa anterioară; a constatat că infracțiunea pentru care s-a aplicat pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare prin prezenta hotărâre este concurentă cu infracțiunea pentru care s-a aplicat pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr.297 din 16 octombrie 2008 pronunțată în dosarul nr- de Judecătoria Reșița, rămasă definitivă la data de 09.02.2009; în baza art.36 al.1 cod penal, cu referire la art.33 lit.a și art.34 cod penal, a contopit pedepsele arătate în alineatul anterior și aplică inculpatului pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani și 6 luni închisoare; în baza art.61 al.1 cod penal, a revocat liberarea condiționată privind pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.1641 pronunțată de Judecătoria Timișoara, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1176 din 13.11.2006 a Curții de APEL TIMIȘOARA, a contopit restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară de 567 zile cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare; în baza art.71 cod penal, a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a-b cod penal, cu excepția dreptului de a alege prev. la litera a, pe durata executării pedepsei principale; în baza art.350 cod procedură penală, a menținut măsura arestării inculpatului și în baza art.88 cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată de 2 ani și 6 luni închisoare, durata măsurii reținerii de la data de 30.01.2008, ora 15,30 până la data de 31.01.2008, ora 15,30 și durata reținerii și arestării preventive de la data de 19.08.2009, ora 14,00 la zi; a anulat vechile mandate de executare a pedepsei închisorii și a dispus emiterea unui nou mandat potrivit dispozițiilor prezentei sentințe; în baza art.15 cod procedură penală ia act că părțile vătămate SC SA, cu sediul în Reșița,-, județul C-S, și SC Metal SRL, cu sediul în Reșița,-, județul C-S, nu s-au constituit părți civile în procesul penal; a dispus virarea sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C-S; în baza art.191 al.2 cod procedură penală, a obligat inculpatul la 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță, din probele administrate în ambele faze procesuale, a reținut următoarele:

La începutul lunii august, într-o seară inculpatul s-a deplasat pe - -, la depozitul ce aparține părții vătămate SC SA, a așteptat până când au plecat muncitorii, după care a pătruns în interior, unde pe niște rafturi a observat mai multe matrițe de bronz.

În seara următoare, în jurul orelor 22,00, inculpatul împreună cu numiții și, s-au deplasat pe str. - -, cu un autoturism marca. Au oprit autoturismul în stația de autobuz, unde a rămas în mașină, iar inculpatul împreună cu au mers la magazia ce aparține părții vătămate SC SA.

Inculpatul a forțat ușa de la intrare cu un lemn, după care, împreună cu au pătruns în interiorul magaziei de unde au sustras 15 matrițe de bronz, pe care le-au transportat la autoturismul unde îi aștepta.

Au lăsat matrițele în autoturism, iar în ziua următoare inculpatul s-a deplasat la un centru de colectare fier vechi ce aparține SC Metal SRL Reșița unde a vândut bunurile sustrase martorului pentru suma de 5.390 lei, din care i-a dat lui suma de 1.300 lei, iar lui suma de 500 lei.

Martorul a vândut și el matrițele achiziționate de la inculpat la o societate din

Ulterior, matrițele au fost recuperate de organele de poliție și predate părții vătămate SC SA, potrivit dovezilor de ridicare și predare de la dosar.

Părțile vătămate SC SA și SC Metal SRL Reșița nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

Fiind audiat inculpatul, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că a pătruns prin efracție împreună cu numitul în magazia ce aparține părții vătămate SC SA de unde a sustras mai 15 matrițe de bronz, pe care ulterior le-a vândut la un centru de colectare fier vechi ce aparține SC Metal SRL Reșița.

Declarația inculpatului se coroborează cu declarațiile martorilor audiați și celelalte probe administrate în cauză.

Astfel, din declarațiile martorilor, care sun angajați la SC SA, rezultă că în luna august 2008, s-au sustras din depozitul societății toate matrițele de bronz. Martorii au participat la reconstituirea faptei, unde a fost adus inculpatul care a arătat modul de comitere al faptei.

De asemenea, martorul, care este administrator la SC Metal SRL Reșița, ce are ca obiect de activitate colectare fier vechi, a declarat că inculpatul s-a prezentat la punctul de lucru și i-a oferit spre vânzare 14-18 matrițe de bronz, pe care le-a achiziționat, plătindu-i inculpatului suma de aproximativ 50.000.000 lei vechi. Ulterior a vândut și martorul matrițele la o societate din A, de unde au fost ridicate de organele de poliție și predate părții vătămate.

În drept, fapta inculpatului care, la începutul lunii august 2008, a sustras, împreună cu alte persoane, în timpul nopții și prin efracție, bunuri mobile din posesia altei persoane, în scopul de a și le însuși pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, g și i cod penal.

Pe latură subiectivă, instanța reține intenția directă ca formă a vinovăției, inculpatul prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea acestuia.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod penal, care arată că la stabilirea si aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Astfel, instanța a ținut seama că inculpatul a avut o atitudine sinceră în timpul procesului penal recunoscând și regretând fapta comisă, că are un copil minor în întreținere, precum și faptul că prejudiciul material produs prin săvârșirea faptei a fost recuperat. Pe de altă parte, s-a avut în vedere că inculpatul a comis fapta în stare de recidivă postcondamnatorie, acesta fiind condamnat anterior la pedeapsa închisorii pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt calificat, pedeapsă din executarea căreia a fost liberat condiționat la data de 21.12.2007.

În consecință, în baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, și i cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a cod penal, art.74 lit.c și art.76 lit.c cod penal, l-a condamnat pe inculpat, la 2 ani și 6 (șase ) luni închisoare.

Prin sentința penală nr.297 din 16.10.2008 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr-, așa cum a fost modificată prin decizia penală nr.179 din 16.12.2008 a Tribunalului C-S, rămasă definitivă la data de 09.02.2009, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare, astfel că a descontopit această pedeapsă și a repus în individualitatea lor pedepsele componente de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin această hotărâre și restul de pedeapsă de 567 zile închisoare din pedeapsa anterioară.

A constatat că infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare este concurentă cu infracțiunea pentru care același inculpat a fost condamnat tot la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.297 din 16.10.2008 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr-, așa cum a fost modificată prin decizia penală nr.179 din 16.12.2008 a Tribunalului C-

În baza art.36 al.1 cod penal, cu referire la art.33 lit.a și art.34 cod penal, a contopit pedepsele arătate în alineatul anterior și a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare.

Din fișa de cazier judiciar rezultă că prin sentința penală nr.1641 din 07.06.2006 pronunțată de Judecătoria Timișoara, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1176 din 13.11.2006 a Curții de APEL TIMIȘOARA, s-a admis cererea de contopire formulată de inculpat, și, în baza art.36 cod penal, s-au contopit pedepsele de: 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.275/2005 a Judecătoriei Reșița și 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.801/2005, aplicându-i-se pedeapsa de 4 ani închisoare + 6 luni închisoare spor, urmând ca inculpatul să execute 4 ani și 6 luni închisoare.

La data de 27.12.2007 inculpatul a fost liberat condiționat, rămânând un rest de 567 zile de executat din pedeapsa anterioară de 4 ani și 6 luni închisoare.

Având în vedere că inculpatul a comis fapta în timpul liberării condiționate, în baza art.61 alin.1 cod penal instanța a dispus revocarea liberării condiționate pentru pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.1641 pronunțată de Judecătoria Timișoara, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1176 din 13.11.2006 a Curții de APEL TIMIȘOARA, a contopit restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară de 567 zile cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art.71 cod penal, a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a,b cod penal, cu excepția dreptului de a alege prev. la litera a, pe toată durata executării pedepsei principale.

În cursul urmăririi penale a primei infracțiuni, inculpatul a fost reținut prin ordonanța de reținere emisă de Poliția mun. Reșița, pe o durată de 24 de ore, începând din data de 30.01.2008, ora 15,30, și de asemenea a fost reținut și prin ordonanța de reținere din data de 19.08.2008 emisă de Poliția mun. Reșița, pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 19.08.2008, ora 14,00. Ulterior, prin încheierea nr. 9 din data de 20.08.2008 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr-, rămasă definitivă prin decizia penală nr.163 din 22.08.2008 pronunțată de Tribunalul C-S, inculpatul a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 20 de zile.

Măsura arestării preventive luată față de inculpatul a fost ulterior menținută de instanța de judecată pe tot parcursul procesului penal.

Așa fiind, în baza art.350 cod procedură penală, a menținut măsura arestării inculpatului și în baza art.88 cod penal a dedus din pedeapsa aplicată de 2 ani și 6 luni închisoare, durata măsurii reținerii de la data de 30.01.2008, ora 15,30 până la data de 31.01.2008, ora 15,30 și durata reținerii și arestării preventive de la data de 19.08.2009, ora 14,00 la zi.

A anulat vechile mandate de executare a pedepsei închisorii și a dispus emiterea unui nou mandat potrivit dispozițiilor prezentei sentințe.

În baza art.15 cod procedură penală a luat act că părțile vătămate SC SA și SC Metal SRL nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

Totodată, se constată că prin încheierea camerei de consiliu din 04.03.2009, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Reșița a dispus, din oficiu, în baza disp. art.195 al.1 Cod procedură penală, rectificarea erorii materiale strecurate în sentința penală nr.33/12.02.2009 și în încheierea din data de 18.02.2009, în sensul că alineatul al șaptelea al dispozitivului sentinței arătate și încheierea din data de 18.02.2009 au următorul cuprins "în baza art.350 cod procedură penală, menține măsura arestării inculpatului și în baza art.88 cod penal, deduce din pedeapsa aplicată de 2 ani și 6 luni închisoare, durata măsurii reținerii de la data de 30.01.2008, ora 15,30 până la data de 31.01.2008, ora 15,30 și durata reținerii și arestării preventive de la data de 19.08.2008, ora 14,00 la zi".

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal, conform disp. art.362-363 Cod procedură penală, Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul reținerii circumstanțelor atenuante, prevăzute de art.74 lit.c Cod penal, în favoarea inculpatului și al pedepsei aplicate urmare acestora.

La dosarul cauzei nu s-au solicitat și administrat probe noi.

Prin decizia penală nr. 43/A din30.04.2009 pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr-, în baza disp. art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală,s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița, împotriva sentinței penale nr.33 din 12 februarie 2009, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosar nr-.

În baza disp. art.350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului pe o durată de 60 zile (de la momentul pronunțării) și în baza disp.art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 30.01.2008 la 31.01.2008 și de la 19.08.2008 până la zi.

În baza disp.art.192 al.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a hotărâ astfel, tribunalul xaminând sentința atacată față de cererea de apel, cât și din oficiu, sub toate aspectele legalității și temeiniciei, prin prisma disp. art.371, 378 Cod procedură penală, a constatat de că apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița este nefondat.

Astfel, din studiul actelor și lucrărilor dosarului, s-a constatat de către tribunal că sentința pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală, conformă probelor și dispozițiilor legale în materie, stabilind o stare de fapt și drept corespunzătoare acestora, atât în ceea ce privește existența faptei, vinovăția inculpatului, cuantumul și modalitatea de executare a pedepsei, cât și în ceea ce privește latura civilă a cauzei.

Referitor la aspectul invocat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița în cererea sa de apel, respectiv greșita reținere în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 lit.c Cod penal și, implicit, aplicarea unei pedepse mai reduse ca efect al acesteia, tribunalul a apreciat că instanța de fond a apreciat, în mod corect, că în cauză se impune a se face aplicarea acestor dispoziții - art.74 lit.c Cod penal - aspectele invocate în justificarea sa fiind reale și rezultând fără dubiu din probele existente la dosar, pe de o parte, iar pe de altă parte se observă că instanța de fond a avut în vedere la aplicarea pedepsei și faptul că inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie (rezultând indirect aplicarea disp. art.79, 80 Cod penal).

Mai mult, individualizarea pedepsei, funcție de prevederile art.52 și 72 Cod penal, reprezintă atributul exclusiv al instanței, care atunci când apreciază ca întemeiată și justificată (față de datele concrete din cauză - cum este cazul și în speța de față), dă sau nu eficiență juridică circumstanțelor (atenuante sau agravante).

Față de aceste considerente, tribunalul a apreciat ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița și, întrucât în prezenta cale de atac nu s-au produs probe noi care să determine desființarea sentințe (sub alte aspecte decât cele solicitate), a respins, în baza disp. art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița, împotriva sentinței penale nr.33 din 12 februarie 2009, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosar nr-.

În baza disp. art.350 Cod procedură penală, a menținut starea de arest a inculpatului pe o durată de 60 zile (de la momentul pronunțării) și în baza disp.art.88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 30.01.2008 la 31.01.2008 și de la 19.08.2008 până la zi.

Împotriva ambelor hotărâri judecătorești a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul C S, reiterând motivele de apel.

Recursul nu este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 74 lit. c Cod penal, constituie împrejurare ce poate fi apreciată ca circumstanță atenuantă "atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii constând în prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților".

În cursul procesului inculpatul a avut o comportare sinceră, recunoscând și regretând faptele săvârșite, astfel că în mod corect instanța de fond și cea de control judiciar a reținut aplicarea prevederilor art. 74 lit. c Cod penal.

Existența antecedentelor penale nu poate conduce la neaplicarea prevederilor art. 74 lit. c Cod penal, circumstanțele atenuante neputând fi anulate de existența stării de recidivă.

Starea de fapt și încadrarea juridică reținută de cele două instanțe sunt corecte, astfel că nici sub acest aspect nu sunt motive de casare a sentinței penale recurate, astfel că în baza prevederilor art. 385¹⁵alin.1, pct. 1, lit. b Cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.

În temeiul prevederilor art. 350 Cod procedură penală, se va menține starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal, din durata pedepsei închisorii aplicată, se va deduce în continuare, durata arestului preventiv de la data pronunțării sentinței penale apelată la zi.

În baza prevederilor art. 192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului și se va dispune plata din contul Ministerului Justiției și, în contul Baroului Tas umei de 200 lei onorariu avocat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art.385¹⁵, pct.1 lit.b) p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul C- împotriva deciziei penale nr.43/2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.

Menține starea de arest a inculpatului și deduce în continuare arestul preventiv din 30.04.2009 la zi.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului și dispune plata din fondurile MJ a sumei de 200 lei onorariu avocat din oficiu către Baroul Timiș.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi 15.07.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red./20.07.2009

Tehnored. CP

Ex. 2/ 23.07.2009

Primă instanță:

Instanță apel:,

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 746/