Furtul calificat (art. 209 cod penal). Decizia 121/2010. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL

Secția penală și pentru cauze cu minori

DECIZIA PENALĂ NR. 121/ DOSAR NR-

Ședința publică din 17 februarie 2010

PREȘEDINTE: Simona Franguloiu JUDECĂTOR 2: Manuela Filip

- - - JUDECĂTOR 3: Alina Constanța

- C - judecător

- grefier

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 53/A din 11 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-.

Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul inculpat, asistat de avocat desemnat din oficiu.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Apărătorul desemnat din oficiu solicită admiterea probei cu înscrisuri pentru inculpatul și învederează instanței că inculpatul are două locuri de muncă, sens în care depune la dosar următoarele: adeverință emisă de P inculpatului, adeverință emisă de SRL B, adeverință emisă de Colegiul Tehnic Astra B, copie scrisoare medicală, copie bilet de ieșire din spital și concluzii scris formulate personal de inculpatul.

Instanța admite proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Întrebați fiind, apărătorul din oficiu și reprezentantul parchetului, declară că nu au cereri de formulat.

Nefiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art. 38513Cod procedură penală acordă cuvântul asupra recursului declarat.

Avocat din oficiu pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 53/A din data de 11 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, casarea deciziei și rejudecând aplicarea unei pedepse întru-un cuantum mai mic.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt fiind condamnat de prima instanță la pedeapsa de 3 ani închisoare. Instanța de apel a apreciat că raportat la dispozițiile art. 52 Cod penal nu se impune nici majorarea și nici micșorarea pedepsei.

Inculpatul, raportat la circumstanțele reale și personale ale faptei solicită aplicarea unei pedepsei mai reduse având în vedere vârsta la data faptei, precum și faptul că a manifestat regret. De asemenea, subliniază faptul că incupatul la acea dată a fost afectat foarte mult de neînțelegerile dintre părinții săi. Mama sa a fost internată la Secția Psihiatrie și inculpatul a fost pus în situația de a muncă de la vârsta de 14 ani. De asemenea, mama sa a făcut parte dintr-un cult religios iar colegii săi îl ironizau, dar acum inculpatul a conștientizat pe deplin grafitatea faptelor, și-a finalizat pregătirea școlară și în prezent are două locuri de muncă.

În opinia sa, consideră că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unui cuantum mai redus, iar ca modalitate de executare suspendarea condiționată.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, apreciind că instanțele au valorificat în mod corespunzător circumstanțele personale ale inculpatului, acesta săvârșind 5 infracțiuni în concurs. Pedeapsa aplicată este orientată spre minimul special, s-a făcut aplicarea art. 83 Cod penal, motiv pentru care nu este posibilă schimbarea modalitații de executare.

Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului declarat și aplicarea unei pedepse mai mici susținând că a depășit anturajul în care a fost și poate depăși problemele vieții pe cale legală. Menționează că în prezent are două locuri de muncă, iar mama și sora sa au nevoie de sprijinul său moral și financiar, iar în cazul în care ar fi arestat le-ar fi mult mai greu.

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Asupra recursului de față,

Prin sentința penală nr.343/02.03.2009 pronunțată în dosarul penal nr- Judecătoria Brașova dispus condamnarea inculpaților, și, după cum urmează:

1. În baza art. 208 al. 1 si 4, art 209 al 1 lit. e, g și i cu Cod Penal aplic. art. 99 și urm. Cod Penal a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat iar în temeiul art. 83 Cod penal a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 450/03.10.2005 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, rămasă definitivă prin neapelare dispunând executarea în întregime a pedepsei, cumulată cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentința, de 1 an si 6 luni închisoare, inculpatul urmând a executa o pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

2. În baza art. 208 al. 1, art. 209 al 1 lit. a,e, g și i Cod penal cu aplicarea art.99 și următoarele Cod penal a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat iar în temeiul art. 83 Cod penal a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 450/03.10.2005 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, rămasă definitivă prin neapelare și a dispus executarea în întregime a pedepsei, cumulând-o cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentința, de 1 an si 6 luni închisoare, inculpatul urmând a executa o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare.

3. În baza art. 264 al 1 Cod penal cu aplicarea art.99 și următoarele Cod penal a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului și în temeiul art. 83 Cod penal a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 450/03.10.2005 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, rămasă definitivă prin neapelare și a dispus executarea în întregime a pedepsei, cumulând-o cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, de 3 luni închisoare, inculpatul urmând să execute o pedeapsa rezultantă de 1 an si 9 luni închisoare.

4. În baza art. 78 al l din OUG 195/2002 (în reglementarea actuală art.86 alin. 1 ) cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drum public a unui autoturism fără a poseda permis de conducere și în temeiul art. 83 Cod penal a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 450/03.10.2005 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, rămasă definitivă prin neapelare dispunând executarea în întregime a pedepsei, cumulată cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, de 1 an închisoare, inculpatul urmând să execute o pedeapsa rezultantă de 2 ani si 6 luni închisoare.

5. În baza art. 81 al l din OUG 195/2002 (în reglementarea actuala art. 89 al 1 ) cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de politie și în temeiul art. 83 Cod penal a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 450/03.10.2005 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, rămasă definitivă prin neapelare și a dispus executarea în întregime a pedepsei, cumulând-o cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, de 1 an si 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute o pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a,34 lit. b Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare cu interzicerea drepturilor prevăzute de art 64 alin 1 lit a teza a II-a l și b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art 350 Cod procedură penală instanța a revocat masura obligării de a nu părăsi localitatea B luată față de inculpatul prin încheierea din data de 16.05.2006 a Judecatoriei B și în temeiul art 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 02.03.2006 la 17.05.2006.

II. În baza art. 208 al 1, 209 al 1 lit. a, e,g si i cu Cod Penal aplicarea art 41 alin.2 Cod penal (2 acte materiale), art. 99 și urm. Cod penal, art.74 lit. a, c Cod penal, art. 76 lit. c Cod penal a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 1 an și 8 luni - ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art.110 Cod penal și a făcut aplicarea art. 13 Cod penal, referitor la neaplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a - c Cod penal în condițiile prevăzute. de art. 71 al. 2 Cod penal.

În baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

III. În baza art 26 Cod penal raportat la art. 208 al 1, art 209 al 1 lit a, e, g si i Cod penal cu aplicarea art. 99 si urm Cod penal, art. 74 lit a, c Cod penal, art. 76 lit c Cod penal condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 1 an și 6 luni - termen de încercare stabilit în condițiile art 110 Cod penal și a făcut aplicarea art. 13 Cod penal referitor la neaplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a - c Cod penal în condițiile prevăzute de art. 71 alin. 2 Cod penal.

În baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art..83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În continuare instanța a constatat că părțile vătămate si nu s-au constituit părți civile în cauză și a luat act de renunțarea părților civile și la pretențiile civile formulate în cauză.

În considerentele sentinței pronunțate prima instanță a reținut în fapt și în drept în ceea ce-l privește pe inculpatul, următoarele:

Fapta inculpatului minor săvârșită în noaptea de 12/13.11.2005 constând în aceea că, după ce inculpatul a spart geamul portierei dreapta față și în timp ce inculpatul asigura paza locului, a sustras un radiocasetofon din autoturismul marca cu număr de înmatriculare -, aparținând părții vătămate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art 208 alin 1, art 209 alin 1 lit. a, e, g și Cod penal cu aplicarea art. 99 și următoarele din Codul penal.

Fapta inculpatului minor, săvârșită în noaptea de 12/13.11.2005 constând în aceea că, prin folosirea fără drept a cheii adevărate, a sustras în scopul folosirii pe nedrept, autoturismul marca Opel Astra cu număr de înmatriculare -, aparținând părții vătămate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin 1 și alin 4, art. 209 alin 1 lit. e, g și i Cod penal cu aplicarea art.99 și următoarele din Codul penal.

Faptele inculpatului minor săvârșite în noaptea de 12/13.11.2005 constând în conducerea pe raza municipiului Baa utoturismului marca Opel Astra, cu număr de înmatriculare -, fără a poseda permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule, producerea unui eveniment rutier și plecarea de la locul faptei fără încuviințarea organelor de poliție, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drum public a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, prevăzută și pedepsită de art. 78 alin 1 din nr.OUG195/2002 cu aplicarea art. 99 și urm din Codul penal și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, prevăzută și pedepsită de art 81 alin 1 din nr.OUG195/2002 cu aplic art.99 și următoarele din Codul penal.

În continuare, în ceea ce-l privește pe inculpatul minor prima instanță a reținut în fapt și în drept că fapta acestuia, săvârșită în baza aceleiași rezoluții infracționale în noaptea de 12/13.11.2005 constând în aceea că, după ce a spart a spart geamul portierei dreapta față a autoturismului marca cu număr de înmatriculare -, aparținând părții vătămate împreună cu inculpatul minor și în timp ce inculpatul asigura paza locului, a sustras un radiocasetofon, și ulterior a sustras plăcuțele de înmatriculare cu numărul - de la autoturismul marca Skoda aparținând părții vătămate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin 1, art 209 alin 1 lit. a, e, g și i Cod penal cu aplicarea art.41 alin 2 ( 2 acte materiale ) art. 99 și următoarele din Codul penal.

n ceea ce-l privește pe inculpatul, prima instanță a reținut în fapt și în drept că fapta acestuia săvârșită în noaptea de 12/13.11.2005 constând în aceea că, a asigurat paza locului faptei, în timp ce inculpatul împreună cu inculpatul minor, prin spargerea geamului portierei dreapta față a autoturismului marca cu număr de înmatriculare -, aparținând părții vătămate gigartu, au sustras un radiocasetofon, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 208 alin 1, art. 209 alin 1 lit. a, e, g și i Cp cu aplicarea art. 99 și următoarele din Codul penal.

La individualizarea pedepselor ce urmau a fi aplicate inculpatului minor prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal referitoare la gradul de pericol social al infracțiunilor comise, împrejurările și modalitățile în care au fost comise, urmările acestora dar și persoana și conduita inculpatului. Astfel a constatat că inculpatul are 19 ani, a absolvit 9 clase, nu are ocupație și nici un loc de muncă, nu realizează venituri, a avut o poziție procesuală sinceră, recunoscând și regretând faptele comise. De asemenea a constat că inculpatul a suferit o condamnare la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr 450/03.10.2005 a Judecătoriei G, rămasă definitivă prin neapelare, executarea acestei pedepse fiind suspendata condiționat și că faptele pentru care în prezent este cercetat au fost comise în termenul de încercare stabilit prin sentința amintită, fiind astfel incidente dispozițiile art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate.

Cu toate că, inculpatul minor avea antecedente penale, față de faptul că a avut o poziție procesuală sinceră, dar și față de valoarea prejudiciului, instanța a considerat că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea orientată spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile comise.

La individualizarea judiciară pedepsei aplicată inculpatului minor pentru infracțiunii săvârșite instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 din Codul penal referitoare la gradul de pericol social al faptei comise, împrejurările și modalitatea de săvârșire, urmările acesteia, persoana și conduita inculpatului și a reținut că acesta are 19 ani, a absolvit 8 clase, nu are ocupație și nici loc de muncă, nu realizează venituri, a avut o poziție procesuală sinceră, recunoscând și regretând fapta comisă. De asemenea a constatat că inculpatul nu are antecedente penale, iar față de poziția procesuală sinceră, față de valoarea prejudiciului, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea orientată sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă, reținând în favoarea acestuia circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 al 1 lit. a, c Cod Penal, cu efectele prevăzute de art. 76 lit. c Cod penal în sensul coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. Față de circumstanțele reale ale faptei și cele personale ale inculpatului instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi realizat și fără privarea de libertate a inculpatului, motiv pentru care a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului minor instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal referitoare la gradul de pericol social al faptei, împrejurările și modalitatea de săvârșire a acesteia, urmările produse, persoana și conduita inculpatului și a reținut că inculpatul are 18 ani, a absolvit 9 clase, are un loc de munca, avut o poziție procesuală sinceră, recunoscând și regretând fapta comisă, nu are antecendente penale. Față de poziția procesuală sinceră, față de valoarea prejudiciului instanța a apreciat și în cazul acestui inculpat că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea orientată sub minimul special prevăzut de lege, urmând a reține în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit.a, Cod penal cu efectele prevăzute de art. 76 lit. c Cod penal și cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă. În ceea ce privește individualizarea executării pedepsei, față de circumstanțele reale ale faptei și cele personale ale inculpatului instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi realizat și fără privarea de libertate a inculpatului, motiv pentru care a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei instanța a constatat că părțile vătămate si nu s-au constituit părți civile în cauză, iar părțile civile și au înțeles să renunțe la pretențiile civile formulate, luând act de poziția lor procesuală.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov și inculpatul.

Critica Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov vizează netemeinicia hotărârii pronunțate de prima instanță în procesul de individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpaților și greșita individualizare a pedepsele accesorii, neaplicate, în temeiul art. 13 Cod penal față de inculpații și. Astfel cu privire la inculpatul s-a susținut în esență că perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpatul minor, la data săvârșirii faptei, modalitatea și scopul pentru care acestea au fost săvârșite denotă un grad de pericol social ridicat iar în plus fiind în prezența unui concurs de infracțiuni, în urma contopirii pedepselor aplicate se impunea aplicarea unui spor. Referitor la inculpații și s-a arătat că, în mod greșit instanța a reținut în favoarea acestora circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a și c Cod penal, în condițiile în care inculpatul, s-a prezentat în fața instanței de fond numai după citarea cu mandat de aducere deși prezența lui era obligatorie iar inculpatul nu s-a prezentat niciodată în fața instanței de fond, atitudinea lor cauzând amânarea judecării cauzei în nenumărate rânduri.

În continuare s-a susținut că pedepsele accesorii reținute în sarcina inculpaților și, care nu au fost aplicate, în temeiul art. 13 Cod penal au fost cele prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod penal însă s-a apreciat că în cauză s-a făcut o greșită individualizare a acestora, prin interzicerea drepturilor prevăzute de lit. a teza a II-a și c Cod penal din art. 64 Cod penal având în vedere că infracțiunile săvârșite nu erau de natură a atrage interzicerea dreptului de a fi ales, iar inculpații nu s-au folosit de o funcție ori profesie la săvârșirea faptelor, astfel că nu se impunea interzicerea drepturilor prevăzute de lit. c din art. 64 Cod penal.

Critica apelantul inculpat vizează netemeinicia sentinței primei instanțe sub aspectul cuantumului pedepsei, în condițiile în care inculpatul a recunoscut și regretat faptele comise.

Prin decizia penală nr.53/A din 11.11.2009 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașovs -a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, s-a dispus desființarea sentinței apelate sub aspectul conținutului pedepselor accesorii și a individualizării pedepsleor aplicate inculpaților și și rejudecând cauza în aceste limite:

S-a înlăturat aplicarea circumstanței atenuante prevăzute de art.74 lit.a și c Cod penal și a dispozițiilor art.76 lit.c Cod penal reținute în favoarea inculpaților și.

S-a dispus majorarea pedeapsei închisorii aplicată inculpatului de la 8 luni închisoare la 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art.110 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatuluipe o durată de 3 anice constituie termen de încercare compus din durata pedepsei închisorii de 1 an și 6 luni la care se mai adaugă un interval de timp de 1 an și 6 luni.

S-a înlăturat din conținutul pedepsei accesorii neaplicate dispozițiile prevăzute de art.64 lit.a, teza a II- a și lit.c Cod penal.

S-a majorat pedeapsa închisorii aplicată inculpatului de la 6 luni închisoare la 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art.110 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatuluipe o durată de 3 anice constituie termen de încercare compus din durata pedepsei închisorii de 1 an și 6 luni la care se mai adaugă un interval de timp de 1 an și 6 luni.

S-a înlăturat din conținutul pedepsei accesorii neaplicate dispozițiile prevăzute de art.64 lit.a, teza a II- a și lit.c Cod penal și s-a menținut restul dispozițiilor sentinței penale atacate.

Apelul declarat de inculpatul a fost respins.

Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că în conformitate cu practica constantă a CEDO, că interdicția prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a Cod penal trebuie limitată numai la teza a II-a a acestui articol. Instanța nu poate să interzică în mod automat inculpaților dreptul de a alege, ca pedeapsă accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza I-a Cod penal decât în cazul în care fapta pentru care aceștia au fost condamnați a avut legătură cu exercitarea autorității de stat ori a fost de natură să determine nedemnitatea exercitării unor asemenea drepturi, ceea ce nu este cazul în speța de față. În continuare Tribunalul apreciază că în cauză inculpații nu s-au folosit de o funcție ori profesie la săvârșirea faptelor astfel că nu se impunea interzicerea drepturilor prevăzute de lit. c din art. 64 Cod penal.

Cu referire la criticile sentinței pronunțate de prima instanță privind netemeinicia hotărârii atacate, Tribunalul a constatat că în urma procesului de individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpaților prima instanță a pornit de la prevederile art.72 Codul penal, reținând gravitatea medie a faptelor comise, valoarea mică a prejudiciului cauzat prin faptele penale, atitudinea procesuală a inculpaților - de recunoaștere și de regret față de săvârșirea faptelor, precum și circumstanțele atenuante prevăzută de art.74 lit.a, c Cod penal și a dispozițiilor art.76 lit.c Cod penal în cazul inculpaților și.

Tribunalul a apreciat însă că lipsa antecedentelor penale în cazul inculpaților și nu poate conduce în mod automat la reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. a Cod penal cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, potrivit art. 76 lit. c Cod penal, în condițiile în care nu se corelează cu alte elemente de natură a caracteriza comportamentul corespunzător și buna conduită a inculpaților în societate, respectiv în comunitatea din care provin.

Ca atare, tribunalul a înlăturat reținerea acestei circumstanțe în cazul ambilor inculpați și a dispozițiilor art.76 lit.c Cod penal urmând ca lipsa antecedentelor penale să fie avută în vedere ca element de circumstanțiere în procesul de individualizare judiciară a pedepsei ce va aplicată inculpaților.

Reținerea circumstanței prevăzută de art.74 lit.c Cod penal și a dispozițiilor art.76 lit.c Cod penal în cazul inculpaților și este de asemenea greșită în condițiile în care inculpatul s-a prezentat în fața instanței de fond numai după citarea acestuia cu mandat de aducere deși știa că este cercetat penal și că prezența sa era obligatorie iar inculpatul nu s-a prezentat niciodată în fața instanței de fond, ignorând prevederile legii atât în fața instanței de fond cât și în fața instanței de control judiciar. Nu se poate reține astfel o bună conduită a inculpaților după săvârșirea infracțiunii, de natură a face aplicabilă reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art.74 lit.c Cod penal și a dispozițiilor art.76 lit.c Cod penal.

În procesul de individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpaților și Tribunalul a constatat, în plus față de cele reținute de prima instanță, că inculpatul nu era la primul contact cu legea penală și că acesta a abandonat cursurile școlare fără nici un motiv ( a se vedea fișa de cazier judiciar și referatul de evaluare al inculpatului). Din referatul de evaluare al inculpatului a reieșit că acesta avea un comportament nici pe departe exemplar în societate și față de familie, cu abandon școlar și lipsă de interes față de actul educațional.

Date fiind circumstanțele personale ale inculpaților și, gravitatea faptelor, modul de desfășurare a acestora astfel cum au fost reținute de prima instanță Tribunalul apreciază că pedepsele aplicate în cuantumul stabilit de instanța de fond nu sunt de natură a atinge scopul prevăzut de legea penală, motiv pentru care constată că apelul Parchetului este fondat din acest punct de vedere.

În ceea ce privesc pedepsele aplicate inculpatului minor Tribunalul a apreciat, că efectele și amploarea actului infracțional și implicit, pericol social crescut al faptelor comise de acesta a fost ușor diminuat, pe de o parte, prin trecerea timpului de la data săvârșirii faptei - în 12.11.2005 - și până la pronunțarea sentinței atacate - în 02.03.2009 - infracțiunile fiind săvârșite în urmă cu peste trei ani și, pe de altă parte, prin pronunțarea unei hotărâri de condamnare a acestui inculpat cu executare în regim de detenție față de ceilalți inculpați care au beneficiat de suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate. Față de aceste considerente, reținând și cele constatate de prima instanță în procesul de individualizare judiciară a pedepsei aplicate acestui inculpat Tribunalul a apreciat că prima instanță a cuantificat în mod corect pedeapsa astfel încât aceasta să corespundă pe deplin scopul instituit prin art.52 Cod penal, respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, motiv pentru care nu se impune nici diminuarea acesteia astfel cum a fost solicitată de inculpat și nici majorarea prin aplicarea unui spor de pedeapsă, astfel că apelul inculpatului este nefondat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, solicitând instanței, casarea deciziei recurate, desființarea sentinței judecătoriei și rejudecând cauza reindividualizarea pedepsei aplicate, întrucât a recunoscut și regretat faptele comise, iar în prezent are două locuri de muncă, pentru a-și putea susține financiar familia.

Recursul este nefondat.

Faptele săvârșită de inculpat, împrejurările comiterii acestora și vinovăția inculpatului au fost corect stabilite de prima instanță, găsindu-și corespondent în probele administrate în cauză.

De asemenea, încadrarea juridică dată activității infracționale este legală.

Sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpatului, instanța de fond a stabilit pedepse just individualizate, orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite de inculpat.

Anterior inculpatul a beneficiat de clemența instanței de judecată, faptele deduse judecății fiind săvârșite în termenul de încercare stabilit de Judecătoria Sf. G în sentința penală nr. 450/03.10.2005.

Astfel în mod corect, față de circumstanțele săvârșirii faptelor și persoana inculpatului instanța de fond a stabilit pedepse just individualizate între limita minimă specială și maximă specială prevăzute de lege, acestea fiind menținute în mod corect de instanța de apel.

Față de considerentele arătate mai sus, potrivit prev. art. 385/15 pct. 1 lit. b pr.pen. urmează a se respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul.

În baza art. 192 alin. 2 și art. 189.pr.pen. recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, din care onorariul avocatului desemnat din oficiu se va suporta din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților și se vor plăti Baroului

Pentru aceste motive

În numele legii

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 53/A din 11.11.2009 a tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, pe care o menține.

Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200 lei, se suportă din fondurile Ministerului d e Justiție, se plătește Baroului B și se include în cheltuielile judiciare avansate de stat.

Obligă pe inculpat să plătească statului 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17.02.2010.

PREȘEDINTE judecător judecător

- - - - pt. - C aflată

în concediu semnează

PREȘEDINTE COMPLET

- -

Grefier

Red. /26.02.2010

Tehnoredact.DS/02.03.2010/2 ex.

Jud.apel.// jud.fond.

Președinte:Simona Franguloiu
Judecători:Simona Franguloiu, Manuela Filip, Alina Constanța

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Furtul calificat (art. 209 cod penal). Decizia 121/2010. Curtea de Apel Brasov