Încăierarea (art. 322 cod penal). Decizia 74/2010. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 74/R/2010

Ședința publică din data de 4 februarie 2010

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Valentin Chitidean

JUDECĂTORI: Valentin Chitidean, Vasile Goja Maria Boer

- -

GREFIER: - -

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR -

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații, și împotriva deciziei penale nr. 100/A din 4 decembrie 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița -, fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de încăierare prev. de art. 322 alin.1 și 3 Cod penal, la câte 2 ani închisoare, fiecare, cu aplic.art.71 rap. la art. 64 lit. a-b Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpatul apărător desemnat din oficiu av din cadrul Baroului C, cu delegația la dosar, pentru inculpatul apărător desemnat din oficiu av. din cadrul Baroului C, cu delegația la dosar, pentru inculpatul apărător desemnat din oficiu av. din cadrul Baroului C, cu delegația la dosar, pentru inculpatul apărător desemnat din oficiu av. din cadrul Baroului C, cu delegația la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Apărătorul inculpatului solicită amânarea cauzei pentru citarea inculpatului cu mandat de aducere.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază întemeiată cererea de amânare formulată de apărătorul inculpatului.

Curtea constată că pe procedura de îndeplinire a citării este menționat că inculpatul este plecat din țară, este plecat din țară, și-a schimbat adresa și nu s-a putut afla noua adresă și nici nu a anunțat schimbarea de adresă, astfel cum prevede art. 177 alin 3 Cod procedură penală.

Așadar instanța, constată inutilă citarea inculpatului cu mandat de aducere având în vedere că și în apel mandatul de aducere a constatat aceeași împrejurare, iar singurul care a semnat citația este inculpatul, dar care nu s-a înfățișat la judecarea recursului.

Curtea constată legală procedura de citare și în consecință, nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii atacate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, cu acordarea onorariului avocațial.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, în prima instanță, inculpații nu au fost prezenți la nici un termen de judecată întrucât s-au aflat la lucru în Spania.

Pentru acest motiv au fost în imposibilitate să se prezinte la termenele care au fost stabilite la Judecătoria Beclean.

Acest aspect esențial a fost de la început cunoscut de către instanță, care i-a judecat în lipsă, apreciind că procedura formală de citare "prin afișare" la ușa domiciliului acestora, respectiv la Consiliul Local al comunei, este suficientă, pentru a se putea trece la soluționarea pe fond a cauzei.

S-au emis mai multe mandate de aducere pe numele inculpaților, mandate ce nu au putut fi executate efectiv datorită aceluiași impediment: "inculpații sunt plecați în străinătate de peste un an de zile".

Din aceste motive inculpații nu au avut cunoștință de judecarea cauzei, pentru care nu și-au putut exercita dreptul la apărare, fiind consemnați în lipsă la pedeapsa închisorii.

Starea de fapt reținută de organul parchetului, respectiv de prima instanță nu este corespunzătoare celei petrecute în realitate, însă nu au avut posibilitatea să o dovedească, datorită neputinței acestora de a se prezenta la judecată, consecința împrejurării sus menționate.

La data respectivă, arată că în realitate nu a avut loc nici o încăierare, și nici inculpații nu l-au agresionat pe partea vătămată, vătămarea acestuia a fost cauzată de către altă persoană.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului în temeiul art. 3859Cod procedură penală, casarea hotărârii atacate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, cu acordarea onorariului avocațial, achiesând la concluziile apărătorului inculpatului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea hotărârii atacate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, cu acordarea onorariului avocațial, achiesând la concluziile apărătorului inculpatului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea hotărârii atacate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, cu acordarea onorariului avocațial, achiesând la concluziile apărătorului inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că hotărârea atacată este temeinică și legală și solicită menținerea acesteia cu consecința respingerii recursurilor declarate de inculpați ca nefondate.

CURTEA:

Prin sentința penală nr.21 din 5 februarie 2009 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr- au fost condamnați inculpații: - fiul lui și, născut la data de 27.12.1981 în B, domiciliat în -/12 jud.MM, cu reședința în nr. 482 jud.B-N, zidar, fără antecedente penale CNP--, - fiul lui și, născut la data de 29.06. 1980 în B, domiciliat în nr.481 jud.B-N, 8 clase, muncitor, fără antecedente penale CNP- -, - fiul lui și, născut la data de 5.12.1954 în, cu același domiciliu nr. 482 jud.B-N, 8 clase, muncitor, fără antecedente penale, CNP- - și - fiul lui și, născut la data de 26.01.1988 în D jud.C, domiciliat în nr. 514 jud.B-N, 4 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, CNP--, pentru săvârșirea infracțiunilor de încăierare prev. de art. 322 alin.1 și 3 Cod penal, la câte 2 ani închisoare,fiecare, cu aplic.art.71 rap. la art. 64 lit. a-b Cod penal.

In baza disp.art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepselor aplicate, stabilindu-se conform art. 82 Cod penal câte un termen de încercare de 4 ani pentru fiecare inculpat.

S-au pus în vedere inculpaților disp. art. 83 Cod penal.

S-a făcut aplic.art. 71 alin.5 Cod penal.

Cei patru inculpați, au fost obligați în solidar, la plata sumei de 1.892,84 lei - la care s-a adăugat dobânda legală, calculată conf. disp. OG nr. 9/2000, începând cu data de 03.06.2006 și până la data plății efective, sumă reprezentând cheltuielile de spitalizare către Spitalul Clinic Județean de urgență C, precum și la plata sumei de 20.000 lei, cu titlul de despăgubiri civile morale, către partea civilă,domiciliat în loc.,nr.39, jud.B-

S-a stabilit în favoarea Baroului B-N suma de 600 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu ( cuv. av. ), sumă suportată din fondul

nculpatul a fost obligat la plata sumei de 550 lei iar inculpații, și la plata sumei de câte 450 lei, fiecare, cu titlul de cheltuieli judiciare în favoarea statului, sume din care câte 150 lei pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.

În fine, cei patru inculpați au fost obligați să plătească câte 250 lei fiecare, cu titlul de cheltuieli judiciare, către partea vătămată .

Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

Aflată pe terasa barului " " ,în seara zilei de 18.05.2006, la una dintre mesele existente pe terasa barului,între partea vătămată și inculpatul s-a derulat o discuție contradictorie,ocazie cu care inculpatul a început a profera cuvinte injurioase și de amenințare, atât la adresa părții vătămate, cât și a însoțitorilor acesteia, respectiv învinuitul și martorul.

Apoi, inculpatul menționat a plecat si s-a reîntors - însoțit fiind de către coinculpații, și. Intre acești 4 inculpați, pede o parte și învinuiții el și, pe de altă parte, au avut loc apoi schimburi de lovituri cu pumnii si cu picioarele, ocazie cu care au fost aruncate si mai multe halbe de bere.

In împrejurările date,respectiv superioritatea numerică a agresorilor, partea vătămată el a fost lovita in zona feței ( din declarațiile martorilor audiați, reieșind că aceștia au apărut la locul agresiunii înarmați cu arme albe - săbii pumnale, rozete -), fără a se putea stabili cu certitudine cine anume a exercitat agresiunea în urma căreia aceasta și-a pierdut vederea la ochiul stâng, iar leziunile cauzate au necesitat pentru vindecare un nr. de 65-70 zile de îngrijiri medicale, fiind internat în perioada 19.05.-02.06.2006 în Spitalul Clinic Judetean de Urgentă - Secția, cu diagnosticul " OS. forte glob. grad III. Plaga sechelară sup. endoftalmie incipientă.. - al fetei și al membrelor (agresiune prin lovire cu corp contondent )", leziuni care au întrunit caracteristicile medico - legale ale pierderii funcției unui organ (ochiul stâng) si pe cele ale diminuării capacității de muncă cu 50%.

Cert este că loviturile ce au fost exercitate asupra părții vătămate de către cei patru inculpați - chiar dacă în timp nu au durat mai mult de 10-15 minute - au avut o intensitate deosebită și au atras vătămarea corporală gravă a părții vătămate.

Impotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen, inculpații, solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

În motivarea apelului s-a relevat că inculpații nu au fost prezenți la nici un termen de judecată deoarece au fost plecați - cu excepția inculpatului - la muncă în Spania, astfel încât nu au avut cunoștință despre proces și în consecință, nu și-au putut exercita dreptul la apărare, fiind condamnați în lipsă, la pedeapsa închisorii.

În context s-a arătat că, deși aceste împrejurări au fost cunoscute de către instanță aceasta pășit la judecarea pricinii, apreciind că realizarea unei proceduro formale de citare "prin afișare" la domiciliul inculpaților, respectiv la Consiliul Local al comunei este suficientă.

Pe de altă parte, s-a menționat că starea de fapt reținută de organul de urmărire penală, respectiv de prima instanță, nu este corespunzătoare realității deoarece, la data respectivă nu a avut loc nicio încăierare, vătămarea părții civile fiind cauzată de o altă persoană.

În fine, s-a mai arătat că inculpatul, în lipsa coinculpaților, ale căror declarații erau esențiale, nu și-a putut face apărările corespunzătoare.

Motivele de apel invocate de inculpați sunt neîntemeiate, astfel încât nu pot fi însușite de instanța de control judiciar.

Prin decizia penală nr.100 din 4 decembrie 2009 a Tribunalului Bistrița N, s-a admis apelul declarat de inculpații, și, desființându-se în parte hotărârea atacată, în latura penală, în privința pedepselor accesorii și rejudecând în aceste limite s-a făcut aplic. art. 71 rap. la art. 64 lit. "a" teza a II-a și lit. "b" Cod penal.

S-au menținut celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt, a dat încadrări juridice corespunzătoare faptelor deduse judecății, a aplicat pedepse în limite legale și just individualizate, soluționând legal și temeinic și latura civilă a cauzei.

Lipsa inculpaților de la procesul desfășurat în prima instanță este direct imputabilă acestora, dobândind astfel, valențele unei sustrageri de la cercetarea judecătorească.

În cursul urmăririi penale, inculpatul și fiii acestuia, inculpații - și - au fost audiați în prezența apărătorului, ocazie cu care li s-a adus la cunoștință învinuirea (35-48).

Ulterior, la data de 7.02.2007 a fost audiat și inculpatul, nepotul, respectiv vărul inculpaților mai sus menționați.

De altfel, chiar faza cercetărilor penale a trenat aprox.2 ani din cauza inculpaților care au plecat în străinătate, la încheierea acesteia procedându-se la prezentarea materialului de urmărire penală inculpaților - și (142,143 dos.urm.penală).

În faza cercetărilor judecătorești, constatându-se faptul că trei dintre inculpați sunt plecați în străinătate, s-a dispus îndeplinirea procedurii de citare potrivit dispozițiilor art.177 alin.4 Cod procedură penală (încheierea de ședință din data de 29.05.2008 - 160 dos.instanță).

Inculpatul a semnat personal citațiile emise de instanță, cât și mandatul de aducere dar a refuzat să se prezinte la proces (158,173,180).

Pe de altă parte, chiar dacă cele mai multe citații emise pe nunele inculpaților au fost afișate la domiciliul acestora, cel puțin la termenul de judecată din data de 22.01.2009, acestea au fost înmânate unor rude ale celor în cauză (259-262).

Pentru toate aceste considerente s-a apreciat că inculpații au manifestat rea-credință, sustrăgându-se practic cercetării judecătorești, în apel invocând în apărare propria culpă.

În sensul celor de mai sus pledează și faptul că, deși la termenul din data de 15.09.2009 inculpații și s-au prezentat în instanță, la Tribunalul Bistrița -N, ulterior aceștia nu au mai fost prezenți pentru a fi audiați.

Nici aserțiunile referitoare la greșita reținere a stării de fapt nu au mai mult temei.

Deși prin motivele de apel inculpații existența incidentului, susținând că victima a fost agresată de o altă persoană, probațiunea testimonială administrată în cauză a relevat contrariul.

Astfel, din declarațiile martorilor, -, -, - și, coroborate cu depozițiile părții vătămate și cu actele medico-legale rezultă fără echivoc faptul că, în seara zilei de 18.05.2006, cei patru inculpați au exercitat violențe asupra părții vătămate, cauzându-i acesteia leziuni corporale traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare un număr de 65-70 zile de îngrijiri medicale și care au întrunit caracteristicile medico-legale ale pierderii funcției unui organ - ochiul stâng - și pe cele ale diminuării capacității de muncă cu 50%.

De altfel, sub acest aspect este de remarcat faptul că, prin declarațiile date de inculpați în cursul urmăririi penale, în prezența apărătorului, aceștia au menționat existența incidentului, minimalizând intensitatea scandalului ca și participarea lor la evenimentul în cauză, cu scopul vădit de a se sustrage răspunderii penale, susținând că partea vătămată a fost lovită, o singură dată, cu pumnul în piept, de către inculpatul.

Susținerile inculpaților sunt infirmate de întreaga probațiune administrată în cauză.

Cu toate că motivele de apel sunt nefondate, examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul a constatat că apelul inculpaților este întemeiat sub un alt aspect și anume acela al pedepselor accesorii aplicate.

Potrivit statuărilor Deciziei penale nr.LXXIV/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție îngrădirea dreptului electoral de a alege nu poate fi realizată în mod automat ci aceasta trebuie motivată, pentru a răspunde cerințelor art.72 Cod penal.

În concret, în speța dată, avându-se în vedere toate datele cauzei ca și cele legate de persoana inculpaților, care nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, s-a apreciat că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege este excesivă și în consecință, nejustificată.

Împotriva deciziei menționate, inculpații, și, prin avocat, au declarat recurs în termen.

În declarația de recurs au arătat că nu au fost prezenți la nici un termen de judecată în fața primei instanțe, întrucât s-au aflat la muncă în Spania, aspect cunoscut de la început de către instanță, care, cu toate acestea, i-a condamnat în lipsă la pedeapsa închisorii.

Au arătat că starea de fapt reținută în cursul urmăririi penale și de către prima instanță nu corespunde celei petrecute în realitate, însă nu au avut posibilitatea să o dovedească datorită neputinței de a se adresa la judecată.

Ca atare, nu l-au "agresionat" pe partea vătămată.

Examinând decizia atacată din perspectiva motivului de recurs invocat, Curtea constată următoarele:

Imposibilitatea prezentării inculpaților în instanță este prevăzută ca fiind caz de casare de către disp.art.385/9 al.1 pct.21 pr.pen. în raport de care va fi analizată decizia.

Conform acestui caz de casare, judecata în primă instanță trebuie să aibă loc cu citarea legală a unei părți, sau care, legal citată a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința despre această posibilitate.

Din verificarea procedurilor de citare, rezultă că inculpații recurenți au fost legal citați atât de la adresele menționate în cursul urmăririi penale cât și, constatându-se din mandatele de aducere că sunt plecați în străinătate la o adresă nemenționată, prin afișare la consiliul local.

Rezultă că procedura de citare a fost legal îndeplinită iar inculpații aveau obligația în temeiul art.177 alin.3 pr.pen. să anunțe schimbarea adresei pentru a fi citați de la noua adresă, obligație pe care aceștia nu au îndeplinit-

Examinând teza a II-a a cazului de casare, se constată că împrejurarea aflării la muncă în străinătate nu constituie nici un caz o imposibilitate de prezentare în instanță deoarece lipsa de la muncă se poate justifica cu citația primită de la organul judiciar și nu constituie o imposibilitate de a încunoștiința instanța de faptul neprezentării deoarece există o multitudine în mijloacele de comunicare la distanță.

În același timp, inculpații au invocat aceleași motive și în apel, însă nu s-au înfățișat în instanță mai ales că recurentul, este în țară și a semnat procedura de citare inclusiv în recurs.

Așa fiind, nu sunt îndeplinite condițiile cazului de casare invocat.

La examinarea cauzei nu s-au constatat cazuri de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu de către instanță.

Așa fiind, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate.

Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpații, și împotriva deciziei penale nr. 100/A din 4 decembrie 2009 a Tribunalului Bistrița N.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 1200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției (4x300 lei).

Obligă pe inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 400 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 4 februarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

RED.VC/MB

08.02.2010/13 ex.

Președinte:Valentin Chitidean
Judecători:Valentin Chitidean, Vasile Goja Maria Boer

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încăierarea (art. 322 cod penal). Decizia 74/2010. Curtea de Apel Cluj