Infractiuni drepturi de autor Legea 8 1996 Spete. Decizia 128/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.128/A/2008
Ședința publică din data de 12 decembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Monica Rodina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - --
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentant prin PROCUROR: -
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza penală privind apelurile declarate de către inculpatul și Arts. prin reprezentant împotriva sentinței penale nr. 335/24.06.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art. 142 alin. 1 lit. a din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe nemodificată, cu aplicarea art. 13.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa inculpatului și a părților vătămate Uniunea Producătorilor de Fonograme din România, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți, Societatea Civilă de Avocați "" și Romanian.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 8 decembrie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința penală nr.335 din data de 24 iunie 2008 Tribunalului Clujs -a dispus condamnarea inculpatului, în temeiul art.142 alin.1 lit.a din Legea nr. 8/1996, cu aplic. art.13 pen. la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare.
Cu consecințele prev de art. 71, art 64 lit.a-b pen.
În temeiul art. 81, art.82 și 71 al.5 pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii și a pedepselor accesorii pe o durată de 3 ani și 3 luni și s-a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 83.pen.
În temeiul art.139 al.4 lit.b, c din Legea nr.8/1996 s-a dispus confiscarea următoarelor bunuri ridicate de Poliția Municipiului C-N, de la inculpatul:- două unități centrale de calculator; - două monitoare de calculator;- două tastaturi pentru calculatoare; - două mouse-uri;- patru boxe pt. calculatoare (2+2); - una imprimantă laser HP 4;8- una carcasă unitate centrală, toate folosite (26-27);- 4.441 suporturi CD, din care 3.234 sunt produse pirat (videograme, fonograme și 380 CD-uri cu produse soft ce conțin programe pentru calculator tip operare, jocuri, enciclopedii), (24-25).
În temeiul art.14 pr.pen. art.139 din Legea nr.8/1996, art.998 civil a fost obligat inculpatul la despăgubiri civile astfel: 42.269 lei către RO- B, cu sediul în Calea, nr.201,.9,.A,.5,.17,Sector 2; 269.459 lei către B cu sediul în B- - nr.88 B, sector 1; 3.500 lei către CREDIDAM B cu sediul în--17,.2,.11, sector 1; 46.156 lei către, 91.092 lei către, 50.088 lei către, 160.348 lei către, toate reprezentate de Societatea Civilă de Avocați " & Asociații" cu sediul în B,-, sector 5.
În temeiul art.191 pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj nr.103/P/01.08.2005, a fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârșirea în perioada 2000 - iunie 2003 infracțiunii de reproducere de opere muzicale, audiovizuale și produse soft, fără consimțământul titularilor de drept, prev. și ped. de art.142 alin.1 lit.a din Legea nr. 8/1996, cu aplic. art.13 pen.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii atât în faza de urmărire penală (f 132-136), cât și în instanță ( 74-75 vol.VI), cu mențiunea, în ambele faze ale procesului penal, că prejudiciul ar fi prea mare și că nu ar fi comercializat programe de calculator, că unele din programele deținute erau pentru verificarea calculatorului, iar altele erau oferite gratuit
A mai arătat inculpatul că inițial a vrut să comercializeze CD-uri neînregistrate și pentru că nu mergea afacerea s-a gândit să ofere bonus, CD-uri înregistrate cu muzică și filme la un anumit număr de CD-uri neînregistrate.
Coroborând declarațiile de recunoaștere ale inculpatului din faza de urmărire penală și din instanță, cu restul probelor de la dosar, respectiv procesul verbal de percheziție domiciliară, planșele foto și procesul verbal de identificare a conținutului compact discurilor ridicate de la locuința inculpatului (13-15, 18-23 voLI), raportul de constatare tehnico-științifică nr. 3649/2004 întocmit de către (1-13 voLII) și anexele acestuia (14-522 vol.II, 1-405 vol.III), dovada de predare către a unui număr de 642 și 3799 compact discuri în vederea examinării (24-25 vol.I), dovada de predare la camera de corpuri delicte a Poliția Mun. C-N a următoarelor bunuri ridicate de la inculpatul: două unități centrale de calculator; două monitoare de calculator; două tastaturi pentru calculatoare; două mouse-uri; patru boxe pt. calculatoare (2+2); una imprimantă laser HP 4; una carcasă unitate centrală, toate folosite (26-27 vol.I); declarațiile de constituiri de părți civile (36-64, 71-101), contractele de publicitate încheiate cu revista de la la Z (430-440), dovezi ridicate de la Of. Postal 13 C-N privind expedițiile poștale și borderourile aferente (441-468), comenzile făcute de clienții, rapoartele de expertiză întocmite în faza de judecată de către experții și, instanța de fond a reținut în fapt că de la începutul anului 2000 și până în iunie 2003, inculpatul a înregistrat nelegal muzică, filme artistice și programe de calculator pe compact discuri în vederea difuzării și comercializării pe neagra, sens în care a realizat un site web intitulat www.cdstudio.go.ro și a dat anunțuri în " de la la Z ", pentru a face cunoscută oferta la nivel național, publicând și două numere de telefon (0745--, 0722--) și adresa de e-mail -.ro în vederea contactării de către doritori.
Pe-,.9 din C-N inculpatul și-a amenajat un mini-studio de înregistrări, folosind la început un calculator împrumutat de la cumnatul său, fără ca acesta să cunoască preocupările inculpatului, sau mai corect spus, fără ca justiția (organele de urmărire penală) să dovedească faptul că avea cunoștință de activitatea infracțională a inculpatului.
Văzând că vânzările s-au ridicat la cca. 1000 de compact discuri pe lună, inculpatul și-a procurat - două unități centrale de calculator, două monitoare de calculator, două tastaturi pentru calculatoare, două mouse-uri, patru boxe pentru calculatoare (2+2), una imprimantă laser HP 4, care au fost folosite în realizarea scopului infracțional. Tot în acest scop a mai procurat de la o persoană necunoscută, sau pe care nu vrea să o divulge, mai multe compact discuri înregistrate cu muzică și filme, de pe care efectua înregistrări cu ajutorul calculatoarelor.
Cele mai multe compact discuri vândute erau cu muzică și filme, prețul unui compact disc fiind de 20-25.000, 35.000 lei (ROL), iar clienților din afara municipiului C-N, inculpatul le expedia colete cu plata rambursabilă, iar comenzile făcute prin e-mail erau salvate automat de programul (1-210 vol.IV).
Unele filme aveau subtitrarea decalată față de dialogul actorilor, inculpatul sincronizându-Ie prin utilizarea unor programe de calculator.
Cu ocazia percheziției au fost ridicate și listele cu comenzi, cu numele clienților, care au fost realizate cu ajutorul imprimantei laser HP 4, astfel susținerea inculpatului de a nu se confisca imprimanta pe considerentul că nu ar fi fost folosită în activitatea infracțională se dovedește lipsită de temei.
Pe lângă bunurile menționate mai sus, au mai fost ridicate de la domiciliul inculpatului 4.441 compact discuri din care 3.234 sunt produse pirat (2095 videograme, 759 fonograme ce conțin 104.362 piese muzicale în format mp.3 și 380 CD-uri cu produse soft ce conțin programe pentru calculator tip operare -92, jocuri-148, enciclopedii-140), (24-25).
După cum rezultă din procesul-verbal de constatare tehnico-științifică întocmit de, hard-disk-urile celor două unități centrale conțin fișiere cu oferte de vânzare și cataloage pentru compact discuri înregistrate cu muzică, filme și programe pentru calculator, cu trimiteri la siglele "CD Studio" -233 fișiere care constituie pagina web, pentru prezentarea pe internet a compact discurilor piratate sau care conțin comenzile venite din partea clienților sub formă de "" (anexe), prin e-mail-urile primite de pe calculatorul lui (90 fișiere), precum și fișierul "Salvare", care conține e-mail-urile primite de pe calculatorul lui în perioada mai-iunie 2003, privind comenzi de compact discuri înregistrate cu muzică, filme și programe pentru calculator.
web și toate comenzile înregistrate se referă la titlurile înregistrărilor de pe compact discuri.
Susținerea inculpatului că nu ar fi comercializat programe pentru calculator, este infirmată de fișierele ce conțin oferte și cataloage - anexa 26 procesului-verbal de constatare tehnico-științifică, pozițiile nr.80, 82, 189, 194, 195, de fișierul E:/E-mail// 004AB800/htm, în care se precizează că "pentru a separa comenzile de filmul pentru calculator de cele în format video CD, vă rugăm să utilizați următoarele adrese de e-mail: comenzi @ cdstudio.ro, pentru orice comenzi de CD-uri pentru calculator", Anexa nr.406 și de fișierul "Salvare" din Anexa nr.45.
Din Anexa nr.25 rezultă că pe hard-discurile celor două unități centrale au fost identificate ca fiind instalate și stocate mai multe programe pentru calculator, printre care -5.5.10.28 și CD programe specializate în înregistrarea discurilor înregistrabile cu ajutorul unității CD- WR.
După înregistrarea unui compact disc, inculpatul nu salva datele referitoare la această operațiune (adresa și numele fișierului înregistrat) în programul de înregistrare, astfel că pe hard-disc nu rămâneau urme relevante.
Verificarea fișierului " " cu extensia "log", a pus în evidență faptul că ultimele înregistrări de compact discuri au fost realizate cu puțin timp înainte de începerea percheziției domiciliare de la orele 15,00, astfel ultima înregistrare pe calculatorul lui a fost la orele 14,34, iar pe calculatorul inculpatului la orele 13,44.
Inculpatul nu a putut prezenta licențe sau autorizații din partea titularilor de drepturi de autor, pentru reproducerea și utilizarea programelor pentru calculatoarele în cauză.
Legea 8/1996 a suferit mai multe modificări de la promulgare și până în prezent, iar la data comiterii faptei era în vigoare art.142 din această lege, articol care a fost abrogat prin 285/2004 și tot prin această lege a fost modificat și art.118.
La data comiterii faptei de către inculpatul, aceasta se încadra în prev. art.142 alin.1 lit.a din 8/1996, iar după modificarea legii, această faptă a inculpatului se încadrează în prev.art.1396și 1399.
Pedeapsa prev. de art. 142 alin.1 lit.a era închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă, iar art. 1396prevede închisoare de la 3 ani la 12 ani, art.1399prevede închisoare de la 1 an la 4 ani sau amendă, ca urmare, conform art.13 pen. privitor la aplicarea legii penale mai favorabile, inculpatului i se vor aplica prev. art.142 alin.1 lit. a chiar dacă acest articol de lege este abrogat în prezent, fără să analizăm și faptul că după reglementarea prezentă, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive a două infracțiuni și privită din această perspectivă și a concursului de infracțiuni, tot prev. art.142 alin.1 lit.a este reglementarea legală cea mai favorabilă.
Înainte de modificare legea vorbea de reproducerea de "opere", după modificare se folosește expresia de "mărfuri pirat", iar din reglementarea generală, rezultă că cei doi termeni uzitați au conținut aproape identic, această situație fiind confirmată și de conținutul definiției noțiunii de "reproducere" din art.14, atât înainte cât și după modificarea legii, noțiunea are aproape același conținut.
În drept, fapta inculpatului de a reproduce în perioada 2000-26 iunie 2003, diferite opere muzicale, audiovizuale și produse soft, cu ajutorul calculatorului și de a instala și pe două calculatoare programe pentru calculator, fără a avea consimțământul titularilor de drept al acestora, s-a constatat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art.142 alin.1 lit.a din Legea nr. 8/1996, cu aplic. art.13 pen. faptă pentru care s-a aplicat pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare.
Cu consecințele prev de art. 71, art 64 lit.a-b pen.
Referitor la individualizarea pedepsei instanța a apreciat că deși inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, în favoarea acestuia nu pot fi reținute circumstanțe atenuante, așa cum a solicitat acesta, situație care ar impune aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, și nu se poate aplica nici o pedeapsă la nivelul minimului special, respectiv 3 luni închisoare, cu suspendarea executării.
La individualizarea judiciară a pedepsei, nu s- putut face abstracție de faptul că la domiciliul inculpatului au fost depistate pe lângă alte bunuri 4.441 compact discuri din care 3.234 sunt produse pirat, iar din acestea 388 sunt produse soft, că prin activitatea infracțională a sa inculpatul a cauzat un prejudiciu de circa 6,5 miliarde lei, că această activitate a început în anul 2000 și a fost stopată în 2003 doar ca urmare a intervenției organelor de urmărire penală și cu siguranță inculpatul nu s-ar fi oprit dacă nu ar fi fost depistat, cu toate că așa cum rezultă din declarațiile sale, știa că este ilegală activitatea sa.
Inculpatul are studii superioare și chiar dacă activitatea infracțională se întinde pe mai mulți ani și prejudiciul cauzat este de peste 6 miliarde lei, s-a apreciat că o pedeapsă de 1 an și 3 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, este suficientă atât pentru satisfacerea scopului punitiv cât și preventiv-educativ.
Inculpatul, prin apărătorul său a vorbit și de principiul "in dubio pro reo", însă cum toate probele de la dosar susțin vinovăția inculpatului și chiar inculpatul a recunoscut atât în faza de urmărire penală cât și în instanță comiterea faptei și vinovăția, s-a apreciat că nu se impune o analiză mai detaliată cu privire la acest aspect, considerentele de mai sus fiind apreciate ca îndestulătoare în combaterea aplicării respectivului principiu.
În cazul în care probele referitoare la vinovăție nu sunt certe, sigure, complete, ci există îndoiala cu privire la vinovăția inculpatului, se aplica principiul in dubio pro reo, potrivit căruia orice îndoială operează în favoarea inculpatului, acest principiu constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3.proc.pen. se regăsește în materia probațiunii, însă așa cum am arătat, acest principiu nu își găsește aplicarea în speța noastră.
Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și prin suspendarea executării acesteia, fiind îndeplinite toate condițiile legii ce reglementează suspendarea, în temeiul art. 81, art.82 și 71 al.5 pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii și a pedepselor accesorii pe o durată de 3 ani și 3 luni și s-a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 83.pen.
În temeiul art.139 al.4 lit.b, c din Legea nr.8/1996 s-a dispus confiscarea următoarelor bunuri ridicate de Poliția Mun. C-N, de la inculpatul: două unități centrale de calculator; două monitoare de calculator; două tastaturi pentru calculatoare; două mouse-uri; patru boxe pt. calculatoare (2+2); una imprimantă laser HP 4; una carcasă unitate centrală, toate folosite (26-27); 4.441 suporturi CD, din care 3.234 sunt produse pirat (videograme, fonograme și 380 CD-uri cu produse soft ce conțin programe pentru calculator tip operare, jocuri, enciclopedii), (24-25).
Susținerea inculpatului de a nu se confisca imprimanta și boxele, pe considerentul că respectivele bunuri nu au fost folosite în activitatea infracțională, se dovedește nefundamentată, boxele erau folosite pentru audiție, iar imprimanta a fost folosită la realizarea listelor cu comenzile clienților, aspect evidențiat mai sus.
Conform art.144 din 8/1996, acțiunea penală se pune în mișcare în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 140, 141 și 142 lit. a), c), j), 1), n) și o), la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar în conformitate cu prev. art.284 pr.pen. plângerea trebuie să fie formulată în termen de 2 luni de la cunoașterea făptuitorului, condiție neîndeplinită de partea vătămată B cu sediul în Calea nr.141, sector 1 (95-96 vol.I), iar cum acțiunea civilă nu poate fi soluționată decât alăturată acțiunii penale, pretențiile în sumă de 379 lei nu pot fi onorate de către instanță, plângerea prealabilă fiind tardiv formulată, aspect reținut și în faza de urmărire penală, fapt pentru care această parte nu a fost inclusă în rândul părților vătămate și civile.
Inculpatul nu figurează cu bunuri imobile sau mobile (130 vol.I), astfel că în cauză nu s-au putut lua măsuri asiguratorii în vederea acoperirii prejudiciului.
Cu privire la latura civilă a cauzei părțile vătămate care au formulat plângerea prealabilă în termenul de 2 luni prevăzut de lege, s-au constituit părți civile cu următoarele sume: 42.269 lei - RO- B, cu sediul în Calea, nr.201,.9,.A,.5,.17,Sector 2; 269.459 lei - B cu sediul în B- - nr.88 B, sector 1; 3.500 lei - CREDIDAM B cu sediul în--17,.2,.11, sector 1; 48.156 lei -, 91.092 lei -, 50.088 lei -, 160.348 lei, toate reprezentate de Societatea Civilă de Avocați " & Asociații" cu sediul în B,-, sector 5, fiecare parte depunând împreună cu constituirea de parte civilă (45, 78, 88, 100) și modul de calcul al prejudiciului.
Referitor la latura civilă, inculpatul a susținut că ar fi folosit legal anumite programe, ca urmare a licenței educaționale și a celei gratuite, că pretențiile părților vătămate ar fi exagerate, că nu s-ar fi făcut corect calculul prejudiciului, astfel la solicitarea inculpatului au fost numiți experții și, pentru a verifica susținerile inculpatului, iar prin raportul de expertiză a celor doi experți, s-a stabilit că nu se confirmă versiunea inculpatului referitoare la folosirea legală a unor programe și că atât timp cât producătorul susține că respectivele programe au un anumit preț, iar inculpatul nu are documente care să justifice poziția sa, "nu există nici un motiv ca poziția producătorului să fie pusă la îndoială".
Cu privire la modul de evaluarea despăgubirilor, inculpatul a solicitat ca această evaluare să se facă avându-se în vedere prețurile de vânzare, nu prețurile producătorului care sunt mai ridicate, experții opinează că: " cel care solicită despăgubiri este producătorul, cuantumul despăgubirilor trebuie raportat la prețurile producătorului", astfel că nici această critică în ceea ce privește modul de evaluarea prejudiciului nu se dovedește a fi întemeiată, cei doi experți arată în concluziile lor că "Metodologiile de stabilire și luare în calcul a elementelor de stabilire a prețului sunt specifice fiecărei firme producătoare."
Singura neconcordanță între cuantumul constituirilor de părți civile și volumul despăgubirilor stabilit de experții tehnici, apare la partea civilă, care s-a constituit parte civilă cu suma de 48.156 lei în loc de 46.156 lei, cât avea dreptul să solicite cu titlu de despăgubiri.
Diferența în plus, apare de la triplarea despăgubirilor pretinse pentru programul 97 PRO, situație cuprinsă în vol.I, 56-60, unde la nr.crt.1280, 1281 de la pag.58 și nr. crt.1334 de la pag.59, unde apare închis respectivul program.
Programul 97 PRO, fiind evaluat la suma de 350 USD, a rezultat că partea civilă a solicitat în plus cu titlu de despăgubiri, prin triplare, suma de 700 USD, în lei aceasta reprezentând 2.313 lei, astfel că instanța acordat cu titlu de despăgubiri civile acestei părți ( ), suma de 46.156 lei în loc de 48.156 lei cât a solicitat, iar în ceea ce privește modul de evaluare a prejudiciului făcut de celelalte părți civile, nu au fost găsite greșeli de calcul.
În temeiul art.191 pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel în termen legal inculpatul și Arts. prin reprezentant.
Inculpatul a solicitat admiterea apelului, individualizarea legală a pedepsei în sensul de a i se aplica o pedeapsa constând în amenda penală sau o pedeapsă cu închisoarea orientată înspre minimul special prevăzut de lege, ținându-se cont și de circumstanțele personale ale inculpatului, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar sub aspectul laturii civile a solicitat respingerea pretențiilor cu caracter civil formulate de părțile vătămate.
Consideră că instanța de fond a realizat o greșită individualizare a pedepsei, raportat la probele administrate în cauză, neluând în considerare circumstanțele personale ale inculpatului, iar despăgubirile au fost acordate într-un cuantum exagerat. Singura activitate infracțională asupra căreia ar exista indicii în opinia sa se referă la mandatele poștale și pachetele pregătite pentru expediere, găsite la percheziția domiciliară, dar organele de poliție nu au făcut o inventariere acestora și nu s-a determinat conținutul lor. Apreciază că nu există probe că inculpatul ar fi copiat totalitatea operelor deținute de acesta și găsite la domiciliul său și nici cu privire la comercializarea ori reproducerea ilegală a vreunui program de calculator.
Afirmă inculpatul că majoritatea programelor de calculator găsite cu ocazia percheziției domiciliare au fost preluate de pe internet, fiind sub incidența regimului de testare gratuită, unele având funcționalitatea limitată datorită depășirii perioadei de testare. Recunoaște că a achiziționat o colecție de filme și de muzică, precum și mai multe programe de calculator de la aceeași persoană, arătând că majoritatea programelor au fost găsite stocate pe CD-uri, că la copierea CD-urilor se folosește în mod uzual programul, care este livrat odată cu achiziționarea unui inscriptor, respectiv cumpărarea inscriptorului duce automat la deținerea legală a programului de copiere.
Inculpatul consideră că instanța de fond a refuzat în mod nelegal și netemeinic să rețină circumstanțe atenuante în favoarea lui și de asemenea că în mod nereal s-a reținut că activitatea infracțională s-a desfășurat pe durata anilor 2000-2003, el recunoscând doar o perioadă de 6 luni și neexistând alte probe.
Referitor la latura civilei a cauze se arată că s-a pornit de la premisa greșită că inculpatul ar fi reprodus și comercializat toate produsele - muzică, filme, programe de calculator - care au fost găsite în colecția sa, dar nu există probe cu privire la beneficiul realizat de inculpat și nici cu privire la câștigul nerealizat de partea civilă.
Partea civilă CREDIDAM protejează drepturile artiștilor români și nu există nicio probă că ar fi fost reproduse ori comercializate astfel de creații.
Inculpatul mai critică raportul de constatare tehnico-științifică efectuat de, care ar cuprinde doar o detaliere a produselor descoperite la inculpat cu ocazia efectuării percheziției domiciliare și care nu face dovada vinovăției inculpatului.
Apelanta Arts. a solicitat ca instanța să se pronunțe și asupra laturii civile și în privința prejudiciului adus acesteia prin încălcarea dreptului de autor.
A mai arătat apelanta că instanța de fond nu s- pronunțat asupra plângerii prealabile pe care a formulat-o la data de 27 iulie 2004 și prin care s-a constituit parte civilă cu suma de 1.209,4 Euro.
Consideră că este vorba doar de o omisiune a instanței de fond, deoarece nu există nici un motiv pentru ca plângerea sa să nu fie luată în considerare.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.378 pr.pen. curtea constată că apelul declarat de inculpatul este nefondat, iar cel declarat de Arts. este inadmisibil, urmând a fi astfel respinse pentru următoarele considerente.
Astfel instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, susținută de ansamblul probelor administrate în cauză, care au demonstrat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.142 alin.1 lit.a din Legea nr.8/1996, cu aplicarea art.13 pen. constând în aceea că în perioada 2000-26 iunie 2003 reprodus diferite opere muzicale, audiovizuale și produse soft cu ajutorul calculatorului și a instalat și a stocat pe două calculatoare programe pentru calculator, fără a avea consimțământul titularilor de drept ai acestora.
Instanța de fond a detaliat activitatea infracțională a inculpatului, care începând cu anul 2000 realizat un site web intitulat www.cdstudio.go.ro, a dat anunțuri în de la la Z pentru a face cunoscută oferta sa, indicând și numerele de telefon și adresa de e-mail la care putea fi contactat pentru comenzi.
Inculpatul a declarat în cursul urmăririi penale, la data de 16.06.2003, că în vara anului 2002, fiind pasionat de muzică și filme, ar fi achiziționat o colecție cu CD-uri de muzică și filme de la o persoană care a plecat în Germania definitiv. Deoarece avea nevoie de bani s-a gândit să comercializeze și să inscripționeze CD-uri cu muzică și filme, achiziționând calculatoare, inscriptoare și tot ce era necesar pentru inscripționarea CD-urilor. Începând cu luna noiembrie 2002, pentru a reuși să vândă mai mult, a dat anunț în ziarul de la la Z și ulterior și-a deschis o pagină pe internet cu adresa www.cdstudio.go.ro, indicând și numerele de telefon la care putea fi contactat. A început să primească cereri tot mai multe datorită prețurilor practicate și bonusurilor oferite, el vânzând un CD inscripționat cu muzică sau film cu suma de 25.000 lei vechi, iar un mp3 cu suma de 38.000 lei. Pentru Clienții din afara Clujului expedia colete cu plata ramburs.
Inculpatul arată că a ajuns să vândă aproximativ 1000 de CD-uri pe lună, că a știut de la început că încalcă legea dreptului de autor, că pentru studioul de înregistrat înființat pe-,.29 din C-N nu a întocmit actele necesare unei firme, că deoarece cunoștea legea a evitat pe cât posibil să copieze și să comercializeze filme și muzică românească, dar a comercializat totuși CD-uri cu muzică românească veche, respectiv cu, și filmele Dacii, și circa 25 de bucăți din filmul. Mai precizează că toată oferta pe care o avea era publicată și pe internet și corespunde în proporție de 70-80% cu listingul ridicat de organele de poliție cu ocazia percheziției.
Potrivit prevederilor art.142 alin.1 lit.a din Legea nr.8/1996, în forma în vigoare la data comiterii faptei, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amenda de la 700.000 lei vechi la 7 milioane de lei vechi fapta persoanei care fără a avea consimțământul titularului drepturilor recunoscute de lege, reproduce parțial sau integral o operă.
Art.14 alin.1 din Legea nr.8/1996, în forma în vigoare la data comiterii faptei prevede că prin reproducere, în sensul acestei legi, se înțelege realizarea uneia sau mai multor copii ale unei opere, în orice formă materială, precum și stocarea permanentă sau temporară a acesteia cu mijloace electronice.
Conform art.7 din Legea nr.8/1996 intră în categoria operelor care constituie obiect al drepturilor de autor și programele pentru calculator.
Reiese din reglementările legale menționate că inculpatul nu este trimis în judecată pentru că a comercializat opere care intră sub incidența protecției pentru drepturile de autor, ci pentru că a reprodus astfel de opere și a stocat programe de calculator.
Simpla stocare a unui program de calculator, în lipsa licenței cerute de lege, realizează elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.142 alin.1 lit.a din Legea nr.8/1996.
Nu poate fi primită apărarea inculpatului în sensul că instanța a acordat părților civile toate sumele cerute de acestea, cu toate că și-au stabilit un prejudiciu exagerat.
Astfel, pe de o parte prejudiciul a fost confirmat în cazul tuturor părților civile prin expertiza întocmită de expert, mai puțin pentru partea civilă, în cazul căreia instanța a diminuat suma cu cea indicată de expert, iar pe de altă parte fiecare parte civilă a detaliat pretențiile formulate.
Spre exemplu, Uniunea Producătorilor de Fonograme din România a arătat în plângerea formulată că cele 759 CD-uri format contrafăcute, reținute de la inculpat cu ocazia controlului conțin 104.362 titluri cu muzică din repertoriul românesc și internațional, din care 81.663 titluri conțin piese muzicale ce aparțin repertoriului membrilor.
Referitor la modul de calcul al prejudiciului în sumă totală de 2.694.595.064 lei vechi se arată că în ce privește repertoriul internațional, respectiv autohton, CD-urile conțin între 12 și 20 de piese muzicale, partea civilă luând în considerare ca o medie de 14 titluri pentru un CD, astfel că din totalul de 81.663 de titluri au rezultat 5.832 de CD-uri, un CD cu muzică aparținând repertoriului internațional costând 15 USD, iar un CD cu muzică aparținând repertoriului autohton - 4 USD. Prin urmare pentru 5.284 CD-uri cu muzică din repertoriul internațional valoarea acestora este de 79.260 USD, iar pentru 548 CD-uri cu muzică din repertoriul autohton valoarea este de 2.192 USD, în total 81.452 USD, care la un curs de referință al BNR de 33.082 lei vechi pentru 1 USD, valabil pentru data de 14.07.2004, data la care s-a constituit parte civilă este echivalent cu 2.694.595.064 lei vechi.
RO- s-a constituit parte civilă cu suma de 13.044 USD, echivalentă cu 422.690.820 lei vechi la cursul de schimb din data de 24.07.2003, reprezentând contravaloarea operelor ilegal reproduse, traduse și distribuite către public, pentru fiecare film piratat prejudiciul fiind de 12 USD compus din costul carcasei - 3 USD, costul copertei - 1 USD, subtitrarea 1 USD, 7 USD roialități.
Așadar părțile civile au indicat în concret în ce constă prejudiciul încercat de acestea.
Nu poate fi primită susținerea inculpatului că pretențiile părților civile sunt exagerate, întrucât filmele și muzica pe care a comercializat-o el pot fi achiziționată în prezent din magazine cu sume mult mai mici pentru un CD decât cele solicitate de părțile civile.
Aceasta deoarece din chiar detaliile date de părțile civile în constituirile de părți civile se arată că licența reprezintă doar o parte din costul final al unui CD și că o firmă poate în baza unei licențe obținute de la casa producătoare să elibereze pe piață un film într-un tiraj de 1500 de exemplare sau într-un tiraj mai mare, costurile finale depinzând astfel și de mărimea tirajului.
Este de asemenea de notorietate faptul că la momentul lansării unui CD pe piață în primă audiție costul acestuia este mai mare, iar editările ulterioare implică costuri mai reduse.
Prin urmare sub aspectul stabilirii cuantumului prejudiciului nu prezintă relevanță costul actual al unui CD cu filme dintre cele comercializate de inculpatul.
Inculpatul a recunoscut că ajunsese să comercializeze și 1.000 de CD-uri pe lună, astfel că numărul de CD-uri pentru care s-a constituit parte civilă RO, respectiv pentru un număr de 5284 CD-uri cu muzică din repertoriul internațional și pentru 548 CD-uri cu muzică din repertoriul autohton nu depășește 6.000 de CD-uri admise chiar de inculpat în motivele de apel pentru o perioadă de 6 luni, cu precizarea că în declarația dată în cursul urmăririi penale inculpatul a indicat o perioadă mai mare de desfășurare a activității infracționale, restrângerea perioadei menționate în motivele de apel neavând nicio justificare.
Curtea reține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, reținând în mod corect vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.142 lit.a din Legea nr.8/1996, cu aplicarea art.13 pen. aplicând acestuia o pedeapsă corect individualizată în limitele prevăzute de lege pentru această infracțiune, care este pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani.
Chiar dacă inculpatul nu posedă antecedente penale, instanța de apel consideră că nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea acestuia, cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, raportat la amploarea activității infracționale și la cuantumul prejudiciului cauzat părților civile, prejudiciu care depășește suma de 6 miliarde lei vechi, nu a fost recuperat și nu s-a făcut dovada existenței posibilității de recuperare a acestuia, inculpatul nedeținând bunuri care să acopere valoarea prejudiciului.
De altfel reținerea circumstanțelor atenuante este facultativă pentru instanță, aceasta neavând obligația reținerii lor chiar dacă constată existența împrejurărilor ce pot constitui circumstanțe atenuante.
Referitor la apelul declarat de către Arts. curtea reține că într-adevăr această apelantă a înregistrat plângere în cursul urmăririi penale, aflată la fila 37-42 di dosarul de urmărire penală, însă prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru comiterea vreunei infracțiuni contra acestei firme, nereținându-se că ar exista opere care să aparțină acesteia și care să fi fost reproduse de inculpat.
Apelanta Arts. nu a fost enumerată în rechizitoriu printre părțile civile care ar urma să fie citate în procesul penal.
Într-o astfel de situație apelanta avea la dispoziție procedura reglementată de art.2781din Codul d e procedură penal, respectiv putea să se adreseze instanței cu o plângere împotriva soluției adoptate de procuror, în situația în care s-a considerat nedreptățită.
Cum apelanta nu a avut calitate procesuală în fața primei instanțe, în mod corect instanța de fond nu a dispus obligarea inculpatului la plata vreunei despăgubiri în favoarea acesteia.
Reținând că apelanta nu se află printre persoanele care potrivit prevederilor art.362 pr.pen pot ataca cu apel hotărârea, curtea urmează respinge ca inadmisibil, în baza art.379 pct.1 lit.a pr.pen. apelul declarat de ARTS., cu sediul în Statele Unite ale Americii, 209, CA 94065-175, prin reprezentant, cu sediul în B, strada dr.- nr.8, sector 5.
În baza art.189 pr.pen. se va stabili suma de 50 lei ca onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av., care s-a prezentat la două termene de judecată și a studiat dosarul, sumă ce se va avansa din.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. vor fi obligați inculpatul și Arts. prin reprezentant să plătească sumele de câte 200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.1 lit.b pr.pen. respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul, domiciliat în,-, județul B N, împotriva sentinței penale nr.335 din data de 24.06.2008 a Tribunalului Cluj.
În baza art.379 pct.1 lit.a pr.pen. respinge ca inadmisibil apelul declarat de ARTS., cu sediul în Statele Unite ale Americii, 209, CA 94065-175, prin reprezentant, cu sediul în B, strada dr.- nr.8, sector 5.
În baza art.189 pr.pen. stabilește suma de 50 lei ca onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av., sumă ce se va avansa din.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. obligă pe inculpat și pe Arts. prin reprezentant să plătească sumele de câte 200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpatul și de la comunicare cu Arts. prin reprezentant și cu celelalte părți.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - --
Red./
3 ex./29.12.2008
Jud.fond.
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Monica Rodina
