Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 276/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

DOSAR NR-

(Număr în format vechi 350/2009)

ROMÂNIA

CURTEA APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALA NR. 276

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23 decembrie 2009

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Corneliu Bogdan Ion Tudoran

JUDECĂTOR 2: Lavinia Lefterache

GREFIER: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția Națională Anticorupție - reprezentat de procuror.

Pe rol, se află pronunțarea asupra APELURILOR declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția Națională Anticorupție și inculpații, și împotriva sentinței penale 1436/11.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală.

Dezbaterile ce au avut loc în ședința publică din data de 17.12.2009 au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie penală când, pentru a da posibilitatea inculpatei, precum și inculpatului -, prin apărător ales, să depună la dosar Concluzii, Curtea a amânat pronunțarea cauzei la data de 23.12.2009, dată la care a pronunțat următoarea decizie penală:

CURTEA,

Deliberând asupra apelurilordeclarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și inculpații, șiîmpotriva sentinței penale nr.1436/11.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, constată:

Prin sentința penală nr1436/11.12.2008, Tribunalul București, Secția I Penală, n baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.a Cod procedură penală, a achitat inculpatul (fiul lui și, ns. la 03.01.1953 în C-N, jud. C, domiciliat în C-N,-,.4, jud. C, CNP -, fără antecedente penale) pentru art.254 alin.2 rap. la art.6 din Legea nr.78/2000.

În baza art.257 raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 a condamnat inculpatul - la 4 ani închisoare cu aplicarea art.71, 64 lit.a,b

Cod Penal

În baza art.86/1 a Cod Penal dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 4 ani și a prevederilor de art.71, 64.Cod Penal, pe o perioadă de încercare de 8 ani, conform art.86/2

Cod Penal

În baza art.86/3 a Cod Penal impus inculpatului obligațiile:

- să se prezinte o dată pe lună la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj în ultima vineri din lună;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

A pus în vedere inculpatului art.86/4 privind Cod Penal revocarea acestei măsuri și luarea măsurii arestării preventive.

A pune în vedere inculpatului art.83, 84.Cod Penal și 359.

C.P.P.

În baza art.88 a Cod Penal dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive de la 01.03.2007 la 12.11.2007.

În baza art.254 alin.2 și art.6 din Legea nr.78/2000 a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 10.000 euro.

În baza art.334 a C.P.P. schimbat încadrarea juridică a infracțiunii prevăzute de art.255 raportat Cod Penal la art.6/1 din Legea nr.78/2000 în art.6/1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b/1 cu C.P.P. art.18/1 a Cod Penal achitat inculpatul (fiul lui și, ns. la 18.02.1973 în - Republica M, domiciliat în Republica M - Chișinău, com.,-, și reședința în România, com. nr.24A, jud. I, CNP -) pentru art.6/1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.91 a Cod Penal aplicat inculpatului o amendă administrativă de 1.000 lei.

A constatat că inculpatul a fost arestat de la 01.03.2007 la 08.06.2007.

În baza art.11 pct.2 raportat la art.10 lit.a a C.P.P. achitat inculpata (fiica lui G și, ns. la 30.06.1955 în - Republica M, domiciliată în Republica M - Chișinău,-,.1,.43, CNP -, fără antecedente penale) pentru art.26 rap. la art.255 și Cod Penal art.26 rap. la art.254

Cod Penal

În baza art.334 a C.P.P. schimbat încadrarea juridică din art.26 rap. la art.6/1 din Legea nr.78/2000 în art.6/1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.6/1 din Legea nr.78/2000, a condamnat inculpata la 3 ani și 6 luni închisoare cu aplic. art.71, 64.

Cod Penal

În baza art.86/1 Cod Penal, a dispuse suspendarea sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani și 6 luni.

În baza art.86/4 Cod Penal, a impus inculpatei obligațiile prevăzute de art.86/3 respectiv Cod Penal:

- să se prezinte o dată la 2 luni la judecătorul delegat al Tribunalului București în ultima joi din două în două luni;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existență.

A pus în vedere inculpatei disp. art.86/4

Cod Penal

În baza art.88 Cod Penal, a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive de la 01.03.2007 la 20.09.2007.

A menținut măsura sechestrului asigurător asupra sumelor de bani instituită pentru inculpații - și.

A respins, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a infractiunii prevazute de art.254 în Cod Penal art.256

Cod Penal

În baza art.191 C.P.P. a obligat fiecare inculpat la câte 8000 RON cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța aceasta hotărâre, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA - Secția de Combatere a Corupției nr.32/P/2007 din data de 24.04.2007, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților -, și.

În sarcina acestora, prin actul de sesizare a Tribunalului, s-au reținut următoarele infracțiuni:

- pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și luare de mită, aflate în concurs real (art.257 raportat Cod Penal la art.6 din Legea nr.78/2000 și art.254 alin.2 raportat Cod Penal la art.6 din Legea nr.78/2000, ambele cu aplic. art.33 lit.a Cod Penal);

- pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (art.255 raportat Cod Penal la art.6 din Legea nr.78/2000);

- pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență, complicitate la infracțiunea de dare de mită și complicitate la infracțiunea de luare de mită, aflate în concurs real (art.26 rap.Cod Penal la art.6/1 din Legea nr.78/2000, art.26 raportat Cod Penal la art.255 și Cod Penal la art.6 din Legea nr.78/2000 și art.26 raportat Cod Penal la art.254 alin.2 și Cod Penal la art.6 din Legea nr.78/2000, toate cu aplic. art.33 lit.a Cod Penal).

Din probele administrate cu ocazia anchetei penale (proces-verbal din 27.02.2007, privind constatarea infracțiunii flagrante; 3 suporturi digitale tip -R, inscripționate cu "nr.17", "nr.18" și "nr.19", conținând imagini de la supravegherea operativă, efectuată în perioada 26.02.2007 - 27.02.2007; 3 suporturi digitale mini -R, marca, inscripționate cu nr.1,2,3 privind supravegherea inculpaților și - în ziua de 27.02.2007 precum și de la constatarea infracțiunii flagrante; planșe foto; denunțul formulat la 20.03.2007 de către și declarațiile date de acesta; un plic cu bani, corp delict; autorizația nr.4 de interceptare și înregistrare audio-video pentru 48 de ore; autorizațiile date de Tribunalul București privind autorizarea interceptărilor; suport digital și redarea convorbirilor dintre și, dintre inculpata și învinuitul, mai multe autorizații și interceptări între cei doi; procesele-verbale de percheziții domiciliare; autorizații percheziții, autorizația nr.110 privind efectuarea percheziției informatice; acte depuse de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului; ordonanțe de luare a măsurii asigurătorii; rezoluția din 07.03.2007, prin care s-a dispus efectuarea de către Serviciul Specialiști din cadrul DNA a unei constatări tehnico-științifice privind modalitatea de respectare a clauzelor contractului anterior în cadrul monitorizării postprivatizare; procese-verbale de restituire bunuri; declarații martori, procese-verbale de confruntare; fișa postului a inculpatului -, denunțul inculpatului, declarațiile inculpaților) rezultă următoarea situație de fapt:

În perioada 2006 - februarie 2007, se menționează în Rechizitoriu, inculpatul - (având, inițial, calitatea de consilier în cadrul AUTORITĂȚII PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - Direcția Activitatea de, iar, pe parcursul desfășurării activității infracționale, devenind director general la instituția anterior menționată) a pretins suma de aproximativ 40.000 euro de la inculpații, și învinuitul, în calitate de reprezentanți ai B, în scopul neîndeplinirii îndatoririlor sale de serviciu privind derularea de către, în cadrul monitorizării postprivatizare, a procedurilor de impunere a unor penalități cuvenite acestei instituții pentru nerespectarea clauzelor contractuale angajate de societatea în cauză ca urmare a privatizării acesteia, precum și pentru acordarea unor avize necesare mituitorilor pentru modificarea actelor constitutive ale respectivei persoane juridice.

În considerarea prezumțiilor avansate, se afirmă în Rechizitoriu, inculpații, și învinuitul au dat, cu titlu de mită, inculpatului - suma de 20.000 USD, în ziua de 11.09.2006, iar, la data de 27.02.2007, au dat acestuia din urmă încă 20.000 USD, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

Prin ordonanța din 19.04.2007, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute prin rezoluția de începere a urmăririi penale, din 27.02.2007, pentru inculpatul -, referitor la actul material comis la 11.09.2006, din infracțiunea de luare de mită (de art. 254 alin. 2.Cod Penal raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000), reținută în conținutul infracțiunii continuate, în infracțiunea de trafic de influență (art. 257.Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000), pentru inculpatul și învinuitul, referitor la actul material comis la 11.09.2006, din infracțiunea de dare de mită (art. 255.Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000), reținută în conținutul infracțiunii continuate, în infracțiunea de cumpărare de influență (art. 6/1 din Legea nr. 78/2000). Prin același act procesual s-a mai dispus, pentru inculpata, referitor la actul material comis la 11.09.2006, schimbarea încadrării juridice, din infracțiunea de dare de mită (art. 255.Cod Penal raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000), în complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență (art. 26.Cod Penal raportat la art. 6/1 din Legea nr.78/2000) și din infracțiunea de dare de (art. 255.Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000), iar pentru actul material din 27.02.2007, în complicitate la infracțiunea de dare de mită (art. 26.Cod Penal rap. la art. 255.Cod Penal și la art. 6 din Legea nr. 78/2000) și extinderea cercetărilor penale (pentru actul material ultim-menționat) față de aceasta, pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită (art. 26.Cod Penal rap. la art.254 alin. 2.Cod Penal și la art. 6 din Legea nr. 78/2000).

În actul de sesizare s-a reținut vinovăția inculpaților, dovedită pentru următoarele fapte:

1.Cu privire la infracțiunile de trafic de influență și cumpărare de influență, săvârșite de inculpatul - și, respectiv, de inculpații, și învinuitul, la data de 11.09.2006.

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr.24 încheiat la 13.09.2002 de Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (reorganizată, conform art. 3 alin.7 din Ordonanța de Urgență nr.11/2004, privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și, apoi denumită Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, potrivit art. 1 alin.1 din Ordonanța de Urgență nr.23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbție cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului Autoritatea), a achiziționat de la actuala Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului (care, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. 2 din Ordonanța de Urgență nr.23/2004, a preluat drepturile, obligațiile și atribuțiile Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, stabilite prin actele normative în vigoare în domeniul privatizării) un nr. de 5.821.748 acțiuni cu o valoare nominală de 2,3793 RON, reprezentând 86,2124% din valoarea capitalului social subscris al, pentru care cumpărătorul urma să plătească prețul de 4,715.615,88 RON.

Potrivit dispozițiilor art.5 lit.e din nr.OUG 23/2004, între alte atribuții, o are și pe aceea de a monitoriza modul în care sunt respectate clauzele din contractele de privatizare, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligațiilor asumate prin contractele de privatizare a societăților comerciale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 506/2002, cu modificările și completările ulterioare.

La data de 16.06.2004, Aac esionat toate acțiunile, pentru suma de 500.000 USD, către și învinuitul, cedentul obligându-se la efectuarea demersurilor pentru obținerea acordului în vederea încheierii unui act adițional având ca obiect realizarea unei novații cu schimbare de debitor.

Conform convenției de menținere în vigoare a contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 24/13.09.2002 la B, semnată în 22,04.2005, de reprezentantul, vicepreședintele și administratorul, în 22.04.2005, firma cumpărătoare de acțiuni ale, se obliga să plătească sumele restante, datorate în temeiul clauzelor contractului inițial și penalitățile aferente, în termen de 60 zile de la data semnării convenției.

Ulterior datei încheierii convenției de menținere în vigoare arătată mai sus, contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.24/13.09.2002 la Baf ost modificat prin încheierea a trei acte adiționale, precizate în actul de inculpare:

- actul adițional nr. 1 din 27.04.2005, prin care s-a realizat novația cu schimbare de debitor, conform căreia, noul debitor în contractul de privatizare a Ba devenit învinuitul, care se obliga să preia toate drepturile și obligațiile contractuale ale debitorului inițial,;

- actul adițional nr.2 semnat la 28.06.2005, care a avut ca obiect efectuarea unei delegații imperfecte, astfel încât, alături de învinuitul, în calitate de delegant, a devenit cumpărător și EXPERT L, în calitate de delegat, urmând ca cei doi cumpărători să răspundă în solidar pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor prevăzute în contractul de privatizare;

- actul adițional nr.3 din 25.10.2005, încheiat între și cumpărătorii și EXPERT, potrivit căruia, s-a realizat codificarea unor clauze contractuale (cele prevăzute la punctele 8.10.3,8.10.5 și 8.10.9 din contractul inițial de privatizare și anexele nr.12 și nr.13 ale acestui contract, toate prevederile respective având legătură cu efectuarea investițiilor de mediu).

La data de 29.01.2007, prin vicepreședintele și cumpărătorii, învinuitul și EXPERT (aceasta din urmă prin intermediul reprezentantului legal, inculpatul ) au semnat o convenție de menținere în vigoare a contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 24/13.09.2002 la B, prin care a renunțat la efectele pactelor comisorii prevăzute în cuprinsul art. 8 din actul adițional nr. 1/27.04.2005 și în clauza nr. 8.9.1.5 din contractul inițial.

Se menționează în Rechizitoriu că, în vederea încheierii unei convenții de menținere în vigoare a unui contract de privatizare sau a unor acte adiționale la un astfel de contract, așa cum rezultă din Regulamentele de organizare și funcționare (în vigoare înainte și după data de 08.01.2007), precum și din declarațiile martorilor și, urmau să fie parcurse mai multe etape, cea dintâi fiind întocmirea de către departamentul responsabil cu monitorizarea postprivatizare a unei note care să conțină o astfel de propunere (semnată la nivelul Direcției de Monitorizare de 2 experți, de director și de directorul general, iar la nivelul Direcției Asistență Juridică de un consilier juridic, un expert juridic, de un director și de către directorul general). Ulterior, nota trebuia avizată de vicepreședintele și apoi supusă aprobării Consiliului director, unde era analizată, redactându-se în acest sens o hotărâre; în situația în care nota era aprobată, se întocmea un proces-verbal în care se preciza acest aspect, sub semnătura tuturor membrilor colegiului, iar în baza acestui proces-verbal, care atesta aprobarea dată ie colegiu, președintele emitea o hotărâre de punere în executare a notei, iar. ulterior, vicepreședintele coordonator încheia în numele respectivele convenții, cu respectarea strictă a formei aprobate în colegiu. Pentru perfectarea unei convenții sau a unui act adițional, vicepreședintele coordonator și directorul general al Direcției Generale Monitorizare trebuiau să îi invite pe reprezentanții societății în cauză la sediul pentru semnarea actului.

În prezent, în urma încheierii mai multor acte adiționale și convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare, astfel cum au fost anterior menționate, acționarii majoritari la B sunt (conform verificării la Oficiul Național al Registrului Comerțului) (cu 16,713 % din totalul beneficiilor și pierderilor firmei) și -. EXPERT (cu 77,983 % din totalul beneficiilor și pierderilor firmei), în condițiile în care acționarii acestei din urmă societăți comerciale sunt IMPORT EXPORT și, care dețin 95 % din totalul beneficiilor și pierderilor firmei și, respectiv 5 %.

După realizarea delegației imperfecte conform actului adițional nr. 2 din 25.06.2005 la contractul inițial de privatizare a -. B, nu au fost îndeplinite obligațiile asumate de către cei doi cumpărători, referitoare la realizarea investițiilor de retehnologizare a firmei achiziționate de la. (în sumă de 4 milioane euro), și nici cele privind efectuarea investițiilor de mediu (în cuantum de 657.000 euro). Mai mult, în cursul perioadei în discuție, s-a diminuat valoarea nominală a acțiunilor, cu consecința micșorării garanției constituite în favoarea, astfel încât, la începutul anului 2006, cumpărătorii B, pentru a continua să își mențină calitatea de acționari la această firmă, trebuiau să rezolve împreună cu reprezentații mai multe probleme (menționate, atât în raportul de constatare întocmit în prezenta cauză de către Serviciul specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cât și în declarațiile martorilor, și ), privind efectuarea celor două tipuri de investiții și achitarea penalităților datorate pentru neefectuarea investițiilor de mediu, acoperirea corespunzătoare a gajului constituit în beneficiul pentru garantarea de către cumpărătorii acțiunilor de la B, a îndeplinirii obligațiilor decurgând din contractul de privatizare, în legătură cu investițiile de retehnologizare. Întrucât pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate în raport cu, contractul de cumpărare acțiuni nr.24/13.09.2002 ale B se afla în situația de a fi desființat, ca urmare a acționării pactelor comisorii prevăzute în contract, era necesară și încheierea unei convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare.

Încă din luna iunie 2005, învinuitul a intrat în relații contractuale cu PRIM, în vederea primirii de consultanță pentru preluarea contractului de privatizare a B, martorul obligându-se să efectueze necesare la. pentru finalizarea procedurilor de preluare a contractului de privatizare a de către, să obțină decizia Consiliului Concurenței privind concentrarea economică realizată de, prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni la precum și, să obțină autorizarea Agenției Fondului de Mediu pentru primirea unor fonduri nerambursabile în vederea realizării unui procent de 30% din obligațiile de mediu asumate prin respectivul contract.

În virtutea obligațiilor asumate prin prestarea activității de consiliere, se afirmă în Rechizitoriu, martorul a avut, în vara anului 2005, o discuție cu vicepreședintele responsabil cu coordonarea activității Direcției Generale de Monitorizare, martorul, care i-a comunicat faptul că de soluționarea tuturor problemelor legate de reglementarea situației B, se va ocupa, din partea, consilierul său personal, inculpatul -.

Drept urmare, toate problemele legate de preluarea contractului de privatizare de către învinuitul au fost discutate de către martorul cu consilierul vicepreședintelui, inculpatul -.

Martorul (așa cum a rezultat din declarația sa coroborată cu declarațiile martorilor, și cu notele de redare a unor convorbiri interceptate și înregistrate în baza unui mandat emis în temeiul Legii nr. 51/1990) a realizat, se precizează în Rechizitoriu, în perioada începutul anului 2005-iunie/iulie 2006 intermedierea relațiilor dintre inculpatul - și inculpații, precum și între inculpatul prim menționat și învinuitul. În acest sens, martorul a purtat discuții (uneori ca mandatar al debitorilor din contractul de privatizare a B, iar alteori însoțit de către aceștia) cu inculpatul -, despre soluționarea în mod favorabil celor cărora le asigura consiliere a unor situații vizând nerespectarea de către aceștia a obligațiilor asumate prin contractul de privatizare, a organizat întâlniri între inculpatul - și cumpărătorii acțiunilor B și a participat la unele dintre ele, a transmis oferte de bani din partea acestora inculpatului - și, din partea celui din urmă, pretinderi sau acceptări ale unor oferte de bani, pentru facilitarea rezolvării unor probleme litigioase ivite. Susținerile martorului referitor la împrejurarea că o anumită perioadă de timp, a asigurat, în mod exclusiv, legătura între inculpatul -, în calitate de consilier al și învinuitul, precum și sora sa, inculpata, reiese cu claritate și din alte convorbiri telefonice, după cum urmează: cele purtate de inculpata și martorul, la datele de 13.06.2006, ora 12:55, 13.06.2006, ora 13:17, 04.07.2006, ora 08:21 și 04.07.2006, ora 08:42, precum și cele purtate între învinuitul și inculpata, la datele de 26.06.2006, ora 14:39, 27.06.2006, ora 12:51, 03.07.2006, ora 11:23 (una dintre replicile învinuitului, pe fondul discuției privitoare la remiterea unor sume de bani către inculpatul -, a fost "Prin se face și! Eu lui îi spun, eu cu n-am de ce mă teme. Eu cu dânsul vorbesc și-așa.") 05.07.2006, ora 10:40, 01:08.2006, ora 10:27, 11.09.2006, ora 16:24 și 11.09.2006, ora 17:04.

În vara anului 2006, martorul nu a mai fost intermediarul exclusiv, întrucât inculpata a început să discute în mod direct cu inculpatul -. Acest lucru a rezultat din convorbirea telefonică efectuată la 01.08.2006, ora 10:27 de către inculpata cu învinuitul, context în care inculpata, pe fondul abordării subiectului referitor la creșterea sumei cerute de inculpatul -, cu titlu de mită, a comunicat interlocutorului că - dorește să primească banii în mod direct și nu prin intermediul martorului. Aceleași împrejurări rezultă și din conținutul convorbirii telefonice purtate la 11.09.2006, ora 17:40 de și.

În calitate de consilier al vicepreședintelui, funcție pe care inculpatul - a ocupat-o în perioada aprilie 2005 - ianuarie 2007, atribuțiile sale de serviciu constau, conform Regulamentului de organizare și funcționare al, în esență, executarea dispozițiile vicepreședintelui și colaborarea, în vederea îndeplinirii sarcinilor încredințate, cu directorii generali, cu directorii și cu conducerea celorlalte compartimente din cadrul În fapt, așa cum rezultă din actul menționat, dar și din depozițiile martorilor, și a, inculpatul - coordona activitatea departamentelor aflate în subordinea vicepreședintelui, între care și cel care se ocupa de monitorizarea postprivatizare, participa în calitate de invitat la ședințele Colegiului director, unde își exprima un punct de vedere personal cu privire la notele supuse dezbaterii colegiului (însă fără a avea drept de vot), participa împreună cu sau în numele vicepreședintelui la diferite întâlniri cu cumpărătorii de acțiuni la firmele privatizate și cu avocații acestora.

Din aceeași declarație, a mai reieșit - se afirmă în Rechizitoriu - că inculpatul -, în cadrul participărilor sale la ședințele Consiliului director, a încercat în mai multe rânduri să influențeze hotărârile luate, prin expunerea unor argumente, care erau de natură să îi determine pe unii dintre membrii Colegiului de aducere să voteze în sensul dorit de el. Totodată, așa cum a reieșit și din declarațiile martorilor, ii, și chiar din cele ale inculpatului -, era de notorietate în cadrul relația profesională și personală foarte bună existentă între inculpatul și șeful său direct, această stare de fapt fiind adeseori folosită de către - pentru a-și exercita influența asupra funcționarilor din cadrul, care erau abilitați să întocmească acte în cadrul procedurii de monitorizare postprivatizare a contractelor, între care și cel privitor la A De altfel, din convorbirea telefonică interceptată și înregistrată în temeiul unui mandat emis conform Legii nr.51/1990, purtată de inculpata cu martorul, la 13.06.2006, ora 12:55, s-a evidențiat faptul că orice întâlnire cu vreun funcționar din cadrul implicat în redactarea și semnarea actelor cu B, se făcea numai după înștiințarea inculpatului -, martorul precizând în acest sens că ".eu nu m-am întâlnit niciodată cu el [cu martorul, expert jurist în cadrul Direcției de Asistență Juridică ] fără să știe și ".

Pe de altă parte, împrejurarea că inculpata și învinuitul aveau cunoștință despre posibilitățile reale ale inculpatului -, de a-și trafica influența, se precizează în Rechizitoriu, reiese și din discuția telefonică purtată de către cei dintâi la data de 13.02.2007, ora 18:59, inculpata afirmând că "trebuie să ne onorăm obligațiile.", "cu atât mai mult că de dânsul [de inculpatul -, la data convorbirii având funcția de director general al Direcției Generale de Asistență Juridică din cadrul ] depinde amu și mai mult decât o depins.", această referire reținându-se în Rechizitoriu ca fiind în sensul că în acel moment inculpatul avea posibilitatea să decidă cu privire la încheierea convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare și nu doar să exercite acte de traficare a influenței sale față de funcționarii abilitați.

Faptul că inculpatul - s-a ocupat în mod direct de coordonarea discuțiilor în vederea soluționării problemelor rezultate din neîndeplinirea de către Bao bligațiilor contractuale și a negocierilor dintre cumpărătorii firmei menționate și, este confirmată și prin depoziția martorului (expert jurist în cadrul Direcției de Asistență Juridică ), care a precizat că, în situația în care era necesară o opinie juridică cu privire la încheierea unor acte legate de monitorizarea postprivatizare a B, directorul direcției în cadrul căreia își desfășura activitatea era convocat de către inculpatul - pentru a clarifica din punct de vedere juridic anumite situații ivite în referire la întocmirea unor acte. Deoarece s-a întâmplat ca uneori, directorul direcției menționate să îl desemneze chiar pe martorul să participe la asemenea discuții, a cunoscut-o în biroul consilierului -, în vara-toamna anului 2006, și pe inculpata, căreia, la solicitarea inculpatului, i-a prezentat punctul de vedere al direcției sale cu privire la modalitatea în care trebuia să fie achitată suma de 214.000 euro, cu titlul de penalități pentru neefectuarea investițiilor de mediu. În aceeași perioadă, martorul a fost convocat și cu alte ocazii de către inculpatul - în biroul său, pentru a prezenta argumentele juridice în temeiul cărora Direcția Asistență Juridică își fundamenta punctul de vedere, potrivit căruia plata penalităților pentru neefectuarea investițiilor de mediu, în cuantum de 214.000 euro, trebuia făcută în contul, neputând fi considerată valabilă o plată efectuată în contul În speță, plata sumei de 214.000 euro urma să fie făcută în contul deoarece, începând cu data de 22.07.2005, se modificase art. 16 din nr.OUG 25/2002, care, în forma anterioară, prevedea ca o astfel de plată să se facă în contul societății comerciale privatizate.

Circumstanța că inculpatul - s-a întâlnit în repetate rânduri cu inculpații, și cu învinuitul, pentru a discuta problemele apărute în perioada de monitorizare postprivatizare a B, rezultă - se menționează în Rechizitoriu - și din declarațiile martorilor, a, din depozițiile inculpatului - precum și, în mod direct sau indirect, și din unele discuții telefonice, purtate în perioada iunie - septembrie 2006 (interceptate și înregistrate în temeiul unui mandat emis în temeiul Legii nr.51/1990); în acest sens, s-au reținut convorbirile care au avut loc între inculpatul - și inculpata la datele din 01.08.2006, ora 11:07 și 11.09.2006, ora 16:20, și discuțiile dintre inculpata cu inculpatul la 11.09.2006, ora 15:14, cu învinuitul, la 26:06.2006, ora 14:39, 27.06.2006, ora 12:51, 23.07.2007, ora 11:23, 01.08.2006, ora 10:27, 11.09.2006, ora 13:11, 05.07.2006, ora 10:40 și cu martorul, la 04.07.2006, ora 08:21.

În cursul verii și toamnei anului 2006, pe fondul discuțiilor referitoare la problemele ce urmau să fie rezolvate la nivelul și care derivau din nerespectarea de către acționarii de la Bat ermenelor contractuale pentru îndeplinirea unor obligații în perioada de monitorizare postprivatizare, inculpatul -, a exercitat mai multe acte de pretindere a unor sume de bani, ale căror cuantumuri s-au modificat în permanență, în raport cu problemele a căror soluționare era solicitată de către cumpărătorii de influență.

Totodată, din probatoriul administrat, în cursul urmăririi penale, se susține că, a reieșit că sumele de bani pretinse de către inculpatul - au fost negociate prin intermediul martorului, iar evoluția sumelor cerute acționarilor de la ABa fost în sensul creșterii lor, în schimbul promisiunii primite de la inculpatul - că va rezolva una sau mai multe situații litigioase care, la vremea respectivă, puteau să conducă la aplicarea pactelor comisorii prevăzute în contractul de privatizare și, pe cale de consecință, la desființarea contractului.

Astfel, la începutul verii anului 2006, discuțiile dintre debitorii din contractul de privatizare și inculpatul - erau legate de problema plății penalităților stabilite pentru neefectuarea de către acționarii de la Bai nvestițiilor de mediu, respectiv suma de 214.000 euro. Sub acest aspect, se afirmă în Rechizitoriu, declarația martorului se coroborează și cu depoziția martorului, care a fost chemat în mai multe rânduri în perioada respectivă, în biroul inculpatului, iar în una dintre aceste ocazii, explicațiile solicitate de către inculpat au fost, de fapt, oferite inculpatei, care se afla în această încăpere. Tot în perioada menționată, martorul, cu ocazia unei întâlnire care a avut loc la benzinăria, situată vis-a-vis de sediul, a reluat această temă de discuție, de această dată, în prezența inculpaților, și a avocatei EXPERT L, arătând că aceste penalități urmau să fie plătite, conform legislației în vigoare la momentul efectuării plății, în contul, neputând fi considerată, începând cu data de 22.07.2005, ca valabilă, o plată făcută n contul

telefonice aflate la dosarul cauzei au relevat - precizează Rechizitoriul - că soluția găsită de inculpatul - pentru rezolvarea problemelor apărute ca urmare a neîndeplinirii unor clauze din contractul de privatizare în discuție a constat în facilitarea obținerii de către cumpărătorii de influență a unei convenții prin care să statueze că menține în vigoare contractul de privatizare al

Astfel, în cadrul convorbirilor telefonice din 01.08.2006, ora 10:27 și din 19:09.2006, ora 08:55, purtate între învinuitul și inculpata, aceasta din urmă, pe fondul unor referiri cu privire la mărirea sumei pretinse de către inculpatul -, pentru traficarea influenței sale, în scopul anterior menționat, a discutat cu fratele său despre împrejurarea că, în ziua de 11.09.2006, sus-numita a primit suma de 25.000 USD de la martorul și, în același context, inculpata i-a comunicat interlocutorului că a primit asigurări în sensul că "totul va fi în ordine" și că ".a spus [ -] că totul e în regulă". Având în vedere că în finalul convorbirii ultim menționate, inculpata a mai afirmat că.diferența s-o dăm la urma.", în condițiile în care discuțiile telefonice purtate în ziua de 11.09.2006 au evidențiat că, imediat ce a primit suma de 25.000 USD, de la martorul, a stabilit cu fratele său să dea 20.000 USD inculpatului -, cu care s-a și întâlnit la interval de numai câteva minute de la discuțiile purtate cu martorul anterior menționat și cu învinuitul, referirea mai sus citată a inculpatei reprezintă o atestare implicită a împrejurării remiterii sumei de 20.000 USD inculpatului -.

De altfel, același gen de referiri ale inculpatei sunt făcute de către aceasta și în conținutul convorbirilor telefonice, interceptate și înregistrate conform prevederilor art. 91¹și următoarele din

C.P.P.

S-a mai reținut că depoziția martorului, a mai evidențiat și date referitoare la o adevărată negociere între inculpatul -, pe de o parte și învinuitul și inculpata, de pe altă parte. Inițial, inculpatul - a solicitat martorului să transmită inculpatei și, în mod implicit, și învinuitului, că dorește o sumă cuprinsă între 10.000 și 15.000 euro, pentru a influența funcționarii din cadrul care erau abilitați să ia o decizie în ceea ce privește neplata penalităților datorate de către cumpărătorii Anterior formulării acestei pretinderi, inculpatul - a discutat într-un alt birou cu colegi de-ai săi și, ulterior, a susținut față de martor că modalitatea în care se putea rezolva problema cumpărătorilor din contractul cu B presupunea ca să formuleze acțiune în instanță împotriva acestora, situație în care inculpatul ar fi urmat să își trafice influența pentru ca să piardă procesul, ceea ce ar fi obligat această instituție să recunoască valabilitatea efectuării plății penalităților de mediu în contul societății debitoare.

Potrivit depoziției martorului, acesta a transmis inculpatei pretențiile inculpatului -, precum și susținerile celui din urmă cu privire la rezolvarea situației ivită datorită neplății penalităților de mediu, iar inculpata a afirmat că se va consulta și cu reprezentanții EXPERT pentru a vedea dacă îi puteau da lui suma pretinsă.

După doar câteva zile, într-o nouă discuție cu martorul, se afirmă în Rechizitoriu, inculpatul - a spus că, după ce a mai analizat problema, s-a decis cu privire la o altă sumă, respectiv 20.000 euro, care ar reprezenta 10% din valoarea penalităților care trebuiau plătite. Și de această dată, în esență, a afirmat că va analiza această nouă pretindere avansată de inculpat.

O perioadă de câteva săptămâni după aceste discuții, martorul nu a mai fost ținut la curent nici de către inculpata și nici de către inculpatul -, cu privire la stadiul discuțiilor referitoare la suma care trebuia dată acestuia din urmă ca obiect al faptei de trafic de influență.

Ulterior, inculpata i-a spus martorului că - a pretins suma de 50.000 - 60.000 euro sau USD, pentru facilitarea obținerii de către cumpărătorii de influență a convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare. In aceeași zi, potrivit susținerilor martorului, acesta s-a întâlnit cu inculpata, care i-a cerut să îi comunice inculpatului - acordul său și al reprezentanților EXPERT cu privire la remiterea sumei de 40.000 (fără a preciza dacă se referă la euro sau USD), din cei 50.000-60.000 ceruți de către inculpat.

După câteva zile, martorul s-a întâlnit cu și i-a transmis acestuia disponibilitatea inculpatei și a reprezentanților C EXPERT de a plăti o suma de 40.000 euro sau USD. Inculpatul - a precizat ca va discuta despre acest aspect cu și cu.

În luna august 2006, martorul, la solicitarea inculpatului -, s-a întâlnit din nou cu acesta la sediul, ocazie cu care i-a relatat că a rămas stabilit ca să primească de la cumpărătorii B suma de 40.000 euro, precum și că în schimbul acestei sume, se vor soluționa toate problemele apărute în perioada de monitorizare postprivatizare a acestei societăți, formulare prin care inculpatul se referea la încheierea convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare.

Cu aceeași ocazie, inculpatul - i-a relatat martorului și modalitatea în care ar trebui să împartă suma de 40.000 euro, respectiv, că va da 5.000 euro unui funcționar de la Departamentul Asistență Juridică al și că ar fi trebuit să mai dea tot 5.000 euro martorei, director la Departamentul de Monitorizare al, însă, deoarece acesteia îi împrumutase o sumă de bani într-un cuantum apropiat de suma la care se gândise să i-o da, va considera împrumutul ca fiind achitat și, prin urmare, acesteia nu o să-i mai dea nimic.

Urmare a acestor negocieri purtate de inculpatul - cu acționarii de la B, și în scopul obținerii în final a unei convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare, la data de 1.09.2007, inculpata i-a remis inculpatului - suma de 20.000 USD, primită de la martorul.

Toate aceste circumstanțe privind modalitatea în care s-au derulat negocierile dintre inculpatul -, pe de o parte și învinuitul și inculpata, pe de altă parte, prin intermediul martorului, cu privire la modificarea cuantumului sumelor pretinse de către inculpatul - și cu privire la natura relațiilor apropiate dintre martorul și inculpatul -, care i-au permis să afle aspecte referitoare la pretinderea unor sume de bani de către inculpat, sunt confirmate de convorbirile telefonice purtate în perioada iunie-septembrie 2006, după cum urmează:

La data de 27.06.2006, ora 12:51, a avut loc o discuție între inculpata și, în cadrul căreia i-a relatat modul în care, în ziua de 26.06.2006, s-a desfășurat o întâlnire la VA. cu inculpatul -, la care a participat și martorul, prilej cu care, au discutat despre cuprinsul unui document ce urma să fie întocmit la nivelul; potrivit aceleiași convorbiri telefonice, în cursul aceleași zile, prin intermediul aceluiași martor, inculpata a luat cunoștință despre faptul că inculpatul - a modificat suma pretinsă, pentru traficarea influenței sale, respectiv 20.000, fără a preciza valuta; cu privire la acest aspect, inculpata a arătat că ".aicea poziția lui oleacă mă pune-n gardă: când eram numai noi, unu cu unu, el spunea că zece-cincisprezece, pe urmă când o venit de la așela [ inculpatul -] o zis că douăzeci. ". Tot cu acea ocazie, se precizează în Rechizitoriu, inculpata a mai afirmat că, în aceleași împrejurări, a luat cunoștință, prin intermediul martorului despre modalitatea în care inculpatul - intenționa să împartă suma pretinsă de la cumpărătorii acțiunilor B, respectiv, despre intenția acestuia din urmă de a da o parte din bani martorei (care nu a fost nominalizată în cuprinsul discuției telefonice, dar a fost identificată în baza declarației martorului, precum și din coroborarea datelor rezultate din convorbiri telefonice în care interlocutorii îi precizează și identitatea. De altfel, sub acest aspect, depoziția martorului și nota de redare a convorbirii telefonice analizate se coroborează și cu declarațiile martorei, care a precizat că, în cursul verii anului 2006, avea o datorie de 6.000 euro de restituit inculpatului -, obligație pe care a stins-o în toamna aceluiași an, prin angajarea unui credit bancar. Mijloacele de probă amintite evidențiază buna credință a martorului, care a avut posibilitatea să afle aceste împrejurări de fapt numai în situația în care discuția menționată a fost reală.

La 03.07.2006, ora 11:23, se reține în Rechizitoriu, a avut loc o altă convorbire telefonică între inculpata și, în cuprinsul căreia aceștia au discutat despre remiterea, în două sau trei tranșe, către inculpatul - a sumei pretinsă, modalitatea de dare a folosului urmând a consta fie în oferirea unei jumătăți din sumă înainte de începerea derulării formalităților la. și diferența la momentul finalizării acestora, ori "la moment o parte, pe urmă când vedem proiectul [convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare] și când se semnează, a treia parte". Totodată, din cuprinsul aceleiași discuții a mai rezultat și faptul că suma respectivă trebuia plătită de către reprezentanții EXPERT, în acest sens solicitând inculpatei să transmită inculpatului: ", uite, având în vedere că asta-i, știți și voi, că-i problema voastră, noi am negociat, dar n-avem dreptul.voi dacă acceptați.".

Din discuția purtată de inculpata cu la 01.08.2006, ora 10:27, cea dintâi îl informează pe învinuit că s-a întâlnit cu martorul și că "pe scurt, acolo a crescut la 50"; de ademenea, i-a comunicat interlocutorului despre solicitarea inculpatului - de a primi banii în mod direct și nu prin intermediul martorului.

Deosebit de mijloacele de probă expuse mai sus, se precizează în Rechizitoriu, conținutul convorbirilor telefonice și dinamica modului în care persoanele implicate au comunicat între ele în ziua de 11.09.2006, au evidențiat faptul că, Ia data anterior menționată, inculpatul - a primit suma de 20.000 USD de la inculpata, fapt ce rezultă din următoarele împrejurări:

- din convorbirea telefonică purtată la 11.09.2006, ora 11:13, între învinuitul și inculpata, a rezultat că aceasta din urmă trebuia să se deplaseze în B pentru a lua de la "" (identificat ca fiind martorul ) în aceeași zi, o sumă de bani, învinuitul afirmând în cuprinsul discuției "da trebuie toate de luat și, patru șinși.că noi.și trebu cu.cu aista, cum îl cheamă.după ce le iei ( suma de bani), trebuie cu - ( inculpatul -) să videm.". inculpatei a fost ".întâi mă duc și li iau (suma de bani) și apăi-l sun pe -, să n-am să sun eu degeaba."

- în cuprinsul convorbirii purtate în aceeași zi, ora 13:11, învinuitul i-a spus inculpatei, între altele că ".eu m-am întâlnit cu și el o zis că să facă tot direct, adică poți să spui că "că eu fac asta", iar interlocutoarea a adăugat că "da" el (inculpatul -) știe, că așa ne-am înțeles, că am să fac tot direct" această referire a inculpatei fiind în sensul că, de această dată, ea va da în mod direct suma de bani inculpatului -.

- din convorbirea purtată la 11.09.2006, ora 14:46, între inculpata și învinuitul, a rezultat că, în temeiul unei înțelegeri anterioare intervenită între el și martorul, acesta din urmă trebuia să-i dea inculpatei suma de 25.000 USD, însă, nu era de acord să dea decât 20.000 USD. Aceeași discuție telefonică evidențiază și că respectiva sumă de bani urma să fie dată de către inculpatului -, ca o tranșă reprezentând J din suma pretinsă de acesta, aspect care reiese din afirmația învinuitului ".când a să terminăm tot.o să mai dăm astea 25.".

- la 11.09.2006, ora 15:14, inculpatul a contactat-o telefonic pe inculpata, ocazie cu care aceasta din urmă l-a încunoștiințat pe interlocutor că se va întâlni în aceeași zi cu inculpatul -, pentru a discuta despre garanțiile bancare ce trebuiau transmise către și, totodată, inculpata a adăugat că ". să îl felicit și să deie drumul la notă.".

- în aceeași zi, la ora 16:20, inculpatul - a luat legătura telefonică cu inculpata, care i-a comunicat ".vă aștept", rezultând și că interlocutorii se vor întâlni în scurt timp;

- după numai 2 minute (respectiv, la ora 16:22) de la discuția anterior menționată inculpata a purtat o convorbire telefonică cu martorul, căruia i-a reproșat "..da de ce în așa. așa ți-o spus, că în așa.valută?" iar, după răspunsul afirmativ al interlocutorului, a adăugat.iaca, omu-i (referindu-se la inculpatul -) peste drum". De asemenea, inculpata a mai spus că "aceia ( o sumă de bani dată anterior) au fost primiți complet în alții". Această convorbire relevă împrejurarea că inculpata, în condițiile în care trebuia să aibă loc în scurt timp întâlnirea dintre ea și inculpatul -, era deranjată de faptul că avea o sumă de bani în dolari americani, însă, solicitarea inculpatului fusese avansată pentru aceeași sumă, dar în euro;

- după alte 2 minute (respectiv, la ora 16:24), inculpata i-a comunicat învinuitului situația delicată în care se afla, precizând interlocutorului că are asupra sa 25.000 USD, în condițiile în care ar fi trebuit să-i dea inculpatului - o sumă în euro; în acel context, învinuitul i-a cerut inculpatei să-i dea coinculpatului - 20.000 USD și să motiveze față de acesta ".băi, ( ) o înțeles în dolari", și apoi a adăugat că ".io am grăit cu dânsul, am negociat, ăi 30, 40 da nu am grăit concret de val. (valută)"; în finalul discuției, învinuitul i-a mai solicitat interlocutoarei "întreabă-l când o să hie tot, semnarea la contract, una alta."

Prin convorbirea telefonică din 19.09.2006, ora 08:55, purtată de învinuitul cu inculpata, aceasta din urmă, referindu-se la evenimentele din ziua de 11.09.2006, i-a confirmat fratelui său că a primit suma de 25.000 USD de la martorul.

Din probatoriul administrat, astfel cum a fost prezentat în cele care preced, se afirmă în Rechizitoriu, a rezultat cu evidență comiterea infracțiunii de trafic de influență de către inculpatul -, atât sub forma pretinderii de la cumpărătorii acțiunilor Bau nor sume de bani cu scopul de a influența deciziile unor funcționari din cadrul, cât și în modalitatea alternativă a elementului material specific încriminării acestei infracțiuni, respectiv, primirea unor sume de bani de la persoanele sus-menționate, în acest sens existând confirmări ale săvârșirii faptei și în convorbirile telefonice, interceptate, înregistrate și redate, conform dispozițiilor art. 91/1 și următoarele

C.P.P.

Astfel, în ziua de 27.02.2007, când inculpata a dat încă 20.000 USD inculpatului -, de data aceasta cu titlu de mită (în raport cu împrejurarea că sus-numitul din data de 08.01.2007 a devenit director general al Direcției Generale Juridice din, poziție din care avea posibilitatea să întocmească și să aprobe acte în legătură cu soluționarea unor probleme apărute în derularea contractului de privatizare a B) sus-numita, în cuprinsul unora dintre convorbirile telefonice purtate, a făcut mențiuni cu privire la circumstanțele faptei din 11.09.2006.

Din convorbirea purtată de inculpată cu învinuitul, la ora 12:21, în contextul apariției unei neînțelegeri generată de solicitarea inculpatului de a fi și el de față la darea sumei de 26.000 euro (pe care i-a remis-o inculpatei în ziua de 27.02.2007 pentru a fi transmisă inculpatului -) și față de refuzul exprimat de și cu privire la acest aspect, învinuitul a sfătuit-o pe inculpată ca, în ipoteza în care inculpatul insistă să o însoțească la întâlnirea cu inculpatul -, să îi spună că ", noi cum am făcut până acum, [fără martori, în condițiile în care banii i-au fost dați inculpatului -, până în acel moment, direct de către inculpată] să face așa mai departe."; în acord cu cele afirmate de fratele său, inculpata a afirmat că"..așa chestii nu se fac în trei!".

Tot în ziua de 27.02.2007, ora 14:11, în contextul unei alte discuții telefonice, inculpata l-a întrebat pe învinuitul, ".cât trebuie să-i dau?" adăugând și ca "de-acelea cum i-am dat data trecută?" iar răspunsul interlocutorului a fost ".douăzeci!". Aceste referiri ale sus-numiților, coroborate cu împrejurarea că, la 27.02.2007, cu ocazia constatării infracțiunii flagrante, asupra inculpatului - a fost găsită suma de 20.000 USD, primită de la inculpata, evidențiază o dată în plus că și în ziua de 11.09.2006, aceasta din urmă, acționând în împrejurări similare, a remis coinculpatului un folos reprezentând aceeași sumă, ca obiect al infracțiunii de trafic de influență.

2. Cu privire la infracțiunile de luare de mită și dare de mită, săvârșite de inculpatul - și, respectiv, de inculpații, și învinuitul, la data de 27.02.2007, vinovăția inculpaților este reținută în Rechizitoriu potrivit probelor administrate in cursul urmăririi penale.

Potrivit convorbirilor telefonice purtate la 13.02.2007, începând cu ora 13:26, inculpata, folosind un ton familiar agreat și de interlocutor, i-a solicitat inculpatului - să se implice pentru trimiterea imediată de către a unei notificări către și reprezentanții EXPERT, prin care să le pună în vedere că există un termen de 60 zile, această referire fiind legată de condițiile stabilite prin convenția de menținere în vigoare a contractului de privatizare a, încheiată la data de 29.01.2007. abordat de interlocutori prin această discuție telefonică se referă la perioada de 60 zile în care cumpărătorul trebuie să-și achite obligația de plată a penalităților în sumă de 214.000 euro, pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale de efectuare a investițiilor de mediu.

Sub acest aspect, s-a reținut în Rechizitoriu că, deși cumpărătorii au achitat cu titlu de penalități pentru neîndeplinirea obligației anterior menționate echivalentul în lei al sumei de 214.200, la data de 24.08.2006, plata a fost făcută în mod nelegal în contul B, astfel că, în raport cu prevederile art. 1 pct. 11 din nr.OG27/2005, prin care a fost abrogat art.16 alin.3 din Legea nr.56/2002, suma ar fi trebuit plătită în contul și nu la societatea debitoare.

Probele administrate au relevat, se precizează în Rechizitoriu, că demersurile făcute de inculpata pe lângă inculpatul - aveau ca scop obținerea, prin aplicarea acestuia din urmă în calitate de director general al Direcției Generale Juridice, a recunoașterii de către a împrejurării că respectiva plată a realităților ar fi fost legal tăcută în contul

În cursul aceleiași zile, inculpata a luat legătura telefonică cu învinuitul (convorbirea din 13.02.2007, începând cu ora - 18:48), căruia, prin folosirea termenului codificat "flăcău", i-a comunicat că a discutat cu inculpatul - și că acesta a promis să facă demersuri pentru expedierea de către a notificării dorite de interlocutori. Întrucât convorbirea s-a întrerupt, inculpata și învinuitul au reluat discuția (convorbirea din 13.02.2007, începând cu ora 18:59), ocazie cu care au abordat, între altele, subiectul referitor la notificarea așteptată de la. și, în acest sens, au stabilit să transmită reprezentantului de la EXPERT, inculpatul că trebuie să te onorăm obligațiile.", întrucât ".noi, cu oamenii ăștia (funcționarii de la.) nu prima și ultima scrisoare.", iar inculpata a adăugat "cu atât mai mult că de dânsul ( -) depinde amu și mai mult decât o depins (se referă la faptul că - devenise director general în cadrul )".

La data de 14.02.2007, ora 11:20, inculpata l-a contactat telefonic pe inculpatul -, căruia i-a amintit despre notificare, iar acesta i-a spus că se ocupă deja "doamna " fiind vorba despre martora, director al Direcției de monitorizare postprivatizare din cadrul

Ulterior, la 19.02.2007, ora 16:51, inculpata a purtat o discuție telefonică cu martora, care i-a făcut cunoscut inculpatei că notificarea era redactată și trebuia semnată de vicepreședintele, în aceleași împrejurări sus-numitele stabilind ca înscrisul să fie transmis prin fax către EXPERT

Din conținutul convorbirii telefonice purtate la 21.02.2007, ora 13:21, între inculpata și învinuitul, precum și din discuțiile telefonice dintre inculpatul și numitul, purtate la 26.02.2007, la ora 16:10, 16:13, 16:20, 16:24, respectiv, 16:25, a rezultat, se precizează în Rechizitoriu, că notificarea în cauză îi era necesară lui pentru începerea procedurii de cesionare a unei părți din acțiunile deținute de el la B către reprezentanții EXPERT și că, în condițiile în care asemenea formalități impuneau acordul -ului, învinuitul pe ajutorul inculpatului -, în calitate de director general. Aceeași împrejurare rezultă și din convorbirea telefonică purtată de inculpata și învinuitul, în ziua de 22.02.2007, ora 12:39, din conținutul căreia mai reiese și că inculpatul - era la curent cu intențiile învinuitului de cesionare a acțiunilor, precum și că, în acel moment era stabilit să i se dea, cu titlu de mită, un folos, care i fost particularizat ca fiind ". acelea 26.".

La 21.02.2007, inculpatul i-a confirmat inculpatei că a primit notificarea de la. (potrivit discuției telefonice din aceeași dată, ora 13:42), iar, în ziua următoare, după ce, în prealabil, inculpata a purtat cu fratele său convorbirea de mai sus, inculpata a discutat din nou cu inculpatul (conform convorbirii telefonice din 22.02.2007, ora 15:32) și i-a spus acestuia că trebuie să se întâlnească "luni ( 26.02.2007)" în B pentru că ". acolo trebuie să terminăm cu chestia ceea, cu flăcăul acela", argumentând, totodată, că în această privință există un acord între învinuitul și (asociatul majoritar de la EXPERT, la care inculpatul este administrator), astfel că "luni trebuie să facem operațiunea".

Din coroborarea celor două convorbiri telefonice din 22.02.2007, ca și celelalte discuții, precum și din decriptarea termenului "flăcăul" ca reprezentând referirea interlocutorilor la inculpatul -, Ministerul Public precizează că rezultă cu evidență că învinuitul și inculpații și au stabilit să remită, cu titlu de mită, inculpatului - un folos particularizat, în acel moment, ca fiind ".acelea 26.", în scopul implicării mituitului, în calitate de director general al Direcției Generale Juridice din cadrul, pentru rezolvarea în favoarea mituitorilor a problemei legate de plata penalităților pentru neefectuarea investițiilor de mediu și pentru derularea procedurilor privind cesiunea de acțiuni pe care învinuitul intenționa să o facă în beneficiul asociaților de la EXPERT

La 26.02.2007, după ce inițial inculpata i-a comunicat inculpatului (conform convorbirii telefonice din aceeași dată, ora 08:54) că trebuie să vină în aceeași zi în B pentru a lua de la interlocutor ceea ". ce trebuia." și apoi să se poată duce la ". flăcăul acela.", ulterior (potrivit convorbirii telefonice de la ora 08:58) inculpații au decis să amâne întâlnirea dintre ei pentru data de 27.02.2007.

În ziua anterior menționată, inculpata, folosind autoturismul VW Golf 5, cu numărul de înmatriculare B-59-, aparținând B, a făcut deplasarea de la B în B, autoturismul fiind condus de către martorul, angajat în calitate de conducător auto la societatea amintită.

Din imaginile înregistrate în cadrul supravegherii operative efectuate asupra inculpaților, aceste mijloace de probă coroborându-se cu declarațiile martorului și cu cele ale inculpatului, precum și cu înregistrările convorbirilor telefonice purtate la 27.02.2007, precizează Ministerul Public, a rezultat că întâlnirea dintre inculpatul ultim-mentionat și inculpata a avut loc la sediu EXPERT

Probațiunea aflată la dosar a evidențiat se menționează în Rechizitoriu că, într-o primă etapă, ca urmare a asistenței manifestate de inculpatul, în sensul de a fi de față la momentul remiterii, cu titlu de mită, a sumei de bani de către inculpata lui -, discuțiile dintre inculpată și au devenit contradictorii, această situație fiind comunicată telefonic de către fiecare dintre aceștia învinuitului și, respectiv, numitului.

În cadrul convorbirii telefonice din 27.02.2007, ora 12:35, purtată de către învinuitul, succesiv, cu inculpata și cu inculpatul, sunt evidențiate fără echivoc, atât împrejurarea că (în temeiul unei înțelegeri anterioare intervenite între învinuit și reprezentanții EXPERT ) trebuia să dea o sumă de bani inculpatei pentru a fi remisă, cu titlu de mită, de către aceasta inculpatului -, cât și faptul că, spre nemulțumirea inculpatului, învinuitul și inculpata impuneau să aibă exclusivitate în ceea ce privește întâlnirea din acea zi cu inculpatul -. Pentru a avea certitudinea că inculpatul (care invoca, între altele, că dorește să aibă o dovadă că funcționarul corupt "știe că.ă eu am finanțat chestia asta") nu a fost acceptat să asiste la remiterea mitei către inculpatul -, învinuitul și inculpata au stabilit (așa cum rezultă din convorbirea telefonică din 27.02.2007, ora 13:17) ca să ia legătura telefonică cu inculpatul - pentru a-l pune în gardă cu privire la insistențele lui și pentru a-i cere să nu fie de acord sa fie prezent și acesta când va primi banii. Drept urmare, potrivit convorbirii telefonice din 27.02.2007, ora 14:03 (după ce, în prealabil, inculpata a încercat de mai multe ori să-l contacteze telefonic pe - și, pentru că nu a reușit, l-a apelat, la ora 13:06, pe martorul, care i-a spus că - era la serviciu), învinuitul a discutat cu acesta din urmă și, după ce i-a comunicat că trebuie să se întâlnească cu, motivul fiind acela că ".să vă vedeți acolo c-o să aducă niște documente!", îi cere interlocutorului să nu accepte să fie de față la întâlnire și inculpatul.

După numai două minute, se menționează în Rechizitoriu, inculpata l-a apelat pe inculpatul - (convorbirea telefonică din 27.02.2007, ora 14:05), căruia i-a spus că ". vreau să te invit la o cafea. După serviciu poate." și au stabilit să se întâlnească în jurul orei 16:00, convenind, totodată, ca locul întrevederii să fie "stația aceea" (reprezentând benzinăria, amplasată vis-a-vis de sediul ), precum și ca inculpatul să o ia de acolo cu mașina sa.

Ulterior, inculpata i-a comunicat fratelui său, învinuitul (convorbirea telefonică din 27.02.2007, ora 14:09) că a stabilit întâlnirea cu inculpatul -.

Incidentul legat de insistențele inculpatului de a asista la momentul dării banilor, cu titlu de mită, inculpatului - este materializat și în discuțiile telefonice purtate, în ziua de 27.02.2007, de către inculpatul cu numitul, utilizând limba rusă, se menționează în Rechizitoriu.

Din convorbirile telefonice efectuate între și cei doi ultim-menționați, la 27.02.2007, începând cu ora 13:12 și, respectiv, ora 14:20, rezultă fără echivoc că inculpatul avea cunoștință despre împrejurarea că suma de bani pe care trebuia să o dea în acea zi inculpatei reprezenta o mită care urma să ajungă, prin intermediul acesteia din urmă, în posesia inculpatului -. În contextul acelorași discuții telefonice este abordat și subiectul folosului care trebuia dat cu titlu de mită, sub acest aspect inculpatul afirmând că "Am fost uimit de suma despre care mi-ai spus. Am înțeles că cele 6 nu trebuie să fie. (suma la care se referă interlocutorii fiind de 26.000 euro, că trebuie să fie o cifră. Din câte țin eu minte, am dat 10. iar discuția a fost de 20. (sau 30, neinteligibil)". De asemenea, numitul și inculpatul au mai stabilit ca acesta din urmă să îi ceară inculpatei să consemneze un înscris din care să rezulte faptul că a primit suma de bani pe care trebuia să o dea inculpatului -.

Revenind la cronologia evenimentelor din 27.02.2007, s-a reținut că din înregistrările convorbirilor telefonice care vor fi prezentate mai jos, coroborate cu declarațiile inculpatului și cu înscrisul pus de acesta la dispoziția organelor de urmărire penală (vol. I, fil. 199), precum și cu depozițiile inculpatei, a rezultat că inculpata a primit de la coinculpatul suma de 26.000 euro, despre care a susținut că o va remite, în aceeași zi, cu titlu de mită, inculpatului -. Prin înscrisul anterior menționat, consemnat olograf de către inculpata, ca urmare a preocupării manifestate de inculpatul, în sensul de a materializa o dovadă a împrejurării remiterii sumei de bani în cauză (aspect care reiese din convorbirile telefonice dintre inculpatul și ), inculpata a atestat următoarele: "Eu, am primit de la în interes de serviciu 26 mii euro".

După ce a intrat în posesia sumei de 26.000 euro primită de la inculpatul, inculpata a stabilit împreună cu fratele său, învinuitul, contrar faptului că inculpata a susținut față de inculpatul prim-menționat că va remite în întregime cei 26.000 euro inculpatului -, să-i dea acestuia din urmă numai 20.000 USD.

Astfel, în cuprinsul convorbirii telefonice din 27.02.2007, ora 14:32, inculpata l-a întrebat pe învinuitul " numai n-am vorbit până la urmă, cât trebuie să-i dau?" iar după răspunsul interlocutorului "cum cât?!" inculpata a precizat ,De-acelea cum i-am dat data trecută", această referire fiind în legătură cu actul material din 11.09.2006, când a dat inculpatului - tot 20.000 USD.

Față de această înțelegere și întrucât inculpata avea asupra sa numai euro, învinuitul a făcut demersuri pentru a-i asigura inculpatei posibilitatea să efectueze un schimb valutar, din euro în dolari americani, până la concurența sumei de 20.000 USD, pe care o stabiliseră pentru a fi remisă cu titlu de mită inculpatului -. Aceste circumstanțe de fapt sunt evidențiate în mod indubitabil prin convorbirile telefonice purtate între învinuitul și inculpata, la 27.02.2007, ora 14:20 și de către inculpată și martorul la aceeași dată, ora 16:01, aceste mijloace de probă coroborându-se cu declarațiile martorului anterior menționat și cu cele ale martorilor și, precum și cu imaginile luate în cadrul supravegherii operative efectuate asupra inculpatei.

Sub acest aspect - se reine în Rechizitoriu - martorul (declarații - vol. II, fil. 174-175, 176-178) a relatat că, în ziua de 27.02.2007, după ce învinuitul i-a solicitat telefonic să o ajute pe sora sa pentru a efectua un schimb valutar, prin care să obțină suma de 20.000 USD, s-a întâlnit cu inculpata și a condus-o la casa de schimb valutar situată în B,-, sector 1, unde sus-numita a dat suma de aproximativ 15.500 euro în schimbul sumei de 20.000 USD.

Aceleași împrejurări sunt confirmate și de către martorul (declarații - vol. II, fil. 180, 181), administrator la, care deține casa de schimb valutar anterior menționată. Potrivit depozițiilor acestui martor, la 27.02.2007, după ce, în prealabil, martorul l-a întrebat dacă avea posibilitatea să efectueze o operațiune de schimb valutar din euro în dolari, fiind vorba despre 20.000 USD, sus-numitul a venit la casa de schimb valutar însoțit de, care a dat aproximativ 15.400 euro pentru suma de 20.000 USD.

Din declarațiile martorilor și a mai rezultat că suma în euro, dată de inculpata pentru efectuarea operațiunii de schimb valutar, a fost compusă, în majoritate, din bancnote de 200 euro (împrejurare care confirmă precizările inculpatului, în sensul că cei 26.000 euro remiși inculpatei erau constituiți, în cea mai mare parte, din bancnote de 200 euro), precum și că suma de 20.000 USD primită de sus-numită la casa de schimb valutar era compusă din 200 bancnote de câte 100 USD, dispuse în două teancuri egale, de câte 10.000 USD.

De asemenea, martorul a precizat că inculpata, după ce a primit cei 20.000 USD rezultați din schimbul valutar, i-a solicitat un plic pentru a-și depozita respectivii bani, astfel că i-a dat inculpatei un plic de culoare albă, având imprimată în colțul din stânga sus, mențiunea "" și sigla acestei bănci.

Realizarea schimbului valutar a împiedicat-o pe inculpata să ajungă la întâlnirea stabilită cu inculpatul - pentru ora 16:00 și, din acest motiv, l-a apelat pe sus-numit (potrivit convorbirii telefonice din 27.02.2007, ora 16:39), căruia i-a spus că ". m-a reținut medicul cu rețetele, cu.", iar apoi, au convenit să se întâlnească în jurul orei 18:30, după ce se va termina ședința Colegiului director al, la care inculpatul trebuia să participe. Faptul schimbării orei de întâlnire cu inculpatul - a fost comunicat de către inculpata (în cadrul convorbirii telefonice efectuate la 27.02.2007, ora 16:54) inculpatului, discuția fiind purtată în limba rusă, aspect care a fost explicat de inculpată față de interlocutor prin aceea că "vorbesc așa, deoarece este șoferul de față.".

În aceeași zi, la ora 18:16, inculpata i-a transmis telefonic inculpatului - că se află în apropierea sediului, iar ulterior, coinculpații s-au întâlnit la benzinăria, amplasată vis-a-vis de instituția anterior menționată. Inculpatul a venit la locul de întâlnire cu autoturismul de serviciu, marca AUDI, cu numărul de înmatriculare B-12-, condus de martorul -scu (declarații - vol. I, fil. 186-188, 189-190), angajat la. în funcția de conducător auto. La rândul său, inculpata a venit in locul respectiv cu autoturismul condus de martorul.

Potrivit declarațiilor martorilor -scu și care se coroborează cu imaginile luate în cadrul supravegherii operative a inculpaților, se precizează în Rechizitoriu, inculpații și - au discutat inițial într-un bar care funcționează în clădirea benzinăriei, iar ulterior, inculpata, după ce i-a solicitat martorului să se deplaseze singur cu autoturismul la benzinăria LUKOIL, situată în zona stației de metrou respectiv, la o distanță de aproximativ 500-600 de benzinăria la care se aflau), a urcat în autoturismul de serviciu al coinculpatului -.

Cei doi inculpați s-au deplasat împreună până la benzinăria LUKOIL (unde aștepta martorul ), iar din acel loc fiecare dintre ei și-a continuat drumul separat.

După ce s-a despărțit de inculpatul -, inculpata l-a contactat telefonic pe învinuitul (convorbire telefonică purtată în limba rusă, la 27.02.2007, ora 19:06) și i-a confirmat acestuia că a dat banii inculpatului prim-menționat și că a consemnat un înscris pentru suma de 26.000 euro primită de la inculpatul. Din conținutul aceleiași discuții telefonice a mai reieșit că împrejurarea atribuirii folosului în cauză inculpatului - a fost legată de îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ale acestuia, referitor la contractul de privatizare al B, sub acest aspect inculpata făcându-i cunoscut fratelui său că - a afirmat "Nu vă faceți griji, acest lucru nu este peste puterile mele, vom rezolva această problemă", precum și că " dacă voi ieșiți (avea în vedere situația în care ar fi cesionat pachetul său de acțiuni de la către EXPERT ), a doua zi anulez înțelegerea (convenția de menținere în vigoare a contractului privind B)".

Ulterior, inculpata, folosind termenul codificat "rețete", i-a comunicat și inculpatului (convorbirea telefonică din 27.02.2007, ora 19:57) că a dat suma de bani inculpatului -, din conținutul discuției telefonice rezultând, cu evidență, că folosul a fost remis inculpatului ultim-menționat, cu titlu de mită.

Conform procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (vol. I, fil.3-7) s-a procedat la oprirea în trafic a inculpatului - (după momentul în care acesta s-a despărțit de inculpata ), ocazie cu care a fost găsită asupra sa suma de 20.000 USD, așezată pe bancheta din spate a autoturismului, alături de inculpat și sub un cartuș de țigări al acestuia. Potrivit celor reținute în cuprinsul actului de constatare întocmit la 27.02.2007, suma de 20.000 USD s-a aflat într-un plic (aflat în vol. I, fil. 8), având imprimat în colțul din stânga sus mențiunea " Bank" și era compusă din 200 bancnote a câte 100 USD dispuse în două teancuri de câte 10.000 USD.

În timp ce inculpata se afla la sediul Direcția Națională Anticorupție, pentru desfășurarea procedurilor privitoare la punerea sa sub învinuire în prezenta cauză, sus-numita a purtat mai multe discuții telefonice în limba rusă cu învinuitul (în acest sens, fiind reținute ca mijloace de probă convorbirile telefonice din 28.02.2007, ora 01:41, ora 01:44, ora 01:48 și ora 02:21), din conținutul cărora a rezultat că, în esență, inculpata era preocupată să transmită, prin intermediul fratelui său, către inculpatul, că este cercetată în legătură cu suma de bani remisă inculpatului -.

În faza de cercetare judecătorească, au fost audiați inculpații.

Instanța de fond a reținut următoarele elemente din declarația inculpatei:

- Inculpata în declarația dată la 04.06.2007, își recunoaște faptele pentru care este trimisă în judecată. Arată că a "înțeles" din discuție că inculpatul "așteaptă" recompensa. C ce a intermediat discuțiile și valoarea recompensei fiind martorul. Suma a fost spusă de acest martor și de dat a dat-o tot acestui martor pentru aop reda. Nu cunoaște dacă a ajuns la inculpatul suma predată, iar după acest moment -ul a rămas pe poziția inițială de modificare a contractului inițial prin încheierea unei convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare.

- Pentru situația din februarie 2006, tot martorul a spus suma, dar nu a mai dorit să fie intermediarul "tranzacției". La momentul flagrantului l-a sunat pe inculpatul care nu a putut-o primi, însă au fixat o altă oră când ieșea de la serviciu, s-au întâlnit a intrat în mașina acestuia și a lăsat plicul.

- Nu a discutat cu inculpatul în mașină cu privire la ce urmează a face acesta, crezând că totul este știut, după care a părăsit mașina. Consideră că lupta de modificare a contractului de privatizare a era determinată de alte interese în vederea preluării acestei firme de alte persoane, așa se explică de ce a fost de acord a da bani inculpatului. Arată de asemenea că discuțiile cu au durat 7-8 luni pentru găsirea unor soluții de nemodificare a contractului de privatizare. În calitate de director al firmei l-a convins pe inculpatul să dea bani pentru a menține contractul cu un nou pact, numai pentru a nu se pierde contractul de privatizare.

- În cadrul multelor discuții cu după modificările legislative, a participat și inculpatul la discuțiile cu inculpatul, discuții ce s-au încheiat fără rezultat în final inculpatul l-a dat afară pe inculpatul, așa se explică că apoi toate discuțiile s-au purtat doar cu inculpata.

În ceea ce privește declarația inculpatului, instanța de fond a reținut următoarele:

- În declarația sa, inculpatularată că după intrarea în colaborare cu firma din M, că inculpata era în legături de serviciu, aceasta reprezentând interesele firmei partenere din Arată că și-a îndeplinit toate obligațiile de investiții a contractului de privatizare.

- Astfel investiția pentru a fost de 6.000.000 euro, din care obligația comună cu partenerul - d-nul, era de 2.000.000 euro.

- Discuțiile cu erau legate de efectuarea în termen a investițiilor și penalități legate de mediu și de investiții.

- În plus, în discuție a fost și natura penalităților de 214.000 euro ce reprezenta o obligație a - constructor, către. Au fost notificări a în legătură cu aceste penalități care trebuie vărsate la. și în contul, ceea ce nu era cuprins în contractul de privatizare. Arată că această sumă (penalitate de 214.000 euro) a fost achitată din contul către, conform dispozițiilor de plată.

- Pentru aceste aspecte au fost mai multe discuții cu, respectiv inculpatul, și nu s-a ajuns la nici un rezultat favorabil ajungându-se și la certuri de față cu angajații.

- Este adevărat că s-a făcut o reducere a valorii nominale a acțiunilor, scăzându-se astfel garanția, situație cu care nu a fost de acord. Legat de acest aspect ar fi putut intra în vigoare un pact comisoriu (termenul fiind de 60 de zile) care conducea la desființarea (rezilierea) contractului de privatizare (firma nega existența pactului comisoriu pe care dorea să-l activeze cu

- Deoarece considera că este incident pactul comisoriu, a avut ideea de a da bani pentru menținerea în vigoare a contractului.

La 16.08.2007 - pe parcursul judecării în fond - s-a luat o declarație amplă inculpatului care arată că în calitate de consilier - pe teme juridice -, al președintelui nu avea atribuții de execuție și nici drept de semnătură, ci i s-au comunicat probleme legate de postprivativare la, în sensul apariției unor nereguli. Acestei firme ( și ) i s-a propus încheierea unei convenții de menținere în vigoare, cu care aceștia nu au fost de acord. În discuțiile personale cu inculpatul s-a recunoscut diminuarea garanției, dar nu era de acord cu încheierea noului contract de menținere în vigoare.

Din declarația inculpatului -, instanța de fond reține următoarele:

- După încheierea acestei convenții au mai fost discuții legate de modificarea unei clauze privind plata penalităților către, discuțiile fiind neintroducerea după modificarea legislativă. În ianuarie 2007 s-a încheiat totuși clauza propusă de care conținea un termen de 60 de zile de termen de plată. În caz de nerespectare a clauzei, notificau desființarea contractului.

- Inculpatul - a afirmat că societatea nu era de acord în continuare cu plata în 60 de zile.

A fost sunat de inculpata de mai multe ori în ziua flagrantului și a fixat la sfârșitul programului întâlnirea cu aceasta deși obiectul discuțiilor era neîncasarea penalităților, aspect care nu se mai putea rediscuta fiind deja semnat pactul.

- În discuțiile din mașină i-a reiterat poziția, care nu poate fi schimbată și că numai instanța poate decide, se menționează în declarație.

- La coborârea inculpatei a văzut plicul dar nu a știut cum să reacționeze. Nu a pus mâna pe plic. Nu a promis că va interveni în rezolvarea variantei, practic neavând cum influența poziția Consiliului de Administrație.

- În declarația dată la instanța de fond, inculpatul a arătat că realizat că acel plicera o provocare,de aceea nici nu a pus mâna pe acesta.

S-au completat declarațiile inculpateicare a confirmat că aceeași situație conflictuală legată de desființarea contractului de privatizare datorită unei noi reglementări legale, inculpata a arătat că au fost de mai multe ori la inculpatul, pentru a-i justifica poziția firmei, dar inculpatul și-a menținut cerința, în sensul că trebuia încheiată o nouă convenție cu care nici inculpata și nici inculpatul nu erau de acord. În aceste condiții, afirmă inculpata, martorul le-a spus inculpaților și că trebuie dobândită bunăvoința inculpatului.

Inculpata a mai arătat că amenințarea Direcției și a inculpatului era anularea contractului inițial dacă nu se încheie contractul de menținere în vigoare. În plus, în acest contract erau trecute niște sume datorate către care erau nelegale, ele nefiind cuprinse în contractul inițial.

Inculpata a mai precizat că: "presiunea pericolului de anulare a contractului de privatizare era menținută de poziția Consiliului de Administrație și cea a inculpatului ". De asemenea, a afirmat că se mergea la inculpatul, pentru că martorul le sugera că acesta are putere de modificare a atitudinii Consiliului de Administrație a

Pentru a obține timp pentru rezolvarea în justiție a acestui nou contract s-a stabilit să se dea bani inculpatului pentru a tergiversa intrarea în vigoare a pactului comisoriu. Contestarea acestui pact nu se putea face decât după notificarea -ului privind plata, iar obținerea "bunăvoinței" inculpatului era pentru a nu cere aplicarea pactului imediat pentru a avea timp de a se judeca la Tribunal cauza, deci scopul dării banilor era de neactivare imediată a pactului (fila dosar de fond).

Inculpata a recunoscut că, în septembrie 2006 personal i-a remis inculpatului 20.000 dolari USD fără a discuta nimic, având doar calitatea de emisar, precizând că singura discuție a fost "să se facă cum a zis ". La acea dată banii s-au dat pentru acordul lui la semnarea contractului de menținere în vigoare pentru a nu se activa pactul comisoriu de anulare a privatizării. Niciodată nu a pretins o sumă ci aceste sume erau spuse de martorul.

Din declarațiile inculpatului, instanța de fond reține că, cel ce a avut ideea oferirii unor sume de bani către inculpatul a fost martorul, care era angajat ca și consilier juridic pentru problemele legate de monitorizarea postprivatizării.

Au fost audiați martorii asistenți ai flagrantului și martorii din acte pe situația de fapt.

Audiat fiind, martorul arată că a fost rugat de numitul să dea consultanță în legătură cu problemele -ului. Nu cunoștea pe nimeni la. astfel că după audiența la vicepreședinte i s-a propus să i-a legătura cu inculpatul, cu care a discutat doar strict profesional. A participat la discuții între inculpatul și reprezentanții cărora le asigura consultanță. Deși la finele anului 2005 încheiat colaborarea cu, la cererea numitului a facilitat o întâlnire între inculpatul și, iar inculpatul i-a adus la cunoștință deficiențele contractului de privatizare. Nu s-au spus atunci soluțiile. A avut loc a doua întâlnire comună în care i s-au pus în vedere numitului consecințele neîndeplinirii condițiilor. Schimbându-se legislația, nefavorabilă pentru, inculpatul i-a spus martorului că rezolvă problemele în instanță - probleme privind plata penalităților. Astfel, să dea în judecată, iar în instanțăsă nu își susțină foarte bine interesele, astfel așa ar câștiga.

În acest sens a înțeles că inculpatul ar putea discuta cu Departamentul Juridic și ar putea să influențeze poziția în proces. Pentru această poziție a sa a solicitat 10.000 - 20.000 euro ce ar rezolva problema cu "colegii".

A transmis acest lucru inculpatei care nu a putut lua o decizie până nu discută cu asociații. Inculpatul i-a comunicat a doua zi că suma necesară este de 20.000 euro.

Inculpata i-a declarat că a luat legătura directă cu inculpatul care i-a spus direct că cere 50.000 - 60.000 euro, iar inculpata a declarat că nu poate da decât 40.000 euro sau dolari.

I-a comunicat inculpatului rezultatul discuției cu inculpata, după care inculpatul a declarat că va discuta personal cu sau cu.

În august l-a chemat inculpatul, spunându-i că s-au înțeles la 40.000 pentru a-i comunica numitului că toate problemele se vor rezolva.

Martorul a afirmat că a făcut aceste intermedieri pentru a-și putea obține banii pe consultanța dată firmei. La discuția cu inculpatul acesta a declarat că trebuie să dea și doamnei, care avea o datorie față de el.

La dosar s-au depus, fiind declasificate, autorizația 0032/09.01.20067 de interceptare a telefonului inculpatei, de la 09.01.2006 la 08.07.2006 prelungită cu 3 luni și o nouă autorizație de interceptare pentru aceeași persoană de la 07.02.2007 la 06.08.2007.

S-au mai depus la dosar: contractul de privatizare cu nr.24/13.09.2002; act adițional nr.1, prin care s-au modificat "Părțile" - prin schimbare de debitor (novație), debitorul contractului 24/13.09.2002 fiind preluând drepturile și obligațiile printre care și nerespectarea clauzei 8-10-5 în termen de 60 de zile de la încheierea menținerii în vigoare.

Instanța de fond constată că, în acea zi, se încheie Convenția de menținere în vigoare a contractului de vânzare-cumpărare, prin care se renunță la efectuarea pactului comisoriu și tot la 27.04.2005 apare și actul adițional de novație de debitor în locul debitorului apărând care se obliga să plătească către sumele stabilite în convenția de menținere în vigoare din acea zi.

Pe baza unei delegații imperfecte, la 12.05.2005 apare obligația aceluiași să coopteze în fața -ului pe EXPERT SRL ca și codebitor. La data de 28.06.2005 când se întocmește al doilea act adițional apare - în calitate de cumpărător iar în actul adițional din 25.10.2005 apare ca codebitor și.

La 13.12.2005, se emite adresa prin care și sunt somate să plătească suma de 214.000 euro penalități pentru neefectuarea investițiilor de mediu dacă nu a fost plătită până 22.07.2005 în contul.

La 23.01.2006 se comunică de către noii cumpărători - respectiv și -, că penalitățile se virează către SA, deci fiind prevedere contractuală nu pot fi virate către

La 24.08.2006 - EXPERT SA, achită prin ordinul de plată 373/24.08.2006 suma de 214.000 euro depunând-o în contul - B SA, conform contractului actului adițional nr.1/2002.

La 11.12.2006 trimite prin fax proiectul de convenție de menținere în vigoare a contractului nr.24/2002 și la 29.01.2007 se semnează această convenție de către, și - EXPERT SA.

La 20.02.2007 - reține instanța din declarația martorului - apare somația /453 din partea de plată a 214.000 euro către aceasta până la 30.03.2007 sub sancțiunea desființării de drept a contractului de vânzare-cumpărare 24/2002 iar la 07.03.2007 se comunică inexistența debitului după care s-a promovat acțiune în justiție.

A fost audiat martorul- expert jurist la direcția juridică, care a afirmat că a luat parte la unele discuții între inculpata, inculpatul și domnul iar rezultatul a fost unic - încheierea convenției de menținere în vigoare cu pact comisoriu.

Sigur însă este faptul că introducerea în instanță a unei contestații nu se putea face decât după încheierea actului provizoriu. Conform obligațiilor de serviciu, martorul a participat la discuții.

Martorul a precizat că inculpatul nu a avut alte opinii decât cele exprimate de departamentul juridic.

Această încheiere a convenției de menținere în vigoare era soluția generală propusă de pentru salvarea contractului de privatizare.

În contractul inițial nu exista pact comisoriu pentru penalități cu termen de 60 de zile, ori cu acest termen și pact inculpații și nu erau de acord. Dar semnarea convenției trebuia făcută cu acest pact, așa cum stabilise în plan general Comitetul Director. Discuțiile au fost în mai multe rânduri, inculpatul venind și cu avocata la discuții.

Martorul - director la Direcția Control - a fost contactat de avocatul al firmei pentru această problemă de drept și a lăsat să se înțeleagă că este dezavantajată în raport cu. A pus-o în legătură cu persoana care se ocupa de acest contract, iar aceasta a lăsat să se înțeleagă că se "cere" ungerea unor roți, inculpatul a fost informat de acesta aspecte, declarând că "sunt mulți nebuni pe lume".

În cadrul Colegiului Director, inculpatul își putea face cunoscută opinia juridică, dar nu avea putere de decizie, a afirmat martorul. Existau real multe probleme la contractul de privatizare cu tot atâtea interpretări. Opinia juridică adoptată de Colegiul Director nu se putea schimba fără o schimbare legislativă. Martorul a arătat că este adevărat că Normele Europene au alte soluții, dar ei () sunt ținuți de aplicarea legii române.

Soluția unanimă era convenția de menținere în vigoare valabilă pentru toate firmele în ideea salvării firmelor ce s-au privatizat.

Martora - director al Direcției de Monitorizare - reține instanța de fond, știa cazul, cunoștea că inculpații și nu erau de acord cu introducerea pactului și plata penalităților către, dar convenția de menținere în vigoare era deja stabilită la modul general și care cuprindea obligatoriu acest pact. Inculpatul nu a propus niciodată o altă variantă, iar soluția propusă de Comitetul Director era cuprinsă în lege așa că nu putea fi modificată decât legislativ.

Martora - Direcția Juridică - arată că îi erau cunoscute problemele acestei societăți, au fost divergențe de opinie cu inculpatul legate de penalități, fiind chemată la cabinetul vicepreședintelui fiind și de față.

În urma divergențelor de opinie cu vicepreședintele și inculpatul, martora a fost schimbată din funcție, la 2 luni după discuțiile contradictorii, pe care le-a avut pe de o parte cu vicepreședintele și pe de altă parte cu inculpatul.

A aflat că după numirea în funcția de director la Direcția juridică au fost chemate mai multe persoane pentru schimbarea avizului și pe alte aspecte juridice ale contractului de privatizare.

Discuțiile erau de drept, de aplicare a legii de interpretare. Între inculpatul și celălalt consilier nu erau poziții diferite, a afirmat martora.

colegiului era în sensul de a impune o anumită interpretare juridică, aceste discuții fiind făcute pentru mai multe firme.

Audiat, martorul - vicepreședintele - arată că au venit în audiență cei de la SA pentru a solicita datorită situației pe care o novație cu. Acesta depusese deja o scrisoare de intenție de preluare a datoriilor urmând să fie primit în audiență.

Cu ocazia primirii în audiență au fost convocați directorii de postprivatizare și alți directori.

După prima novație a intervenit și o nouă convenție cu acordul a participării și a altei firme pentru susținerea investiției. Prin delegarea perfectă ambele persoane și răspundeau în solidar pentru toate contractele. Există o penalitate care trebuia achitată în contul. Apariția modificării legii, făcea ca acea penalitate - neachitată - până la modificarea legislativă să fie plătită -ului. Numitul și-a ales un reprezentant, respectiv pe iar inculpatul a fost desemnat ca și consilier juridic pe probleme postprivatizare să discute cu petentul, inculpatul fiind ales de martor.

S-a emis o notă pentru aprobarea convenției cu pact comisoriu aprobată de colegiul director și semnată.

La 08.02.2007 s-a formulat somația de plată iar penalitatea a fost plătită conform convenției.

Martora a precizat că nu cunoaște nimic în legătură cu activitatea inculpatului și întâlnirile cu acele societăți. Cu privire la aceste societăți actele juridice au fost încheiate conform notei aprobate de Colegiul director. Martora mai precizează că avea discuții cu inculpatul pe teme juridice și-i dădea acordul să pună probleme în colegiu. Pentru toate problemele de drept puse în discuție de inculpatul, se mai consulta și cu alți consilieri astfel că nu putea fi influențat de inculpat. Deși numit Director al Direcției Juridice notele avizate de această direcție nu au fost diferite față de această clauză.

După numirea ca Director, inculpatul nu a mai avizat nicio notă referitoare la firma SA, fiind anterior încheiată deja convenția de menținere în vigoare cu pact comisoriu.

Din declarația martorei, instanța de fond reține că pentru neîndeplinirea contractului intră de drept în vigoare clauza, -ul având posibilitatea să invoce si să constate nul contractul, dar nu aceasta era politica -ului - falimentul nefiind folositor nimănui.

S-a admis în apărare pentru inculpat o adresă către pentru a răspunde la întrebările formulate de inculpat și proba cu martori.

S-a depus la dosar adresa din 19.06.2008 cu răspunsurile -ului la întrebările formulate de inculpatul din care rezultă modalitatea de aprobare a convenției de menținere în vigoare se întemeiază pe art.22 din OUG nr.25/2002.

Obligațiile neîndeplinite de - SA - reține instanța din declarațiile martorilor - au fost constatate pe Nota de analiză aprobată prin hotărârea Colegiului Director la 21.11.2006 iar procedurile folosite au fost conform Legii nr.506/2002.

Modalitatea folosită pentru SA este generală, aplicându-se tuturor societăților, colegiul aprobând oportunitatea menținerii în vigoare a contractelor, care se încheiau obligatoriu între părți, conform art.22 alin.1 din OUG nr.25/2002. dar conform art.16 alin.1 din OUG nr.25/2002 se interzice exceptarea de la plata penalităților, și nu au fost anulate penalitățile pe cale administrativă.

Au fost audiați în apărare martorii propuși de inculpați, care referă aceleași situații reținute anterior de instanța de fond.

Analizând întreg materialul probator administrat la anchetă și la instanța de fond, se reține ca situație de fapt dovedită următoarele:

La 13.09.2002 se încheie contractul de vânzare-cumpărare între APAPS și - SA privind - SA

Prin actul adițional încheiat la 27.04.2005 între -ul, - SA și, a preluat - SA B obligându-se să plătească sumele datorate -ului. Așa se explică faptul - precizează instanța de fond - că numitul a intrat în discuțiile dintre - SA și și a numit-o pe inculpata, sora sa, în funcția de conducere la -. După două luni, se încheie un nou act adițional la contractul nr.24/2002 în care apare ca nou cumpărător alături de ceilalți și - Expert SRL reprezentată de inculpatul, care devenea răspunzător în solidar cu ceilalți cumpărători.

la 13.12.2005 a somat părțile de mai sus ( și - EXPERT SRL) să plătească penalități pentru investițiile de mediu către conform modificării OUG nr.25/2002.

În esență prin contractul inițial din 2002, aceste penalități aparțineau și intrau în capitalul - SA, iar prin modificările legislative din 2005 s-a stabilit prin interpretarea legii că aceste penalități, neachitate până la modificarea legislativă, vor fi virate -ului.

S-a reținut din tot materialul probator că această atitudine a -ului a fost una generală pentru toate societățile, fiind o interpretare juridică a Comitetului Director, după obținerea tuturor avizelor, iar ca soluție se propunea încheierea unui contract de menținere în vigoare cu pact comisoriu.

Toate problemele ce urmează a fi analizate din punct de vedere penal sunt legate de această hotărâre a Comitetului Director și de aplicarea ei.

Din acest moment, încep discuțiile între inculpați, legate de legalitatea plății acestei sume în contul pe de o parte și de necesitatea încheierii convenției de menținere în vigoare, menționează instanța de fond.

Se reține că reprezentantul - - inculpatul, nu era de acord cu această plată în contul astfel că au început negocieri, discuții oficiale cu -ul, fiindu-i recomandat, pentru a purta discuții și a găsi soluții, inculpatul de însăși vicepreședintele S - martorul.

Discuțiile au avut loc în biroul inculpatului, și s-au întins pe o perioadă lungă - 7-8 luni, participând și avocatul inculpatului, neajungându-se la nici o soluție modificatoare.

Astfel, instanța reține că pe tot parcursul discuțiilor, inculpatul a fost inflexibil, arătând că există o singură soluție cea din notificarea - SA, privind plata penalităților.

Numitul, prin sora sa inculpata, au ales un reprezentant pentru a se ocupa de relațiile cu -ul în persoana numitului.

De la acesta a pornit ideea că trebuie "unse niște roți" pentru a obține bunăvoința inculpatului în rezolvarea acestor situații conflictuale.

Inițial discuțiile au fost oficiale apoi prin intermediar -, care a insistat pentru a se da "banii" inculpatului pentru găsirea altei soluții.

Instanța de fond reține din tot dosarul că inculpatul, învinuitul și nu au fost de acord cu notificarea în sensul includerii în contractul de menținere în vigoare a obligației de plată a celor 214.000 euro.

Astfel, că discuțiile oficiale și apoi numai între inculpata și inculpatul au fost legate de găsirea de către inculpatul a altei soluții pe care să o propună Comitetului Director.

Cu ocazia discuțiilor în cadrul acestui Comitet s-au creat opinii juridice divergente între șeful biroului juridic și inculpatul cu privire la natura acestei plăți, discuțiile fiind strict juridice. Inculpatul a optat pentru aplicarea contractului din 2002, relevând că modificările legislative operează pe viitor. Faptul că și-a exprimat un punct de vedere juridic instanța nu-l poate reține ca încercare de implementare a acestui comitet în favoarea firmei, discuția fiind cu caracter general pentru toate firmele, iar opinia acestui inculpat fiind strict juridică, afirmă în concluzie instanța de fond.

Important în această analiză este și aceea că în cadrul proceselor intentate de firme, ca și firma, instanțele au dat dreptate punctului de vedere al inculpatului, în sensul nemodificării clauzelor contractuale în raport de noua modificare legislativă pentru contractele încheiate anterior modificărilor.

Din dosar, apreciază instanța de fond, rezultă că inculpata a dat în două rânduri sume de bani inculpatului. Instanța a analizat scopul în care s-au dat sumele.

Cu privire la neîncheierea contractului de menținere în vigoare, hotărârea fiind luată, acest aspect nu se negocia în septembrie 2006 când s-au dat primii bani - după spusele inculpatei.

Pentru banii lăsați în mașină la 26.02.2007, nu se cunoaște ce pretindeau inculpații și inculpatului -, deoarece acel contract de menținere în vigoare propus de Comitetul Director plus pactul comisoriu fusese încheiat în contra voinței inculpatului, apreciază instanța de fond.

Instanța mai reține că inculpatul s-a opus vehement să se dea "mită" inculpatului.

În final, instanța fondului reține că acei bani dați de inculpata în septembrie 2006 s-au dat pentru a nu se încheia contractul de menținere în vigoare, situație ce nu depindea de inculpatul atât din cauza lipsei puterii de decizie în Comitetul Director, iar banii dați în februarie 2007, fiind dați în ideea că inculpatul să nu apere corespunzător interesele AVAS, în procesul ce urma să se intenteze de inculpatul împotriva

Mergând la latura obiectivă a infracțiunii de luare de mită, instanța a analizat, în raport de situația de fapt descrisă mai sus, scopul săvârșirii faptei ("în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri").

Pentru a elucida îndeplinirea elementelor constitutive ale infracțiunii deduse judecății, instanța a avut în vedere fișa de atribuții a inculpatului în calitate de consilier al vicepreședintelui și apoi de Director al Direcției Juridice.

La dosar, se află ordinul de plată nr.373/24.08.2006 prin care - SRL a virat în cont echivalentul a 214.000 euro. În luna septembrie 2006, apreciază instanța de fond, nu puteau să dea bani pentru a nu efectua această plată, iar la 29.01.2007 se încheie deja convenția de menținere în vigoare, astfel că instanța ajunge la concluzia că nu este elucidat motivul pentru care, la 26.02.2007, s-au dat din nou bani inculpatului și ajunge la concluzia că singura explicație a inculpaților și, a fost aceea că s-au dat bani pentru neactivarea pactului comisoriu.

Instanța reține că activarea acestui pact se face de drept prin ajungerea la termen după 60 de zile.

Cu privire la inculpatul, instanța reține că nu a fost de acord niciodată cu încheierea convenției, cu plata către a penalităților, nefiind de acord nici cu darea de mită.

Pentru a da acești bani a fost îndemnat forțat, atât de învinuitul, de numitul cât și de inculpata.

Instanța de fond apreciază că probele de la dosar dovedesc următoarele: prezentarea la sediul cu avocați, discuțiile contradictorii, discuțiile cu partenerul din Cipru cu care a căzut de acord că nu trebuie să se dea nimic, bănuiala că acești bani nu ajung la inculpatul, ci că ar fi o înscenare a lui.

Astfel, instanța reține că inculpatul nu a dorit să dea pentru a se face sau nu face ceva, fiind forțat de discuțiile inflexibile ale inculpatului, de influența lui și a inculpatei să dea în septembrie primii bani pentru a nu se încheia convenția de menținere în vigoare cu pact, convenție ce s-a încheiat.

Din discuțiile cu martorul, cei doi - inculpatul și inculpata prin învinuitul - au înțeles că trebuie să dea bani pentru obținerea bunăvoinței inculpatului fără ca acesta să dea de înțeles vreodată că ar putea să se ia o altă decizie decât cea oficială.

Instanța reține că inculpatul a fost trimis în judecată pentru art.255 rap.Cod Penal la art.6 din Legea nr.78/2000 - dare de mită pentru neîncheierea convenției de menținere în vigoare cu pactul comisoriu, care nu depindea de inculpatul iar pentru bani a fost forțat să-i dea în data de 27.02.2007 pentru un eventual "ajutor" pe viitor.

Mai mult, deși soluția pe viitor era un proces în instanță (pe care inculpatul l-a câștigat fără ajutorul inculpatului care a fost arestat și cercetat în această cauză) inculpatul nu a știut că "ajutorul" inculpatului este pentru instanță, hotărârea lui de a se judeca cu fiind deja luată.

În aceste condiții, instanța reține că sumele date de inculpatul prin intermediari nu reprezentau "mită" în adevăratul înțeles al cuvântului, banii au fost dați după încheierea convenției de menținere în vigoare, după plata celor 214.000 euro după încheierea pactului comisoriu, deci în septembrie 2006 și februarie 2007, cu acești bani inculpatul nu a lăsat să se înțeleagă că va schimba ceva conform atribuțiilor sale de serviciu, deci nu a săvârșit infracțiunea de luare de mită.

În raport de atribuțiile inculpatului, care nu avea în fișa postului încheierea de contracte sau evaluare și menținere în vigoare, ci doar putea eventual influența soluția prin opinia sa juridică și poziția sa în cadrul, instanța reține că inculpatul, așa cum rezultă și din interceptările telefonice, își trafica influența în principal față de învinuitul, apoi la îndemnul martorului și a primit suma de bani pentru a găsi soluții și influența organele de conducere pentru obținerea unor condiții mai avantajoase.

Pe cale de consecință, constatând neîndeplinite elementele constitutive ale art.254 rap.Cod Penal la art.6 din Legea nr.78/2000, instanța în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a C.P.P. l-a achitat inculpatul - pentru art.254 alin.2 rap.la Cod Penal art.6 din Legea nr.78/2000.

Constatând, însă îndeplinite laturile constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art.257 rap.Cod Penal la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, Tribunalul l-a condamnat pentru aceste fapte.

Astfel, inculpatul a lăsat să se înțeleagă că poziția sa putea influența luarea unei hotărâri favorabile inculpatului, respectiv firmei - SA, obținând soluții de menținere în vigoare și de neactivare a pactului comisoriu.

Se reține că această soluție era unica adoptată de Comitetul Director al, în ideea de a nu introduce firmele în faliment și pentru ca -ul să nu devină creditor.

Deși acest lucru era deja stabilit, inculpatul a lăsat să se înțeleagă că datorită influenței poziției sale s-a adoptat această măsură, care practic prin apariția pactului comisoriu era defavorabil inculpatului.

În baza art.257 cu Cod Penal referire la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 Cod Penal, l-a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă care să reprezinte gradul de pericol social al infracțiunii, având în vedere și scopul pedepsei și criteriile de individualizare prev. de art.52 Cod Penal, 72.

Cod Penal

Inculpatul nu are antecedente penale, până la această vârstă a avut o activitate profesională prodigioasă, fiind cunoscut ca jurist, fiind considerat profesional pentru funcția de consilier pe probleme juridice, reține instanța de fond.

Tribunalul apreciază că poziția acestuia de nemodificare a unui contract deja existent după apariția unor modificări legislative, a fost poziția juridică corectă ceea ce a și dus la admiterea acțiunii - SA împotriva cel din urmă fiind obligat a restitui suma de 214.000 euro.

Față de atitudinea anterioară săvârșirii infracțiunii, față de faptul că acesta în urma condamnării nu mai poate ocupa o funcție de înalt funcționar, instanța de fond a apreciat că o pedeapsă aproape de minim în condițiile suspendării sub supraveghere cu obligațiile ce se impun, este o pedeapsă ce corespunde atât gravității faptei cât și circumstanțelor personale ale inculpatului.

A revocat măsura prevederii a obligării de a nu părăsi țara la rămânerea definitivă a hotărârii.

Cu privire la inculpata instanța a reținut că aceasta determinată de martorii, apoi de fratele său, interesat în firma SA, a discutat cu inculpatul personal, telefonic și ducându-se la biroul acestuia. Instanța reține că întâlnirile au avut și un caracter privat, fiind stabilite de ambii inculpați în diferite locuri în afara -ului, aceste întâlniri având caracter ascuns (așa realizându-se și predarea banilor în cele două rânduri - septembrie 2006 și februarie 2007, motivează instanța de fond).

Inculpata - de acord cu fratele său - a ascuns față de inculpatul adevăratele probleme ale discuțiilor, lăsând impresia - - față de inculpatul că aceasta este singura soluție, că de inculpatul - depinde rezolvarea problemelor și că nu va mai exista niciun proces în instanță, determinându-l pe acesta să dea bani pentru inculpatul. O parte din bani, inculpata și i-a însușit de conivență cu.

Pentru că între inculpatul și inculpatul au avut loc divergențe, singurul intermediar acceptat de inculpatul a fost inculpata, care profitând de faptul că inculpatul nu putea verifica sumele reale, și le-a însușit. Acest aspect a creat suspiciuni inculpatului care a vrut să fie de față, a cerut garanții în sensul că inculpatul cunoștea că el este cel ce dădea banii.

Față de considerentele de mai sus, constatând că banii au fost dați de inculpata în două rânduri, pentru ajutorul dat de inculpatul în sensul influențării dobândirii unei soluții favorabile, instanța constată îndeplinite în cauză elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență prev. de art.6/1 din Legea nr.78/2000.

Văzând infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul - trafic de influență - instanța de fond constată că nu sunt îndeplinite disp. art.26 rap. la art.254 Cod Penal- în speță inculpatul nu avea atribuții de a modifica, lua, executa o anumită soluție, ci prin poziția sa putea influența sau a lăsat să se înțeleagă că avea această influență. Pe cale de consecință, în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a C.P.P. a achitat inculpata pentru infracțiunea prev. de art.26 rap. la art.254 alin.2 cu Cod Penal aplic. art.41 alin.2 și Cod Penal art.26 rap. la art.255 Cod Penal- complicitate la infracțiunea de dare de mită - aceste 2 infracțiuni neexistând în ceea ce privește elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului ca autor.

La stabilirea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile de individualizare a pedepsei și scopul acesteia.

Pedeapsa a fost motivată de instanța de fond, prin aceea ca inculpata este la vârstă destul de înaintată, în familia acesteia s-a produs un eveniment nefericit - un copil operat de cancer, nu este cunoscută cu antecedente penale iar instanța a mai avut în vedere că inculpata nu a făcut nimic pentru "ea" pentru obținerea unor avantaje proprii, ci a dorit să-și ajute fratele, pe partener cu inculpatul.

Instanța a aplicat o pedeapsă în condițiile suspendării sub supraveghere pe o perioadă de încercare.

Pentru inculpatul instanța a reținut că inițial nu a fost de acord să dea nicio sumă inculpatului.

A anunțat acest lucru și pe partenerul său și au luat decizia să nu dea nimic.

Văzând că lucrurile se agravează, așa cum erau înfățișate de inculpata și martorul, dublate de notificările din partea, acesta a fost determinat în două rânduri să predea sume de bani în vederea cumpărării influenței inculpatului.

Instanța a reținut că inculpatul nu a avut reprezentarea cumpărării de influență pentru că legea era de partea sa.

Prin manoperele folosite de martorul și la insistențele acestuia, prin intermediul inculpatei, a luat hotărârea să dea sumele de bani, neavând certitudinea că aceste sume ajung la "cineva" bănuind că sunt însușite de inculpata și fratele său.

Pentru considerentele de mai sus raportat la modalitatea săvârșirii faptei, instanța a apreciat lipsa pericolului concret pentru infracțiunea de cumpărare de influență.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de dare de mită, dar în raport de infracțiunea săvârșită de inculpatul, apreciază instanța de fond ne aflăm în fața unei infracțiuni de cumpărare de influență prev. de art.6/1 din Legea nr.78/2000.

Pe cale de consecință, instanța în baza art.334 a C.P.P. schimbat calificarea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată din art.255 în Cod Penal art.6/1 din Legea nr.78/2000, iar pentru această infracțiune a constatat lipsa pericolului social concret.

Astfel, din punct de vedere subiectiv, inculpatul nu a dorit să cumpere influența nimănui având convingerea că are dreptate ceea ce s-a și demonstrat prin soluția obținută vis-a vis de: a comunicat partenerilor această situație hotărând de comun acord să nu dea nimic și doar din cauza insistențelor inculpatei, a fratelui acesteia, i s-a creat fals imaginea unui pericol real iminent.

Constatând lipsa pericolului pentru o infracțiune prin aplicarea art.18/1 Cod Penal, în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.b/1 C.P.P. a achitat inculpatul pentru art.6/1 din Legea nr.78/2000 făcând aplicarea art.91 Cod Penal, aplicând o amendă administrativă.

A constatat că inculpatul a fost arestat de la 01.03.2007 la 08.06.2007.

A revocat măsura preventivă a liberării pe cauțiune și a dispus restituirea către inculpat a cauțiunii depuse, la rămânerea definitivă a hotărârii.

A constatat și a dedus din pedeapsă pentru inculpatul perioada reținerii și arestării preventive de la 01.03.2007 la 12.11.2007.

A dedus prevenția conform art.88 pentru Cod Penal inculpata de la 01.03.2007 20.09.2007.

A menținut măsura sechestrului asigurător asupra sumelor de bani confiscate de la inculpatul - și.

A respins, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice în art.256 din Cod Penal art.254

Cod Penal

A făcut aplicarea. art.191 pentru C.P.P. fiecare inculpat.

Împotriva acestei sentințe au declarat apelParchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și inculpații, și.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția Națională Anticorupție a formulat apel împotriva sentinței penale nr. 1436/11.12.2008 a Tribunalului București, criticând-o sub trei aspecte, nelegalitatea acesteia, sub aspectul greșitei achitări a inculpaților, nelegalitatea sub aspectul schimbării încadrării juridice și netemeinicia sentinței, sub aspectul greșitei aplicări a criteriilor de individualizare judiciară a pedepselor.

În ceea ce privește primul motiv de apel:

Parchetul afirmă că din probele administrate a rezultat că, în realitate, în contractele în discuție (filele 1 - 10 dosar apel), au fost prevăzute două categorii de fapte comisorii. Astfel, conform art. 8 din actul adițional nr. 1 la Contractul de vânzare -cumpărare pe acțiuni nr. 24/2002, încheiat pe 27.04.2005, în cazul în care cumpărătorul nu-și îndeplinește obligația de prezentare a scrisorilor de garanție bancară în termenul prevăzut de clauza 8912, Contractul va fi desființat în drept, fără nici o formalitate prealabilă, cu aplicarea art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002.

Ulterior, la data de 29.01.2007, când apelantul - inculpat - îndeplinea funcția de director general al Direcției Generale Juridice din cadrul AVAS, a fost încheiată o Convenție de menținere în vigoare a Contractului de vânzare - cumpărare de acțiuni, iar vânzătorul a și renunțat la efectele pactelor comisorii prevăzute în cuprinsul art. 8 din actul adițional nr.1 la Contract, încheiat la 27.04.2005 și la conținutul clauzei 8915 din Contract. De asemenea, prin aceeași convenție de menținere în vigoare, s-a prevăzut că, pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate de către cumpărător prin convenție, Contractul va fi desființat deplin drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere și fără îndeplinirea altor formalități.

Din această perspectivă, considerentele avute în vedere de către tribunal, care au condus la achitarea inculpatului -, sunt lipsite de orice fundament - apreciază Parchetul - instanța de judecată înlăturând, fără nicio motivare, concluziile raportului de constatare tehnico - științifică efectuată în cauză, potrivit art. 11 alin. 3 din nr.OUG 43/2002 (vol. IV dup, filele 337, 380). Înainte de scadența obligațiilor asumate prin convenția de menținere în vigoare a Contractului, AVAS a aprobat semnarea actului adițional nr. 1 din 27.04.2005, prin care s-a realizat novația cu schimbare de debitor la Contractul de vânzare - cumpărare nr. 24/2002; noul debitor, se obliga să preia toate drepturile și obligațiile debitorului inițial, însă, potrivit pct. 19 din Legea nr. 506/2002, AVAS putea prelungi termenul de realizare a investițiilor peste termenul intermediar, și/sau scadența prevăzută în Contract, dacă, prin aceasta, cumpărătorul nu cunoaște de poziția de adjudecatar, conform grilei de punctaj.

Din aceste considerente rezultă că inculpatul - a avut posibilitatea reală de a influența direct amânarea sau modificarea pactelor comisorii aferente actelor juridice în discuție.

În ceea ce o privește pe apelanta - inculpată, aceasta a comis fapta de cumpărare de influență, în modalitatea complicității, în condițiile în care, cu intenție, a înlesnit și l-a ajutat pe inculpatul, fratele acesteia, la săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență. Acesta din urmă, respectiv, din cauza neîndeplinirii obligațiilor asumate prin contractul de privatizare a - SA B, se afla în situația de a pierde o investiție, ca o consecință a unei eventuale aplicări de către AVAS a pactelor comisorii, care reveniseră, pe deplin, operabile. În această situația, inculpata a oferit și, ulterior, a dat suma de 20.000 dolari inculpatului -, acesta lăsând să se creadă că are influență asupra funcționarului din AVAS, pe care îl putea determina să facă, ori să nu facă acte care intrau în atribuțiile acestuia de serviciu și, în această modalitate, urma să asigure cumpărătorilor de influență beneficiul menținerii în vigoare a contactului de privatizare a - SA

Referitor la infracțiunea săvârșită la data de 11.09.2006, se învederează în apel că, din nota de redare a convorbirii telefonice din 11.09.2006, interceptată și înregistrată în temeiul unui mandat emis în baza Legii nr. 51/1990, inculpata, pe fondul discuțiilor purtate cu, referitor la transmiterea către AVAS a garanțiilor bancare în vederea asigurării conform clauzelor contractuale de privatizare a gajului constituit în favoarea AVAS, i-a comunicat acesteia faptul că, în acea zi se va întâlni cu -, că "amu trebuie să-l felicit". folosită de către inculpată - se apreciază în apel - sugerează posibilitatea, în contextul săvârșirii faptelor, ca aceasta să fi comunicat într-un limbaj codificat, și cu inculpatul, intenția de a remite, în aceeași zi, o sumă de bani, inculpatului -. Aceleași aspecte rezultă și din Nota convorbirilor din data 27.02.2007.

Privitor la circumstanțele primirii, în data de 27.02.2007, de către inculpata, a sumei de 26.000 euro, de la inculpatul, și, respectiv, în legătură cu primirea la aceeași dată a suma de 20.000 dolari de către inculpatul -, s-a reținut că participația penală a acestuia a fost în forma complicității, și a constat în săvârșirea unor acte materiale distincte, specifice, atât complicității la dare de mită, cât și complicității la luare de mită. Inculpata, urmând indicațiile fratelui său, a primit suma de 26.000 euro de la inculpatul, susținând față de acesta că o va remite integral, cu titlu de mită, inculpatului -, iar ulterior, a efectuat o operațiune de schimb valutar, prin care a transformat o parte din suma respectivă în 20.000 dolari, pe care i-a remis inculpatului mai sus menționat.

Activitatea infracțională desfășurată de această inculpată a constat - menționează Parchetul - pe de-o parte, în exercitarea unor acte materiale de înlesnire și ajutorare a inculpatului și a inculpatului pentru remiterea unei sume de bani, ca obiect al infracțiunii de dare de mită și, pe de altă parte, în săvârșirea unor acte materiale distincte de cele dintâi, pentru înlesnirea și ajutorarea inculpatului -, în vederea primirii respectivului folos.

Inculpata a acționat ca intermediar între mituit și mituitori, impunând ca legătura dintre aceștia să se facă prin mijlocirea sa. Inculpata i-a adus la cunoștință inculpatului împrejurarea că trebuia dată, cu titlu de mită, suma de 26.000 euro, inculpatului -, prezentând această situația ca fiind rezultatul unor demersuri ale sale și ale fratelui său, pe lângă funcționarul -. Ulterior, întrucât apelantul - inculpat a condiționat remiterea banilor de prezența sa în momentul dării folosului către inculpatul -, inculpata a invocat că asemenea lucru: "nu se face cu martori", șa cum rezultă din convorbirile telefonice prezentate anterior și, mai mult, pentru evitarea unei astfel de situații, a comunicat prin intermediul inculpatului coinculpatului -, să nu accepte ca inculpatul să fie de față când urma să primească suma de bani cu titlu de mită.

Din aceste considerente nu există nici un element probator care să conducă la împrejurarea că inculpata a fost constrânsă în vreun fel la comiterea infracțiunilor, așa cum, în mod eronat, s-a fundamentat în considerentele hotărârii tribunalului.

În ceea ce privește sentința comercială nr. 8549/03.09.2008 (fila 51 vol. III al instanței de fond), trebuie observat că, pe de-o parte, dispozitivul acesteia este favorabil pretinderilor avansate de către inculpații, și inculpatului -, iar pe de altă parte, consumarea infracțiunilor de luare de mită, prev. de art. 254 Cod penal, respectiv dare de mită, prev. de art. 255 Cod penal, nu este condiționată de atingerea efectivă a scopurilor reglementate în textele de lege - se precizează în motivele de apel.

Din materialul probator administrat a rezultat - se apreciază în apel - că plata penalităților, în cuantum de 214.000 euro la data remiterii cu titlu de mită a sumei de 20.000 dolari de către inculpatul, prin intermediul inculpatei, inculpatului -, nu era considerată ca fiind, în mod valabil, efectuată în contul - SA. Pactele comisorii pot fi activate atât convențional cât și pe cale judecătorească, în situația în care una dintre părți contestă legalitatea acestora. Întrucât prin ordinul de plată din 26.03.2007, - plătise în contul AVAS suma de 718.169,76 lei, echivalentul sumei de 214. 000 euro, este evident ca pactul comisoriu nu mai putea fi operabil.

În ceea ce privește soluția de achitare pe temeiul art. 18 ind.1 Cod penal, într-adevăr, potrivit acestui articol nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală dacă, prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Față de modalitatea concretă de comitere a faptei, pe fondul neîndeplinirii obligațiilor majore asumate, referitoare la realizarea investițiilor de retehnologizare și a celor de mediu, apte de a conduce la desființarea contractului, și scopul urmărit de către inculpatul, aceste dispoziții legale nu pot fi incidente în speță, nefiind de natură să conducă la pronunțarea unei soluții de achitare în temeiul art. 18 ind. 1 Cod penal. Conduita procesuală a acestui apelant - inculpat poate fi avută în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei, având în vedere și declarațiile acestuia, conduita procesuală avută pe parcursul procesului.

Un alt motiv de apel vizează faptul că, în mod nelegal și netemeinic, instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice din săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 6 ind. 1 din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea prev. de art. 6 ind. 1 din Legea nr. 78/2000, în ceea ce o privește pe inculpata.

Din probele administrate în ceea ce privește activitatea infracțională a inculpatului, prin rechizitoriu, s-a dispus scoaterea acestuia de sub urmărire penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, pentru fapta săvârșită la data de 11.09.2006, întrucât acesta a pus la dispoziția organelor de urmărire penală copia pașaportului turistic, document conform căruia, având în vedere vizele aplicate de către autorități la ieșirea și la intrarea din țară, inculpatul, în perioada 01.09.2006 - 30.09.2006, se afla pe teritoriul -

Schimbarea încadrării juridice dispuse din oficiu, pe de altă parte, nu a fost pusă în discuția părților și a procurorului în contradictoriu, și în ședința publică; din interpretarea coroborată a celor două texte de lege, care incriminează infracțiunile de dare de mită, respectiv de cumpărare de influență, rezultă diferențieri semnificative sub aspectul întrunirii elementelor constitutive. Potrivit art. 255 Cod penal, promisiunea, oferirea sau darea de bani, ori alte foloase, modurile și scopurile reglementate în art. 154 Cod penal, se pedepsesc cu închisoarea, de la 6 luni la 5 ani; potrivit art. 6 ind. 1, alin. 1 care incriminează cumpărarea de influență, promisiunea, oferirea sau dare de bani, de daruri, ori alte foloase, direct ori indirect, unei persoane care are influență, ori lasă să se creadă ca are influență asupra unui funcționar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 10 ani. Din probele administrate în cauză a rezultat ca suma de bani remisă inculpatului - la data de 27.02.2007, nu a reprezentat prețul cumpărării de influență de către inculpatul de la inculpata, ci a reprezentat o suma de bani remisă indirect de către inculpatul, prin intermediul apelantei - inculpate, în scopul neîndeplinirii, ori pentru a întârzia îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către inculpatul -, director general al Direcției Generale Juridice din cadrul AVAS; astfel, din nota privind transcrierea convorbirilor purtate de inculpata la data de 27.02.2007 (vol. II dup, fila 70), aceasta îi comunică interlocutorului său, inculpatul, că "îi pare rău, dar trebuie să treacă la varianta de rezervă", adică să vorbească în limba rusă, întrucât se afla în autoturism, iar șoferul nu fusese încă verificat din punct de vedere al integrității. Inculpata a relatat că, înainte de a-i transmite inculpatului - aceste "rețete", i-a mulțumit pentru colaborare, însă a dorit să știe ce garanții sunt pentru viitor, iar inculpatul - i-a răspuns inculpatei că "până acum, s-a ținut de promisiunile făcute, convenția a fost semnată, el le rămâne loial, în continuare" în sensul că le va acorda inculpaților, și suport la toate nivelurile, pentru a nu permite anularea convenției, chiar dacă va fi vorba de instanță. De asemenea, apelantul - inculpat - i-a spus inculpatei că va ținută la curent cu toți pașii ce trebuie parcurși. Această situație rezultă și din conținutul transcrierii convorbirilor purtate între și fratele acesteia, cât și din convorbirile purtate la data de 27.02.2007 (vol. II dup. filele 37- 38, 67). Totodată, inculpatul, datorită neîndeplinirii obligațiilor asumate prin contractul de privatizare a - SA B, așa cum fusese modificat prin actele adiționale, se afla în situația de a pierde o investiție, ca o consecință a unei eventuale aplicări de către AVAS a pactelor comisorii; în această situație, inculpata a oferit, și ulterior a dat suma de 20.000 dolari inculpatului -, exercitând astfel acte materiale specifice complicității la infracțiunea de cumpărare de influență, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 6 ind. 1 din Legea nr. 8/2000.

Al treilea motiv de apel invocat vizează individualizarea pedepsei, potrivit art. 72 alin. 1 Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de către instanța de judecată de dispozițiile părții generale, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei, de persoana infractorului, și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Calitatea specială a inculpatului -, de consilier al vicepreședintelui AVAS și, ulterior, de director general l Direcției Generale Juridice din cadrul AVAS, impunea menținerea unor standarde ridicate în ceea ce privește îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției, într-o structură de specialitatea administrației publice centrale. Prin Legea nr. 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea, sancționarea faptelor de corupție, au fost instituite măsuri de prevenire, descoperire, și sancționare a acestor fapte, și se aplică și persoanelor care exercită o funcție publică, indiferent de modul în care au fost investite, în cadrul autorităților publice, sau instituțiilor publice; inculpatul - făcând parte la data săvârșirii faptelor din această categorie de persoane, era obligat să-și îndeplinească atribuțiile și îndatoririle ce-i reveneau în exercitarea funcțiilor, cu respectarea strictă a legilor și a normelor de conduită profesională, și să asigure ocrotirea și realizarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, fără să se folosească de funcțiile și atribuțiile însărcinărilor primite pentru dobândirea, pentru el sau pentru alte persoane, de bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite.

Modalitatea concretă de săvârșire a faptelor de către inculpatul -,în calitatea specială pe care acesta a îndeplinit-o, sunt împrejurări care pledează pentru aplicarea de pedepse cu executarea în regim de detenție. Inculpatul - a adoptat o poziție de nesinceritate în raport de faptele săvârșite, încercând să acrediteze versiuni nesusținute de materialul probator administrat în cauză; inculpata, de asemenea, a adoptat o atitudine de nesinceritate, fiind, în mod permanent, preocupată de asigurarea reușitei în ceea ce privește consecințele ilicite ale săvârșirii infracțiunilor, fiind animată de dorința punerii în gardă a celorlalți participanți la comiterea faptelor, chiar și în condițiile constatării infracțiunii flagrante din data de 27.02.2007

Nu lipsit de relevanță este faptul că, în mod real, inculpata a încercat influențarea aflării adevărului, după cum rezultă din notele privind transcrierea convorbirilor purtate între aceasta și fratele său, inculpatul, la data de 28.02.2007, începând cu orele 00:59 - 01: 48, prin care încerca, inclusiv, acreditarea versiunii unui împrumut în ceea ce privește suma remisă cu titlu de mită, cât și punerea în gardă a inculpatului, aceasta neștiind că fusese reținut și se afla în anchetă (după cum rezultă din vol. II dup, filele 75, 90).

În apelul inculpatului, se critică hotărârea instanței pentru nelegalitate și netemeinicie pentru faptul că schimbarea încadrării juridice s-a făcut de către instanța de fond, din oficiu, că nu a fost pusă în discuția părților și a procurorului în contradictoriu și în ședință publică.

Instanța de fond, în mod greșit, a reținut două fapte în sarcina apelantului. Fiind vorba despre o depășire a limitelor sesizării, trebuie avută în vedere în apel.

Infracțiunea de trafic de influență se consumă la momentul acceptării propunerii de cumpărare și,în situația în care prestația cumpărătorului este reală se epuizează fie la data ultimei plăți, fie la data întreruperii activității infracționale, în speță, aceste două elemente coincizând (plata și flagrantul).

Înțelegerea cu privire la plata către a sumei de 40.000 dolari datează din luna august 2006; o plată s-a efectuat la 11.09.2006, de 20.000 dolari, și o plată s-a făcut la 27.02.2007, constatată flagrant. Această înțelegere anterioară și realizarea plăților în tranșe, nu constituie altceva decât o unitate de rezoluție infracțională. De aceea, se susține în apel, este irelevantă dobândirea funcției de director, nu mai era necesară traficarea funcției, întrucât înțelegerea fuseseră făcută și tranșele stabilite; dacă totuși s-a traficat ceva, a fost, exclusiv, influență. Nu există o nouă înțelegere și, astfel cum a mai precizat, este irelevantă dobândirea funcției de către

În apel, se solicită ca, în condițiile în care se păstrează această încadrare juridică pentru inculpatul -, să se păstreze încadrarea juridică și pentru inculpatul.

administrat în cauză nu duce la altă concluzie, decât a unei înțelegeri preexistente, și care s-a consumat în august 2006, ca efecte juridice penale, și s-a epuizat la 27.02.2007 prin darea banilor și realizarea flagrantului, se afirmă în apelul inculpatului.

În motivele de apel formulate de către apelantul - inculpat, se afirmă potrivit art. 255 alin. 2 Cod penal, nu constituie infracțiune când mituitorul a constrâns mituitul, prin orice mijloace, să ia.

Inculpatul a fost, de la cumpărarea acțiunilor, și până la data flagrantului, responsabil de activitatea - SRL, ca administrator. În considerarea obligațiilor sale legale, convenționale și funcționale, iar în prezent rămâne responsabil, în fața adunării generale a acționarilor, față de acționarul majoritar, față de - ca acționar, față de partenerul AVAS - ca și vânzător al bunului privatizat, față de - întreprinderea privatizată, și față de autorități - în general. Investiția făcută a constat în: prețul acțiunilor - 47 miliarde lei vechi, investiție principală tehnologie - 4 milioane euro, investiție de mediu - 675.000 euro. La 20.02.2007, după semnarea convenției de menținere în vigoare și introducerea în convenție a acestei clauze, pact comisoriu, prin care orice datorie către AVAS ducea la anularea contractului. Prin această somație s-a reactivat o datorie care nu mai exista, astfel încât s-au pus în pericol major valori patrimoniale, de care inculpatul răspundea legal și convențional, cu reflectarea directă în situația sa profesională, dar și în cea familială. Reprezentarea posibilității de a pierde totul, și de a-și expune familia la o stare de nevoie, de a expune societatea la faliment, au generat, în mod vădit, presiuni psihice uriașe asupra inculpatului, de natură a exclude posibilitatea liberei determinări a voinței, nu numai a inculpatului, ci a oricărei alte persoane care s-ar fi aflat în aceeași situație.

Între și - au existat relații, din probe rezultă că acestea au fost familiale, de prietenie; este de reținut că este cel care a solicitat acționarilor sume de bani, și pe care le-a predat, parțial, prin sora sa, lui -.

În apelul inculpatei, făcând referire directă la acuzațiile aduse acesteia se precizează că prima fapta este din septembrie 2006 și este vorba despre o cumpărare de influență. Inculpatul - a primit 20.000 euro de la inculpata pentru ca acesta să-și exercite influența sa asupra colegiului director din cadrul AVAS și asupra șefului său, numitul, care era vicedirector la AVAS și, de asemenea, făcea parte din colegiul director. Ceea ce nu s-a pus deloc în discuție - se afirmă în apel - este aspectul referitor la competența persoanei, sau a organului asupra căruia poți exercita o anumită influență, reală ori imaginară (dacă numitul ori colegiul director al AVAS puteau să-i scutească pe cei de la de plata sumei de 214.000 euro). Așa cum rezultă și din actele dosarului - precizează apelantul - aceștia nu aveau prerogative necesare. Inculpatul - nu putea interveni nici pe lângă șeful său, și nici pe lângă colegiul director, chiar dacă participa la respectivele ședințe (acesta nu avea drept de vot).

Din toate actele dosarului, mandatul de arestare, ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, se face referire la suma de 214.000 euro, urmare a neinvestirii acestei sume în mediu. a dat acești bani și nu a avut cunoștință că nici colegiul director și nici dl. nu-i poate ajuta cu nimic.

Apelanta afirmă și că astfel cum rezultă din întregul material de urmărire penală, inclusiv din transcrierea convorbirilor telefonice, din declarațiile martorului, rezultă un element extrem de important, și anume că, cel care a intermediat relațiile dintre - și inculpați, inclusiv, a fost martorul. Așa cum se poate constata, în rechizitoriu se reține că el i-a comunicat lui, prin intermediul lui, faptul că - are pretenții financiare, la început 10.000 - 15.000 euro, iar ulterior și-a mărit aceste prezenții.

Se apreciază, în motivele de apel, că lipsește un element esențial al laturii obiective a infracțiunilor de cumpărare de influență și trafic de influență, motiv pentru care, se solicită achitarea inculpatei, în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală.

S-au mai reținut în sarcina inculpatei alte două infracțiuni, respectiv complicitate la dare de mită și complicitate la luare de mită; teoretic, se pot reține aceste două infracțiuni, cu condiția ca persoana acuzată să aibă o poziție echidistantă față de mituit și mituitor or, în speță, este evident că nu putea avea o asemenea poziție, aceasta reprezentând - era director general adjunct și, de asemenea, îl reprezenta la fratele său, așa cum rezultă din transcrierea tuturor discuțiilor purtate de aceasta.

În legătură cu darea de mită, se solicită să se rețină elementul constrângere; este de reținut un aspect esențial, respectiv acela că erau pe punctul de a pierde o investiție de 6 milioane euro, acesta fiind, de altfel, și motivul constrângerii. Nu ei au avut inițiativa de a da acești bani ci, prin intermediul martorului, li s-a transmis această solicitare.

La data de 08.01.2007, - a devenit directorul general al Direcției Generale Juridice, iar la 21.01.2007 a fost încheiată acea convenție, de menținere în vigoare a contractului de privatizare, cu acel pact comisoriu. Inculpatul s-a împotrivit încheierii acelei convenții, apreciind că, în fapt, aceasta reprezenta un ultimatum dat de AVAS -ului, întrucât acel pact comisoriu spunea că dacă până pe 30 martie 2007 nu se plătește suma de 214.000 euro, contractul este desființat. După realizarea flagrantului, aceștia au plătit această sumă, urmând ca, ulterior, să se judece. Realizarea flagrantului, pe 27.02.2007, a avut loc anterior plății, iar în rechizitoriu se spune că s-au dat acești bani ca inculpatul - să îi ajute pe cei de la în eventualitatea unui litigiu, însă, în momentul în care s-au dat banii, pe 27.02.2007, nu exista niciun litigiu.

Se impune achitarea inculpatei, precum și a inculpatului pentru faptele pentru care au fost trimiși în judecată, deoarece inculpatul - nu putea să-i ajute în vreun fel, ne avea competența să-i ajute pentru a-și rezolva problema penalităților.

Cu privire la schimbarea de încadrare juridică, se solicită ca, dacă instanța va merge pe ideea că, într-adevăr, banii (cei 20.000 euro) s-au dat în legătură cu încheierea convenției, să rețină că această convenție de menținere în vigoare a contractului de privatizare s-a încheiat la data de 29.01.2007, iar banii s-au dat la data de 27.02.2007. Nu se poate reține luarea de ci, cel mult, primirea de foloase necuvenite.

Așa fiind, în subsidiar, dacă instanța de apel va aprecia că nu se impune o soluție de achitare a inculpatei pentru infracțiunile pentru care aceasta a fost trimisă în judecată și pentru care a fost și condamnată la instanța de fond, se solicită aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.

În apelul inculpatului -, se solicită admiterea apelului formulat, desființarea - în parte - a hotărârii instanței de fond și, constatându-se că fapta nu există, în temeiul disp. art. 10 lit. a Cod procedură penală, să se pronunțe o hotărâre de achitare a inculpatului.

Au existat numeroase tentative de mituire a lui -, în calitatea pe care o avea însă, așa cum rezultă din ansamblul probator, acesta le-a respins; în legătură cu actele cerute a se întreprinde de către mituitor, nu se poate face nimic, întrucât legea nu permite aceasta prorogativă AVAS-ului, cu referire la această problemă de drept fiind dat o rezolvare unitară. În același timp, este de reținut și poziția procesuală a lui, așa cum rezultă din ansamblul probator, în sensul că, nu numai el, dar nimeni din AVAS nu avea competența să admită o cerere astfel formulată de către - SA. A existat o conivență dovedită și recunoscută intre pretinsul martor/denunțător, care a acționat în mod permanent, nu numai ca un agent provocator, dar și inducând în eroare pe clienții săi, respectiv reprezentanții legali ai - SA, în sensul că, nu le poate rezolva problemele decât oferind mită reprezentanților AVAS și, astfel, a încasat sume de bani importante. Sumele de bani încasate au fost reținute integral de acesta, nimeni nesolicitându-i vreodată bani.

Ceea ce este cert - afirmă apelantul - și rezultă din probele administrate, fiind recunoscut atât de către martorul, cât și de către inculpata, este că, sume de bani cerute de, pentru a fi date ca mită, au fost refuzate, respinse de către -, iar susține că le-a restituit lui. Niciodată apelantul nu a cerut vreo sumă de bani, cu atât mai mult cu cât cunoștea că nu poate să facă nimic din ceea ce-i cerea mituitorul, iar respingerea acestor tentative rezultă din probe. Este adevărat că la realizarea așa - zisului flagrant, s-a găsit în autoturismul lui -, din care coborâse, un plic cu suma de 20.000 euro; inculpatul nu a cunoscut de existența acestui plic, întrucât l-a abandonat în autoturism, inculpatul nu a pus niciodată mâna pe acest plic. Dacă parchetul avea certitudinea că, într-adevăr, este vorba despre o infracțiune de mituire, nu avea altceva la îndemână decât să aștepte ca să coboare din mașină și să-l găsească cu plicul asupra sa. Nu s-a petrecut acest lucru, parchetul cunoscând că nu știa nimic despre acea suma de bani și plicul lăsat de în autoturismul său.

De asemenea, solicită să se constate că nu s-a procedat la administrarea unor probe științifice în acel moment, în acest fel existând posibilitatea să se examineze dactiloscopic atât plicul, cât și suma de bani, iar existența urmelor dactiloscopice aparținând inculpatului ar fi dus la existența unei dovezi indubitabile în acest sens.

Pe cale de consecință, solicită înlăturarea tuturor mijloacelor de probă nelegal administrate în cauză, probe la care a făcut referire în motivele de apel; solicită instanței sentinței penale constate că baza factuală, așa cum este ea prezentată de către parchet, nu este dovedită în nici un fel, parchetul face referire la existența unor mijloace de probă, fără a arăta, în concret, în ce măsură există dovezi, probe, așa cum sunt identificate în dispozițiile art. 62 și următoarele din Codul d e procedură penală.

Analizând apelurile declarate, Curtea în baza art.379 pct.2, lit.a Cod procedură penală, va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, iar în baza art.379 pct.1, lit.b Cod procedură penală va respinge - ca nefondate - apelurile inculpaților pentru următoarele considerente:

Cu privire la vinovăția inculpaților:

Probele pot forma convingerea că reflectă realitatea dacă provin din surse sigure.

În alegerea mijloacelor de probă pentru dovedirea unei fapte sau împrejurări de fapt, instanța de judecată nu are obligația să folosească un anume mijloc de probă pentru dovedirea unei fapte, având facultatea de a alege, dintre toate mijloacele de probă prevăzute de lege, pe cel potrivit pentru împrejurarea pe are o are de dovedit.

Pentru a afla adevărul și a face o corectă aplicarea legii penale, organele de urmărire penală și instanța de judecată au obligația de a aprecia, completa și justifica probele administrate în cauză.

Verificarea probelor administrate în cursul urmăririi penale, declarațiile date în apel au condus la concluzia că inculpații sunt vinovați pentru faptele reținute în Rechizitoriu

Instanța nu poate pune semnul egalității între precizarea unor clauze contractuale, în baza principiului consensualismului și libertății contractuale, ca instituții juridice, asumate și liber consimțite de către părți, și noțiunea de constrângere, așa cum se sugerează de către apărătorii aleși ai inculpaților "Constrângerea presupune în cauza de față că, una dintre părțile contractante, înțelege să facă uz de fizionomia pactelor comisorii prevăzute, în mod liber, în contract.

Urmează ca instanța să constate că, din probele administrate, a rezultat, cu certitudine, că remiterea sumei de 20.000 dolari, la data de 27.02.2007 inculpatului -, a avut ca scop implicarea acestuia din urmă, prin folosirea prerogativelor derivate din funcția sa, de director general al Direcției Generale Juridice din cadrul AVAS pentru soluționarea, în favoarea mituitorilor, a problemei legate de plata acestor penalități, și pentru ca AVAS să nu aplice pactul comisoriu în cazul neîndeplinirii legale a acestei obligații.

Sentința comercială nr.8549/03.09.2008, este favorabilă susținerilor avansate de către inculpata. infracțiunilor de luare de mită, respectiv dare de mită, nu este condiționată de atingerea efectivă a scopurilor reglementate în textele de lege.

Un prim motiv de apel critică sentința sub aspectul considerentelor referitoare la vinovăția inculpaților.

- EXPERT SRL (avându-i ca acționari pe și Import Export ) și, fratele inculpatei au dobândit, prin acte succesive, 86,2124% din acțiunile - SA, cei doi cumpărători asumându-și obligațiile referitoare la realizarea investițiilor în retehnologizare (4 milioane de euro), investițiilor de mediu (657.000 euro). Nerespectarea acestor obligații a condus la diminuarea valorii nominale a acțiunilor, cu consecința micșorării garanției constituite în favoarea AVAS, ceea ce a determinat AVAS să notifice cumpărătorii (la 20.02.2007), să achite suma de 214.200 euro, reprezentând penalitățile pentru nerealizarea investițiilor de mediu, punându-le în vedere că, în caz contrar era aplicabil un pact comisoriu. AVAS a considerat că plata sumei de 214.200 euro, făcută la 24.08.2006, de către - nu era legală, deoarece banii intraseră în contul, iar nu în contul AVAS.

Suma de 20.000 euro primită de - la 27.02.2007 a fost dată pentru a fi recunoscută ca valabilă plata făcută la 24.08.2006 de către - SA, reprezentând penalități pentru nerealizarea investiției de mediu.

Acuzația formulată în actul de inculpare al Direcției Naționale Anticorupție are în vedere faptul că inculpatul - a solicitat și primit de două ori suma de 20.000 USD, sub amenințarea activării unui pact comisoriu pe considerentul neplății penalităților pentru nerealizarea investițiilor de mediu. În realitate, penalitățile fuseseră plătite la 24.08.2006, însă în contul, nu în contul AVAS.

Banii i-au fost dați de inculpata, care i-a primit de la, semnând un document privind primirea sumei în interes de serviciu, bani care au fost dați inculpatului - și găsiți în mașina acestuia.

Probele administrate conduc la concluzia că banii dați inculpatului au fost schimbați din euro, în dolari de către, funcționarul bancar descriind tipul bancnotelor - de câte 200 euro- cât și plicul în care a fost pusă suma respectivă, purtând sigla (care a fost găsit lângă inculpatul, în mașina acestuia).

Situația descrisă anterior este confirmată și de declarațiile inculpaților și, care și-au recunoscut faptele, declarațiile martorului și înregistrările convorbirilor telefonice.

Inculpatul - afirmă că plicul cu bani găsit alături de el pe bancheta mașinii, sub un cartuș de țigări, reprezenta o înscenare din partea inculpatei.

Susținerile sale sunt contrazise de probele administrate, respectiv convorbirile telefonice în care și discutau despre negocierea sumei sau valuta în care urma să-i fie dați banii inculpatului -.

De altfel, probele indică vinovăția inculpatului -, pentru două fapte: la 11.09.2006 și la 27.02.2007.

Probele administrate în prezenta cauză susțin situația de fapt expusă anterior, indicând atât faptul că suma de bani a fost dată de, conform înțelegerii avute cu, din banii primiți de la acesta, în scopul plății către -, cât și împrejurarea că suma a fost solicitată și primită de -, conform înțelegerii avută cu și.

Prin contractul e vânzare - cumpărare nr. 24 încheiat la 13.09.2002 de Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (reorganizată, conform art. 3 alin. 7 din Ordonanța de urgență nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și, apoi, denumită Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, potrivit art. 1 alin. 1 din Ordonanța de urgență nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbție cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului), a achiziționat de la actuala Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului (care, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. 2 din Ordonanța de urgență nr. 23/2004, a preluat drepturile, obligațiile și atribuțiile Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, stabilite prin actele normative în vigoare în domeniul privatizării) un nr. de 5.821.748 acțiuni cu o valoare nominală de 2,3793 RON, reprezentând 86,2124% din valoarea capitalului social subscris al, pentru care cumpărătorul urma să plătească prețul de 4.715.615,88 RON.

Potrivit dispozițiilor art. 5 lit. e din OUG nr. 23/2004, AVAS, între alte atribuții, o are și pe aceea de a monitoriza modul în care sunt respectate clauzele din contractele de privatizare, potrivit Ordonanței Guvernului nr.25/2002, privind unele măsuri de urmărire a executării obligațiilor asumate prin contractele de privatizare a societăților comerciale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 506/2002, cu modificările și completările ulterioare.

La data de 16.06.2004, Aac esionat toate acțiunile, pentru suma de 500.000 USD, către și învinuitul, cedentul obligându-se la efectuarea demersurilor pentru obținerea acordului în vederea încheierii unui act adițional având ca obiect realizarea unei novații cu schimbare de debitor.

Conform convenției de menținere în vigoare a contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 24/13.09.2002 la B, semnată în 22.04.2005, de reprezentantul, vicepreședintele și administratorul, în 22.04.2005, firma cumpărătoare de acțiuni ale, se obliga să plătească sumele restante, datorate în temeiul clauzelor contractului inițial și penalitățile aferente, în termen de 60 zile de la data semnării convenției.

Ulterior datei încheierii convenției de menținere în vigoare arătată mai sus, contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 24/13.09.2002 Ia Baf ost modificat prin încheierea a trei acte adiționale, după cum urmează:

-actul adițional nr. 1 din 27.04.2005, prin care s-a realizat novația cu schimbare de debitor, conform căreia, noul debitor în contractul de privatizare a Ba devenit învinuitul, care se obliga să preia toate drepturile și obligațiile contractuale ale debitorului inițial,;

-actul adițional nr. 2 semnat la 28.06.2005, care a avut ca obiect efectuarea unei delegații imperfecte, astfel încât, alături de învinuitul, în calitate de delegant, a devenit cumpărător și EXPERT L, în calitate de delegat, urmând ca cei doi cumpărători să răspundă în solidar pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor prevăzute în contractul de privatizare;

- actul adițional nr. 3 din 25.10.2005, încheiat între și cumpărătorii și EXPERT, potrivit căruia, s-a realizat modificarea unor clauze contractuale (cele prevăzute la punctele 8.10.3, 8.10.5 și 8.10.9 din contractul inițial de privatizare și anexele nr. 12 și nr. 13 ale acestui contract, toate prevederile respective având legătură cu efectuarea investițiilor de mediu).

La data de 29.01.2007, prin vicepreședintele și cumpărătorii, învinuitul și EXPERT (aceasta din urmă prin intermediul reprezentantului legal, inculpatul ) au semnat o convenție de menținere în vigoare a contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 24/13.09.2002 la B, prin care a renunțat la efectele pactelor comisorii prevăzute în cuprinsul art. 8 din actul adițional nr. 1/27.04.2005 și în clauza nr. 8.9.1.5 din contractul inițial.

În urma încheierii mai multor acte adiționale și convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare, astfel cum au fost anterior menționate, acționarii majoritari la B sunt (conform verificării la Oficiul Național al Registrului Comerțului) (cu 16,713 % din totalul beneficiilor și pierderilor firmei) și -. EXPERT (cu 77,983 % din totalul beneficiilor și pierderilor firmei), în condițiile în care acționarii acestei din urmă societăți comerciale sunt IMPORT EXPORT și, care dețin 95 % din totalul beneficiilor și pierderilor firmei și, respectiv 5 %.

După realizarea delegației imperfecte conform actului adițional nr. 2 din 28.06.2005 la contractul inițial de privatizare a -. B, nu au fost îndeplinite obligațiile asumate de către cei doi cumpărători, referitoare la realizarea investițiilor de retehnologizare a firmei achiziționate de la. (în sumă de 4 milioane euro), și nici cele privind efectuarea investițiilor de mediu (în cuantum de 657.000 euro). Mai mult, în cursul perioadei în discuție, s-a diminuat valoarea nominală a acțiunilor, cu consecința micșorării garanției constituite în favoarea S astfel încât, la începutul anului 2006, cumpărătorii B, pentru a continua să își mențină calitatea de acționari la această firmă, trebuiau să rezolve împreună cu reprezentații mai multe probleme (menționate, atât în raportul de constatare întocmit în prezenta cauză de către Serviciul specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cât și în declarațiile martorilor, și ), privind efectuarea celor două tipuri de investiții și achitarea penalităților datorate pentru neefectuarea investițiilor de mediu, acoperirea corespunzătoare a gajului constituit în beneficiul pentru garantarea de către cumpărătorii acțiunilor de la B, a îndeplinirii obligațiilor decurgând din contractul de privatizare, în legătură cu investițiile de retehnologizare. întrucât pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate în raport cu, contractul de cumpărare acțiuni nr. 24/13.09.2002 ale B se afla în situația de a fi desființat, ca urmare a acționării pactelor comisorii prevăzute în contract, era necesară și încheierea unei convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare.

Prin această convenție s-a reglementat, între altele, obligația cumpărătorilor de a plăti, în termen de 60 zile, toate sumele datorate către, conform prevederilor art. 22 din nr.OG 25/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 506/2002, prin același act fiind stabilit că, în cazul în care cumpărătorii nu își îndeplinesc obligațiile, contractul va fi desființat de plin drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere și fără orice altă formalitate prealabilă.

În acest context, prin adresa nr. VP-, din 20.02.2007 (vol. I dosar urmărire penală, fii. 279), i-a notificat pe cumpărătorii și C EXPERT ca până la data de 30.03.2007 să achite suma de 214.200 euro, reprezentând penalități calculate pentru nerealizarea investițiilor de mediu, atenționându-i, totodată că, în caz contrar, era aplicabil pactul comisoriu prevăzut în convenția încheiată la 29.01.2007.

Problema achitării acestor penalități constă în aceea că, potrivit textelor normative menționate în notificarea făcută de, suma de 214.000 euro trebuia plătită în contul, astfel că nu se putea invoca ca fiind legală plata realizată cu acest titlu (conform ordinului de plată nr. 373 din 24.08.2006 - vol. I dosar urmărire penală, fii. 266) de către EXPERT în contul

Din înregistrările convorbirilor telefonice, coroborate cu declarațiile inculpatului, a rezultat că remiterea sumei de 20.000 USD, în ziua de 27.02.2007, inculpatului a avut ca scop implicarea acestuia din urmă, prin folosirea prerogativelor derivate din funcția sa, de director general al Direcției Generale Juridice din cadrul, pentru soluționarea, în favoarea mituitorilor, a problemei legate de plata acestor penalități și pentru ca să nu aplice pactul comisoriu în cazul neîndeplinirii acestei obligații.

Sub acest aspect, inculpatul a relatat că, în ziua de 29.01.2007, când s-a aflat împreună cu învinuitul la sediul pentru a semna convenția de menținere în vigoare a contractului, inculpatul a afirmat, în cadrul unei discuții private, că îi va ajuta să rezolve problema penalităților care trebuiau plătite către, iar, după primirea notificării din 20.02.2007, inculpata i-a spus că inculpatul a cerut suma de 26.000 euro pentru stoparea demersurilor făcute de pentru plata respectivelor penalități, precum și pentru neaplicarea pactului comisoriu prevăzut în convenție.

De altfel, chiar și inculpații și au recunoscut (declarația din 30.03.2007- vol. I dosar urmărire penală, fii. 80-85 și, respectiv, depoziția din 22.03.2007 - vol. I dosar urmărire penală, filele 140-145) că subiectul abordat cu ocazia întâlnirii dintre ei, la 27.02.2007, anterior constatării infracțiunii flagrante, s-a referit la plata penalităților în cauză.

Din probele administrate a rezultat că, în realitate, în contractele în discuție au fost prevăzute două categorii de pacte comisorii. Astfel, conform art. 8 din Actul adițional nr. 1 la contractul de vânzare - cumpărare de acțiuni nr. 24 din 13.09.2002, încheiat la 27 aprilie 2005, în cazul în care cumpărătorul nu își îndeplinește obligația de prezentare a scrisorilor de garanție bancară în termenele prevăzute la clauza 8.9, 1.2. alin. 1 și 2 lit. c), contractul va fi desființat de plin drept, fără nicio formalitate prealabilă, cu aplicarea art. 21 din OG nr. 25/2002. Ulterior, la data de 29.01.2007, când inculpatul - îndeplinea funcția de director general al Direcției generale Juridice din cadrul AVAS, nu numai că a fost încheiată o convenție de menținere în vigoare a contractului de vânzare - cumpărare de acțiuni nr. 24 din 13.09.2002, însă vânzătorul a renunțat la efectele pactelor comisorii prevăzute în cuprinsul art. 8 din Actul adițional nr. 1 la contract, încheiat la 27 aprilie 2005 și la conținutul clauzei 8.9.1.5 din contract. De asemenea, prin aceeași convenție de menținere în vigoare s-a stipulat că, pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate de către cumpărător prin prezenta convenție, contractul va fi desființat de plin drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere și fără îndeplinirea unei alte formalități.

Din această perspectivă, considerentele avute în vedere de către tribunal, care au condus la achitarea inculpatului -, sunt în contradicție cu concluziile Raportului de constatare tehnico - științifică efectuat în cauză potrivit art. 11 alin. 3 din OUG nr. 43/2002, aflat în vol. IV al dosarului de urmărire penală, filele 337 - 380.

Înainte de scadența obligațiilor asumate prin convenția de menținere în vigoare a contractului, AVAS a aprobat semnarea actului adițional nr. 1 din 27 aprilie 2005 prin care s-a realizat novația cu schimbare de debitor la contractul de vânzare - cumpărare nr. 24 din 13.09.2002. Noul debitor se obliga să preia toate drepturile și obligațiile debitorului inițial, însă, potrivit pct. 19 din Legea nr. 506/2002, AVAS putea prelungi termenele de realizare a investițiilor peste termenele intermediare și/sau scadența prevăzută în contract, dacă prin aceasta cumpărătorul nu își pierde poziția de adjudecatar conform grilei de punctaj pentru selecția ofertanților aplicată la încheierea contractului. Din aceste considerente, rezultă că inculpatul - a avut posibilitatea reală de a influența direct prevederea, amânarea sau modificarea pactelor comisorii aferente actelor juridice în discuție, suma de 20.000 USD fiind găsită în mașina inculpatului, lângă acesta, fiind dată în acest scop.

În ceea ce o privește pe inculpata, aceasta a comis fapta de cumpărare de influență, în modalitatea complicității, în condițiile în care, cu intenție, a înlesnit și - ajutat pe învinuitul, la săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.

Acesta din urmă, din cauza neîndeplinirii obligațiilor asumate prin contractul de privatizare a B, așa cum a fost modificat prin actele adiționale, se afla în situația de a pierde o investiție, ca o consecință a unei eventuale aplicări de către a pactelor comisorii, care deveniseră operabile. Inculpata a oferit, conform înțelegerii dintre BE. și - și, apoi, a dat suma de 20.000 USD inculpatului, care a lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din, pe care îi putea determina să facă sau să nu facă acte care intrau în atribuțiile lor de serviciu și, în această modalitate, urma să asigure cumpărătorilor de influență beneficiul menținerii în vigoare a contractului de privatizare a

Din nota de redare a convorbirii telefonice din 11.09.2006, ora 15:14, interceptată și înregistrată în temeiul unui mandat emis în baza Legii nr. 51/1990, inculpata, pe fondul discuției purtată cu învinuitul, referitor la transmiterea către a garanțiilor bancare în vederea asigurării, conform clauzelor contractului de privatizare, a gajului constituit în favoarea S, inculpata i-a comunicat faptul că, în acea zi se va întâlni cu că ". amu trebuie să.să-l felicit cu." (intenția sa de a remite în acea zi o sumă de bani inculpatului ). Aceleași aspecte rezultă și din nota convorbirilor din data de 27.02.2007 ora 13:24 (vol. II dosar urmărire penală, fila 29).

Privitor la circumstanțele primirii, în ziua de 27.02.2007, de către inculpata a sumei de 26.000 euro de la inculpatul și, respectiv, în legătură cu primirea, la aceeași dată, a sumei de 20.000 USD de către inculpatul de la aceeași inculpată, s-a reținut că participația penală a acesteia a fost în forma complicității și a constat în săvârșirea unor acte materiale distincte, specifice atât complicității la dare de mită, cât și complicității la luare de mită.

Potrivit celor prezentate mai sus, inculpata, urmând indicațiile fratelui său, învinuitul, a primit suma de 26.000 euro de la inculpatul, susținând față de acesta că o va remite integral, cu titlu de mită, inculpatului, iar ulterior, a efectuat o operațiune de schimb valutar prin care a transformat o parte din suma respectivă în 20.000 USD, pe care i-a remis inculpatului ultim-menționat.

Activitatea infracțională desfășurată de inculpata a constat, pe de o parte, în exercitarea unor acte materiale de înlesnire și ajutorare a inculpatului și a învinuitului pentru remiterea unei sume de bani, ca obiect al infracțiunii de dare de mită și, pe de altă parte, în săvârșirea unor acte materiale, distincte de cele dintâi, pentru înlesnirea și ajutorarea inculpatului în vederea primirii respectivului folos, ca obiect al infracțiunii de luare de mită.

Inculpata a acționat ca intermediar între mituit și mituitori, impunând ca legătura dintre aceștia să se facă prin mijlocirea sa. Astfel, inculpata i-a adus la cunoștință inculpatului împrejurarea că trebuia data, cu titlu de mită, suma de 26.000 euro coinculpatului, prezentând această situație ca fiind rezultatul unor demersuri ale sale și ale fratelui său pe lângă funcționarul. Ulterior, întrucât inculpatul a condiționat remiterea banilor de prezența sau momentul dării folosului către inculpatul, inculpata a invocat că asemenea lucruri nu se fac "cu martori" (așa cum rezultă din convorbirile telefonice prezentate anterior) și, mai mult, pentru evitarea unei astfel de situații, a comunicat, prin intermediul învinuitului, coinculpatului să nu accepte ca inculpatul să fie de față când urma să primească suma de bani, cu titlu de mită. Din aceste considerente nu există nici un element probator care să conducă la împrejurarea că inculpata a fost constrânsă la comiterea infracțiunilor.

infracțiunilor de luare de mită - prevăzută de art. 254.Cod Penal și dare de mită - prevăzută de art.255 Cod penal nu este condiționată de atingerea efectivă a scopurilor reglementate în textele de lege (sentința comercială nr. 8549 din 03.09.2008 aflată Ia fila 51 din vol. III al instanței este favorabilă susținerilor inculpaților, și, conform cărora, suma pretinsă de AVAS fusese deja plătită. Pentru existența constrângerii ca o cauză care înlătură caracterul penal al faptei, trebuie să nu existe alte modalitate de înlăturare a acțiunii constrângătoare, cu excepția faptei prevăzute de legea penală.

În speță, modalitatea de a înlătura amenințările inculpatului - există, iar inculpații au folosit-o cu succes, obținând o hotărâre judecătorească favorabilă lor.

Din materialul probator administrat a rezultat că plata penalităților în cuantum de 214.000 euro, la data remiterii cu titlu de mită a sumei de 20.000 USD, de către inculpatul, prin intermediul inculpatei, inculpatului -, nu era considerată ca fiind în mod valabil efectuată în contul - SA.

Pactele comisorii pot fi activate atât convențional, cât și pe cale judecătorească, în situația în care una dintre părți contestă legalitatea acestora.

Întrucât, prin ordinul de plată nr. 167/26.03.2007, - plătise în contul AVAS suma de 718.169,76 lei, echivalentul sumei de 214.000 euro, este evident că pactul comisoriu n-ar mai putea fi operabil.

Un al doilea motiv de apel vizează încadrarea juridică dată faptelor.

Tribunalul a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 255.Cod Penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 reținută în sarcina inculpatului în infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art. 6¹din Legea nr. 78/2000, aspect criticat în motivele de apel formulate de Direcția Națională Anticorupție.

Aceeași critică vizează și schimbarea încadrării juridice din săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la 6¹din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea prev. de art. 6¹din Legea nr. 78/2000 în ceea ce o privește pe inculpata.

Ambele critici sunt fondate.

În ceea ce privește activitatea infracțională a inculpatului, din probele administrate s-a dispus prin rechizitoriu scoaterea de sub urmărire penală a acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență prevăzută de art. 6¹din Legea nr. 78/2000 pentru fapta din 11 septembrie 2006 întrucât acesta a pus la dispoziția organelor de urmărire penală copia pașaportului turistic, document conform căruia, având în vedere vizele aplicate de către autorități la ieșirea și la intrarea în țară, inculpatul, în perioada 01.09.2006 - 13.09.2006, se afla pe teritoriul - M, împrejurare care exclude o participare materială directă la comiterea infracțiunii de cumpărare de influență din 11.09.2006.

Schimbarea încadrării juridice dispuse din oficiu de instanță nu a fost pusă în discuția părților și a procurorului, în contradictoriu și în ședință publică.

Din interpretarea coroborată a celor două texte care incriminează infracțiunile de dare de mită și, respectiv, cumpărare de influență, rezultă diferențe sub aspectul elementelor constitutive.

Potrivit art. 255 alin. 1 din Codul penal, promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în modurile și scopurile arătate în art. 254, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Potrivit art. 6¹alin. 1 din Legea nr. 78/2000, promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar, pentru a- determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani.

Din probele administrate a rezultat că suma de bani remisă inculpatului -, la data de 27.02.2007, nu a reprezentat prețul cumpărării de influență de către inculpatul de la inculpata. Suma a fost remisă indirect de către inculpatul, prin intermediul inculpatei, către -, în scopul neîndeplinirii ori pentru a întârzia îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către inculpatul -, director general al Direcției General Juridice din cadrul AVAS. Din nota privind transcrierea convorbirilor purtate de în data de 27.02.2007 (vol. II dosar urmărire penală, fila 70), aceasta îi comunică interlocutorului său, inculpatul, că îi pare rău, dar trebuie să treacă la "varianta de rezervă", adică să vorbească în limba rusă, întrucât se afla în autoturism, iar șoferul nu fusese încă verificat din punct de vedere al integrității. Inculpata i-a relatat că înainte de a-i transmite inculpatului - aceste rețete, i-a mulțumit pentru colaborare, însă a dorit să știe ce garanții sunt pentru viitor. Inculpatul - i-a răspuns inculpatei că până acum s-a ținut de promisiunile făcute, convenția a fost semnată, el le rămâne loial în continuare, în sensul că le va acorda inculpaților (, și ) suport la toate nivelurile pentru a nu permite anularea convenției, chiar dacă va fi vorba de instanță. De asemenea, inculpatul - i-a spus inculpatei că va fi ținută la curent cu toți pașii ce trebuie parcurși. Aceeași situație de fapt rezultă și din conținutul notei privind transcrierea convorbirilor purtate de și fratele său, cât și din convorbirile purtate la data de 27.02.2007 orele 16:39 (voi. II dosar urmărire penală, filele 37 - 38 și fila 67).

Totodată, inculpatul, din cauza neîndeplinirii obligațiilor asumate prin contractul de privatizare a - SA B, așa cum fusese modificat prin actele adiționale, se afla în situația de a pierde o investiție, ca o consecință a unei eventuale aplicări de către AVAS a pactelor comisorii. In această situație, inculpata a oferit și apoi a dat suma de 20.000 USD inculpatului -, exercitând astfel acte materiale specifice complicității la infracțiunea de cumpărare de influență prev. de art. 26.Cod Penal rap. la art. 6¹din Legea nr. 78/2000.

Încadrarea juridică dată faptelor a fost criticată și de către inculpatul -, care a solicitat achitarea sa conform art.10 lit.d Cod procedură penală.

Această critică nu este fondată.

Luarea de mită constă în una dintre următoarele modalități de comitere: pretinderea, primirea, acceptarea promisiunii sau nerespingerea promisiunii de mită.

Săvârșirea de către inculpatul a infracțiunii de luare de mită și de către inculpații și a infracțiunii corelative de dare de mită (în forma autoratului și, respectiv, a complicității), referitor la împrejurările remiterii sumei de 20.000 USD, în ziua de 27.02.2007, a constituit o faptă distinctă, separată de activitatea infracțională desfășurată de inculpați în legătură cu împrejurările încheierii convenției din 29.01.2007.

În cauza de față fapta a fost comisă în forma pretinderii (inițiativă aparținând lui - care a solicitat ) și primirii (banii dați de inculpata fiind găsiți în mașina în care se afla inculpatul -, lângă acesta, pe bancheta din spate, sub un cartuș de țigări.

Deși în apărarea inculpatului - s-a susținut că refuzul inițial al inculpatului de a da suma de bani, duce la inexistența infracțiunii, pentru a fi întrunite elementele constitutive ale faptei descrise în art.254 Cod penal, nu este necesar ca cel căruia i se solicită să înțeleagă ce i se cere, să fie de acord sau să adopte o anumită poziție cu privire la cererea funcționarului.

Fapta de pretindere și primire a banilor a fost comisă în legătură cu un act privitor la atribuțiile lui - în cadrul AVAS, monitorizare a modului în care erau respectate clauzele contractelor de privatizare.

Nu are relevanță în ce măsură funcționarul trebuie să își încalce atribuțiile de serviciu (să nu le îndeplinească, să le îndeplinească defectuos sau cu întârziere), fapta constituind luare de mită și atunci când funcționarul nu îndeplinește actul care i se solicită, fiind suficient ca el să ia mită în acest scop.

De altfel, chiar și inculpații și au recunoscut (declarația din 30.03.2007- voi. I dosar urmărire penală, filele 80-85 și, respectiv, depoziția din 22.03.2007 - vol. I dosar urmărire penală, filele 140-145) că subiectul abordat cu ocazia întâlnirii dintre ei, la 27.02.2007, anterior constatării infracțiunii flagrante, s-a referit la plata penalităților în cauză.

Din probele administrate a rezultat că, în realitate, în contractele în discuție au fost stipulate 2 categorii de pacte comisorii. Astfel, conform art. 8 din Actul adițional nr. 1 la contractul de vânzare - cumpărare de acțiuni nr. 24 din 13.09.2002, încheiat la 27 aprilie 2005, în cazul în care cumpărătorul nu își îndeplinește obligația de prezentare a scrisorilor de garanție bancară în termenele prevăzute la clauza 8.9,1.2. alin. 1 și 2 lit. c), contractul va fi desființat de plin drept, rară nici o formalitate prealabilă, cu aplicarea art. 21 din OG nr. 25/2002. Ulterior, la data de 29.01.2007, când inculpatul - îndeplinea funcția de director general al Direcției generale Juridice din cadrul AVAS, nu numai că a fost încheiată o convenție de menținere în vigoare a contractului de vânzare - cumpărare de acțiuni nr. 24 din 13.09.2002, însă vânzătorul a renunțat la efectele pactelor comisorii prevăzute în cuprinsul art. 8 din Actul adițional nr. 1 la contract, încheiat la 27 aprilie 2005 și la conținutul clauzei 8.9.1.5 din contract. De asemenea, prin aceeași convenție de menținere în vigoare s-a stipulat că, pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate de către cumpărător prin prezenta convenție, contractul va fi desființat de plin drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere și fără îndeplinirea unei alte formalități.

Din această perspectivă, considerentele avute în vedere de către tribunal, care au condus la achitarea inculpatului -, sunt lipsite de orice fundament, instanța de judecată înlăturând fără nicio motivare concluziile Raportului de constatare tehnico - științifică efectuat în cauză potrivit art. 11 alin. 3 din OUG nr. 43/2002, aflat în voi. IV al dosarului de urmărire penală, filele 337 - 380.

Astfel, înainte de scadența obligațiilor asumate prin convenția de menținere în vigoare a contractului, AVAS a aprobat semnarea actului adițional nr. 1 din 27 aprilie 2005 prin care s-a realizat novația cu schimbare de debitor la contractul de vânzare - cumpărare nr. 24 din 13.09.2002. Noul debitor se obliga să preia toate drepturile și obligațiile debitorului inițial, însă, potrivit pct. 19 din Legea nr. 506/2002, AVAS putea prelungi termenele de realizare a investițiilor peste termenele intermediare și/sau scadența prevăzută în contract, dacă prin aceasta cumpărătorul nu își pierde poziția de adjudecatar conform grilei de punctaj pentru selecția ofertanților aplicată la încheierea contractului. Din aceste considerente, rezultă că inculpatul - a avut posibilitatea reală de a influența direct stipularea, amânarea sau modificarea pactelor comisorii aferente actelor juridice în discuție.

La data de 29.01.2007, AVAS, prin vicepreședintele și cumpărătorii și - EXPERT SRL, aceasta din urmă prin intermediul reprezentantului legal - inculpatul, au semnat o convenție de menținere în vigoare a contractului de vânzare - cumpărare de acțiuni nr. 24/2002, prin care AVAS a renunțat la efectele pactelor comisorii prevăzute în cuprinsul art. 8.

De asemenea, conform regulamentului privind organizarea și funcționarea al AVAS ( vol.IV dup), în vigoare la data de 08.01.2007, colegiul director, printre alte atribuții, avizează eliberarea sau executarea garanțiilor constituite conform contractului de vânzare - cumpărare de acțiuni precum și aplicarea sancțiunilor contractuale la societățile comerciale. Același regulament mai prevede că Direcția Generală Juridică are ca atribuții reprezentarea AVAS în fața instanțelor judecătorești și susținerea intereselor acesteia în toate litigiile în care aceasta este parte.

Faptul că inculpatul a susținut că nu are cunoștință despre momentul lăsării pe bancheta din spate a autoturismului său, a plicului cu bani, de către inculpata este infirmat de declarațiile inculpatei în care, deși inculpatul - a susținut că plicul cu bani i-a fost strecurat sub un cartuș de țigări, cumpărat anterior de către șoferul acestuia, inculpata a arătat că este sigură de faptul că aaa vut cunoștință de lăsarea acelui plic cu bani pe bancheta din spate, și, mai mult decât atât, aceasta precizează că nu era nici un alt pachet sau cartuș de țigări pe acea banchetă.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor,potrivit art.72 alin. 1 Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Calitatea specială a inculpatului - de consilier al vicepreședintelui AVAS și, ulterior, de director general al Direcției Generale Juridice din cadrul AVAS, impunea menținerea unor standarde ridicate în ceea ce privește îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției într-o structură de specialitate a administrației publice centrale.

Prin Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție au fost instituite măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a acestor fapte, ce se aplică și persoanelor care exercită o funcție publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice. Inculpatul -, făcând parte, la data săvârșirii faptelor, din această categorie de persoane, era obligat să își îndeplinească îndatoririle ce îi reveneau din exercitarea funcțiilor, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate, cu respectarea strictă a legilor și a normelor de conduită profesională și să asigure ocrotirea și realizarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, fără să se folosească de funcțiile, atribuțiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea pentru el sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Modalitatea concretă de comitere a faptelor de către inculpatul - și calitatea specială pe care acesta a îndeplinit-o sunt împrejurări care justifică pentru aplicarea de pedepse cu executare în regim de detenție, orientată spre minimul prevăzut de lege.

Instanța va aplica pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege, având în vedere forma tipică în care au fost comise atât infracțiunea de trafic de influență, cât și cea de luare de mită.

În ceea ce-l privește pe inculpatul -, Curtea apreciază că pe lângă pedeapsa principală se impune și aplicarea unei pedepse complementare. Pedeapsa complementară se impune a fi aplicată către maximul prevăzut de lege având în vedere că inculpatul, funcționar AVAS a solicita o sumă de bani importantă pentru a nu se activa pactele comisorii în contractul de privatizare, cu toate că - (prin ), plătise deja sumele restante convenite cu AVAS, astfel cum s-a constatat ulterior de către instanța care a judecat litigiul comercial.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel formulate cu privire la individualizarea pedepselor, Curtea constată că situația inculpatului este diferită de cea a inculpaților și, care au recunoscut săvârșirea faptelor în declarațiile date în fața instanței de apel, contribuind astfel la aflarea adevărului Sunt temeiuri care să justifice suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru inculpații și recunoașterea și regretarea comiterii faptei, împrejurările și modul de săvârșire a acesteia(sumele de bani au fost solicitate de inculpatul -, iar inculpatul a acceptat să plătească suma solicitată doar în urma primirii somației de la AVAS). Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă individualizare, proporționare a acesteia, care să țină seama și de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se reintegreze în societate. O pedeapsă deosebit de aspră, în raport cu datele personale ale inculpaților și, ar fi neconvingătoare și neeficientă, nefiind în măsură a-și atinge scopul.

În baza considerentelor expuse anterior Curtea, potrivit art. 379 pct. 2 litera a Cod de procedură penală, va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție; va desființa sentința atacată și, rejudecând:

1. Va condamna pe inculpatul, în baza art. 257 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Va face aplicarea art. 71 Cod penal și interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit a,b,c Cod penal.

Va condamna pe inculpatul, în baza art. 254 alin 2 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Va face aplicarea art. 71 Cod penal și interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit a,b,c Cod penal.

În baza art 65 cod penal, raportat la art 64 litera c Cod penal, va interzice inculpatului pe o durată de 7 ani după executarea pedepsei principale, dreptul de a ocupa o funcție, de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii și anume de consilier juridic și, respectiv, consilier în cadrul

În baza art. 33 litera a Cod penal, art. 34 litera b Cod penal, va contopi pedepsele aplicate și va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Va face aplicarea art. 71 Cp și interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit a,b,c Cod penal.

În baza art 65 cod penal, raportat la art 64 litera c Cod penal, va interzice inculpatului pe o durată de 7 ani după executarea pedepsei principale, dreptul de a ocupa o funcție, de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii și anume de consilier juridic și, respectiv, consilier în cadrul

Conform art. 88 Cod penal, va deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 01.03.2007, la 12.11.2007.

Va confisca de la inculpatul -, în baza art. 254 alin 3 Cod penal și art. 6 din Legea nr 78/2000, suma de 10 000 euro, care a făcut obiectul luării de mită.

2. Va condamna pe inculpatul, în baza art. 255 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Va face aplicarea art. 71 Cp și interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 litera a, teza a II a, litera b Cod penal.

Conform art. 86/1Cod penal, art. 86/2 Cod penal, va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei de șase luni pe un termen de încercare de 5 ani și șase luni.

În baza art. 71 Cod penal, va suspenda executarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi.

În baza art.88 Cod penal, va deduce prevenția de la 01.03.2007 la 08.06.2007.

Conform art.86/3 Cod penal, pe durata termenului de încercare, va dispune ca cel condamnat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea din cadrul Tribunalului București, Secția I penală (o dată la două luni);

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Datele prevăzute la literele b), c), d) se vor comunica judecătorului desemnat cu supravegherea din cadrul Tribunalului București, Secția I penală.

Va pune în vedere inculpatului dispozițiile art 86/4 Cod penal și art 86/5 Cod penal.

3. Va condamna pe inculpata, în baza art. 26 Cod penal raportat la art. 6/1 din Legea nr. 78/2000, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Va face aplicarea art. 71 Cod penal și va interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II a, litera b Cod penal

Va condamna pe inculpata, în baza art 26 Cod penal, raportat la art. 255 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la o pedeapsă de un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită.

Va face aplicarea art. 71 Cod penal și va interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit a, teza a II a, litera b Cod penal.

Va condamna pe inculpata, în baza art. 26 Cod penal, raportat la art. 254 alin 2 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luarea de mită.

Va face aplicarea art. 71 Cod penal și va interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit a, teza a II a, litera b Cod penal.

În baza art. 33 litera a Cod penal, art. 34 litera b Cod penal, va contopi pedepsele aplicate și va dispune ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Va face aplicarea art. 71 Cod penal și va interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit a, teza a II a,b Cod penal.

Conform art. 86/1Cod penal, art. 86/2 Cod penal, va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 8 ani.

În baza art. 71 Cod penal, va suspenda executarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi.

În baza art. 88 Cod penal, va deduce prevenția de la 01.03.2007, la 20.09.2007.

Conform art.86/3 Cod penal, pe durata termenului de încercare, va dispune ca cea condamnată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a)să se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea din cadrul Tribunalului București, Secția I penală (o dată la două luni);

b)să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Datele prevăzute la literele b), c), d) se vor comunica judecătorului desemnat cu supravegherea din cadrul Tribunalului București, Secția I penală.

Va pune în vedere inculpatei dispozițiile art. 86/4 Cod penal și art. 86/5 Cod penal.

Va menține măsura sechestrului asigurător asupra sumelor de bani pentru inculpații - și.

În baza art. 191 Cod procedură penală, va obliga fiecare inculpat la câte 8000 lei, cheltuieli judiciare către stat.

II. Conform art 379 punctul 1litera b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații -, și împotriva sentinței penale nr.1436/11.12.2008 a Tribunalului București, Secția I Penală.

În baza art.192 Cod procedură penală, va obliga fiecare inculpat apelant la câte 700 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Conform art. 379 pct. 2 litera a cod de procedură penală:

Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție.

Desființează sentința penală nr 1436/11.12.2008 a Tribunalului București, Secția I Penală.

1. Condamnă pe inculpatul, în baza art. 257 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Face aplicarea art. 71 Cod penal și interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit a,b,c Cod penal.

Condamnă pe inculpatul, în baza art. 254 alin 2 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Face aplicarea art. 71 Cod penal și interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit a,b,c Cod penal.

În baza art 65 cod penal, raportat la art 64 litera c Cod penal, interzice inculpatului pe o durată de 7 ani după executarea pedepsei principale, dreptul de a ocupa o funcție, de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii și anume de consilier juridic și, respectiv, consilier în cadrul

În baza art. 33 litera a Cod penal, art. 34 litera b Cod penal, contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Face aplicarea art. 71 Cp și interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit a,b,c Cod penal.

În baza art 65 cod penal, raportat la art 64 litera c Cod penal, interzice inculpatului pe o durată de 7 ani după executarea pedepsei principale, dreptul de a ocupa o funcție, de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii și anume de consilier juridic și, respectiv, consilier în cadrul

Conform art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 01.03.2007, la 12.11.2007.

Confiscă de la inculpatul -, în baza art. 254 alin 3 Cod penal și art. 6 din Legea nr 78/2000, suma de 10 000 euro, care a făcut obiectul luării de mită.

2. Condamnă pe inculpatul, în baza art. 255 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Face aplicarea art. 71 Cp și interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 litera a, teza a II a, litera b Cod penal.

Conform art. 86/1Cod penal, art. 86/2 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de șase luni pe un termen de încercare de 5 ani și șase luni. În baza art. 71 Cod penal suspendă executarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi.

În baza art 88 Cod penal deduce prevenția de la 01.03.2007 la 08.06.2007.

Conform art.86/3 Cod penal, pe durata termenului de încercare, dispune ca cel condamnat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea din cadrul Tribunalului București, Secția I penală (o dată la două luni);

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Datele prevăzute la literele b), c), d) se comunică judecătorului desemnat cu supravegherea din cadrul Tribunalului București, Secția I penală.

Pune în vedere inculpatului dispozițiile art 86/4 Cod penal și art 86/5 Cod penal.

3.Condamnă pe inculpata, în baza art. 26 Cod penal raportat la art. 6/1 din Legea nr. 78/2000, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Face aplicarea art. 71 Cp și interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II a, litera b Cod penal

Condamnă pe inculpata, în baza art 26 Cod penal, raportat la art. 255 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la o pedeapsă de un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită.

Face aplicarea art. 71 Cp și interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit a,teza a II a, litera b Cod penal.

Condamnă pe inculpata, în baza art. 26 Cod penal, raportat la art 254 alin 2 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luarea de mită.

Face aplicarea art. 71 Cp și interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit a, teza a II a, litera b Cod penal.

În baza art. 33 litera a Cod penal, art. 34 litera b Cod penal, contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Face aplicarea art. 71 Cod penal și interzice pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit a, teza a II a,b Cod penal.

Conform art. 86/1Cod penal, art. 86/2 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 8 ani.

În baza art. 71 Cod penal suspendă executarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi.

În baza art 88 Cod penal deduce prevenția de la 01.03.2007, la 20.09.2007.

Conform art.86/3 Cod penal pe durata termenului de încercare, dispune ca cea condamnată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a)să se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea din cadrul Tribunalului București, Secția I penală (o dată la două luni);

b)să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Datele prevăzute la literele b), c), d) se comunică judecătorului desemnat cu supravegherea din cadrul Tribunalului București, Secția I penală.

Pune în vedere inculpatei dispozițiile art 86/4 Cod penal și art 86/5 Cod penal.

Menține măsura sechestrului asigurător asupra sumelor de bani pentru inculpații - și.

În baza art 191 Cod procedură penală, obligă fiecare inculpat la câte 8000 lei, cheltuieli judiciare către stat.

II. Conform art 379 punctul 1litera b Cod procedură penală:

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații -, și împotriva sentinței penale nr.1436/11.12.2008 a Tribunalului București, Secția I Penală.

În baza art. 192 Cod procedură penală, obligă fiecare inculpat apelant la câte 700 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 decembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

--- --- - -

GREFIER,

- -

Red.

Dact.

Ex.2

Red.--

Președinte:Corneliu Bogdan Ion Tudoran
Judecători:Corneliu Bogdan Ion Tudoran, Lavinia Lefterache

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 1789/2009. Curtea de Apel Bucuresti