Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 100/2009. Curtea de Apel Oradea

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.100/A/2009

Ședința publică din 03 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Munteanu Traian JUDECĂTOR 2: Popovici Corina

Judecător: - -

Grefier: - -

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.

S-au luat în examinare apelurile penale declarate de inculpații apelanți, fiul lui și, născut la data de 18.04.1962 și, fiul lui și, născut la data de 20.11.1949, ambii aflați în Penitenciarul Oradea, împotriva sentinței penale nr.220/P din 06 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, inculpații fiind trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor de bancrută frauduloasă prev. de art.143 alin.2 lit.a din Legea nr.85/2006 și instigare în forma participației improprii la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.31 alin.2 Cod penal raportat la art.290 alin.1 Cod penal în condițiile art.33 lit.a Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul apelant în stare de arest și asistat de către apărătorii săi aleși av. și av. în baza delegațiilor de la dosar și inculpatul apelant în stare de arest și asistat de către apărătorul său ales av. în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar și interpretul de limbă ă HG, lipsă fiind partea civilă intimată - SRL prin lichidator judiciar Casa de Insolvență Transilvania.

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:

Instanța procedează la audierea inculpaților apelanți și, declarațiile acestora fiind consemnate în procesele verbale atașate separat la dosarul cauzei.

Nefiind excepții sau alte cereri de formulat, instanța procedează conform dispozițiilor art.465 din Codul d e procedură penală și acordă părților cuvântul în susținerea apelurilor formulate de către inculpați.

Avocat pentru inculpatul apelant arată instanței că susține apelul penal formulat de către inculpat împotriva hotărârii instanței de fond prin care acesta a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare în regim de detenție cu aplicarea art.71 și 64 lit.c din Codul penal și art.117 din același cod. Consideră că hotărârea apelată este nelegală și netemeinică solicitând în principal desființarea acesteia și achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.e Cod procedură penală raportat la art.51 Cod penal, iar în subsidiar dacă se va aprecia vinovăția inculpatului a se constata că pedeapsa aplicată este mult prea severă raportat la împrejurările concrete ale săvârșirii faptei și totodată a se înlătura dispozițiile art.117 Cod penal. Învederează instanței că inculpații au venit în România ca investitori în urmă cu 9 ani, au clădit o întreprindere, au realizat o investiție de 1,5 miliarde de Euro, au dat locuri de muncă oamenilor, iar în opinia sa această firmă a fost dusă voit la faliment întrucât administratorul care se ocupa de această societate nu a gestionat cum trebuia, iar inculpatul nu a știut nimic, nu i s-a comunicat hotărârea de insolvență și nu i s-a adus la cunoștință despre faptul că firma intrase în faliment. Consideră că acest om onest nu merită pedeapsa care i-a fost aplicată și nu cu modalitatea de executare care s-a apreciat de către instanța de fond.

Avocat pentru inculpatul apelant depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri și concluzii scrise.

Solicită instanței admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr.220/2009 pronunțată de Tribunalul Bihor și după rejudecarea cauzei a se dispune în principal achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.e Cod procedură penală raportat la art.51 Cod penal, întrucât există vreuna din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei respectiv eroarea de fapt, achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii respectiv latura subiectivă, iar în baza art.350 pct.2 Cod procedură penală a se dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv. În subsidiar solicită reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul reținerii în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.a și c și pe cale de consecință a se face aplicarea art.76 lit.e Cod penal în sensul reducerii pedepsei aplicate sub minimul special. Totodată solicită în baza art.81 Cod penal a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar în baza art.350 pct.3 lit.b Cod procedură penală a se dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului. De asemenea solicită înlăturarea din sentința apelată dispoziția de expulzare a inculpatului prev. de art.117 Cod penal. Apreciază că inculpatul se află în eroare de fapt întrucât nu cunoștea la data ridicării utilajelor situația juridică a - SRL în sensul că aceasta era în stare de insolvență și că societatea era în stare de faliment, întrucât acesta avea doar calitatea de asociat în cadrul societății, fără să aibă un rol activ în derularea activității executive și nefiind reprezentant legal al acesteia. Susține că acest lucru este confirmat de martorul care a declarat în fața instanței că nu avea raporturi cu acesta ci doar cu celălalt coinculpat, ba mai mult decât atât martorul a arătat că nu a comunicat deloc cu în ultimele șase luni. În al doilea rând la data săvârșirii faptei reținute în sarcina inculpatului, acesta avea reprezentarea faptului că utilajele care urmau să fie ridicate din localitatea Aleșd erau proprietatea - SRL. Totodată, învederează instanței că faptei reținute în sarcina inculpatului îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii respectiv latura subiectivă. Solicită a se constata că organele de cercetare penală au încălcat dispozițiile art.68 al.2 Cod procedură penală respectiv deși știau încă din data de 19.10.2009 faptul că la data de 21.10.2009 urmează să sosească două tiruri trimise de inculpați pentru a încărca toate bunurile și actele firmei, aceștia au încurajat și determinat inculpații să continue activitatea prezumat infracțională în loc să ia măsuri active de prevenire. În subsidiar solicită reținerea circumstanțelor atenuante astfel cum a arătat mai sus în sensul reducerii pedepsei spre minimul special iar în baza art.81 Cod penal a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei. La individualizarea pedepsei solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul este o persoană cu un trecut nepedepsit, asociat în mai multe societăți comerciale care au sute de angajați, are o familie închegată, activ și respectat în viața socială din Ungaria și Slovacia, a avut o atitudine sinceră și constantă în cursul urmăririi penale și al judecății și nu în ultimul rând a se constata că nu există un prejudiciu.

Avocat pentru inculpatul apelant solicită instanței admiterea apelului formulat de inculpat și desființarea hotărârii instanței de fond, iar în urma reaprecierii probelor de la dosar a se pronunța o nouă hotărâre legală și temeinică. Referitor la înregistrările telefonice realizate solicită în temeiul art.64 al.2 Cod procedură penală înlăturarea acestora ca probe din cadrul procesului penal deoarece au fost realizate în mod nelegal. Astfel arată că autorizația de interceptare provizorie a fost dată de către un procuror necompetent sub aspectul competenței materiale, procurorul făcând parte din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, iar infracțiunea pentru care se formulase plângerea se circumscria celei de bancrută frauduloasă, infracțiune pentru care competența aparține Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, cel care a și efectuat ulterior urmărirea penală, iar potrivit art.197 al.2 din Codul d e procedură penală, nerespectarea dispozițiilor privind competența după materie sunt prevăzute sub sancțiunea nulității absolute. Totodată, arată că înregistrările telefonice au fost realizate anterior începerii urmăririi penale în cauză, respectiv anterior datei de 22.10.2009, iar astfel de interceptări nu pot fi realizate în cursul actelor premergătoare. Referitor la provocarea infracțiunii, apreciază că au fost încălcate dispozițiile art.68 alin.1 și 2 Cod procedură penală, iar referitor la procesul verbal de consemnare a actelor premergătoare ce trebuia întocmit în conformitate cu dispozițiile art.224 al.3 Cod procedură penală solicită a se constata că acesta nu există, astfel că toate actele realizate de către organele de urmărire penală anterior începerii urmăririi penale nu pot fi folosite ca probe în cadrul procesului penal. Referitor la infracțiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată solicită instanței, în principal, achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.a Cod procedură penală, apreciind că fapta nu există. În subsidiar solicită achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.c Cod procedură penală, apreciind că fapta nu a fost săvârșită de către inculpatul, iar în cu totul subsidiar solicită reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatului în temeiul art.74 al.1 lit.a Cod penal și reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, după care, în temeiul art.81 Cod penal a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei. Referitor la infracțiunea de bancrută frauduloasă solicită în principal achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penală, apreciind că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii subiective, iar în subsidiar solicită a se reține circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului în temeiul art.74 alin.1 lit.a Cod penal, respectiv conduita bună a inculpatului anterior săvârșirii infracțiunii, aspect confirmat de lipsa antecedentelor penale atât în Ungaria cât și în România conform cazierului depus la dosar. Solicită a se avea în vedere că inculpatul este la primul contact cu legea penală, este un om de afaceri care a investit sume importante de bani în România, are o familie și trei copii din care o de 11 ani, a împlinit vârsta de 60 ani, astfel apreciază că scopul pedepsei poate fi atins fără privarea acestuia de libertate. Referitor la sporul de 2 luni aplicat inculpatului solicită a se avea în vedere că există contradicții între considerente și dispozitiv, atâta timp cât în considerentele hotărârii nu se vorbește de aplicarea unui spor, pe când în dispozitivul hotărârii se face mențiune în sensul aplicării unui spor de 2 luni închisoare. Referitor la expulzarea inculpatului, apreciază că nu se impune această măsură de siguranță deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.111 alin.1 Cod penal.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a apelului penal declarat de inculpatul apelant și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond, arătând că nu se justifică nici soluția de achitare și nici redozarea sau reducerea pedepsei aplicate acestui inculpat, având în vedere declarația martorului care se coroborează cu toate declarațiile date în dosar. Totodată, referitor la apelul inculpatului apelant solicită instanței respingerea acestuia sub toate aspectele invocate ca fiind neîntemeiate, iar nelegalitatea înregistrărilor telefonice astfel cum s-a invocat de către apărare este nefondată. Consideră că față de toată activitatea infracțională și scopul urmărit, simpla absență a antecedentelor penale sau vârsta inculpaților nu pot fi reținute de instanță.

Inculpatul apelant, prin intermediul interpretului de limbă ă, achiesează la cele învederate de către apărătorii săi aleși, precizând că nu știa faptul că societatea este în faliment, acum este privit în societatea de afaceri ca un criminal, a dorit să participe în alegeri pentru funcția de deputat și consideră că a fost atras într-o capcană și păcălit să vină în România, întrucât a aflat acest lucru după arestarea sa.

Inculpatul apelant, prin intermediul interpretului de limbă ă, achiesează la cele arătate pe larg de către apărătorul său ales, arătând că a investit mulți bani în România cu intenții serioase, a crezut că va fi o afacere bună și chiar a primit un premiu la sfârșitul anului 2008 la B pentru cele mai multe produse noi din România, are trei copii dintre care unul este psiholog, unul urmează cursurile unei facultăți și celălalt este minor, nu a avut niciodată probleme cu legea și nici probleme împotriva lui.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.220/P din 06 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art. 334 Cod procedură penală s-a respins cererea formulată de inculpați privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de bancrută frauduloasă prev. de art. 143 al. 2 lit. a din Legea nr. 85/2006 în infracțiunea de sustragere de sub sechestru prev. de art. 244 alin. 1 Cod penal

În baza art. 143 al. 2 lit. a din Legea nr. 85/2006 modificata și completată a fost condamnat inculpatul, cetățean slovac, fiul lui și, născut la data de 18.04.1962 în Streda - Slovacia, domiciliat în 41, 92901 Streda, Slovacia, CNP -/6648, în prezent aflat în Penitenciarul Oradea, la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art. 71 Cod penal i s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. c Cod penal cu titlu de pedeapsă accesorie

II. În baza art. 143 al. 2 lit. a din Legea nr. 85/2006 modificata și completata a fost condamnat inculpatul, cetățean, iul lui și, născut la data de 20.11.1949 în loc., Ungaria, domiciliat în Budapesta,-,. 2,. 5, Ungaria, posesor al pașaportului cu seria -, în prezent aflat în Penitenciarul Oradea, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 290 al. 1 Cod penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a Cod penal, art. 34 lit. b Cod penal Cod penal s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care s-a adaugat un spor de 2 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 2 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art. 71 Cod penal i s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. c Cod penal cu titlu de pedeapsă accesorie

În baza art. 65 Cod penal i s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1lit. c Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale

În baza art. 7 alin. 2 coroborat cu art. 21 lit. g din Legea 26/1990 modificata și completata s-a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni la Oficiul Registrul Comerțului

În baza art. 350 Cod de procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților durata reținerii si arestului preventiv de la 21 octombrie 2009 la zi

În baza art. 117 Cod penal s-a dispus expulzarea inculpaților după executarea pedepsei închisorii

În baza art. 118 lit. b Cod de procedură penală s-a dispus confiscarea în favoarea statului și anularea ca false a următoarelor acte: aviz de însoțire a mărfii nr. 0011/21.10.2209 încheiat între furnizor - SRL și cumpărător și scrisoarea de transport emisă pe baza acestui aviz, acte aflate la filele 46 - 50 din dosarul de urmărire penală și aviz de însoțire a mărfii nr. 0010/21.10.2209 încheiat între furnizor - SRL și cumpărător și scrisoarea de transport emisă pe baza acestui aviz, acte aflate la filele 51-57 din dosarul de urmărire penală

S-a constatat că partea vătămată - SRL prin lichidator judiciar Casa de Insolvență Transilvania, nu a formulat pretenții civile in cauză, prejudiciul fiind recuperat

În baza art. 191 al. 2 Cod de procedură penală au fost obligați fiecare inculpat la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, în data de 21.10.2009, în calitate de asociați ai Aleșd, societate aflata în faliment judiciar, au sustras evidentele debitorului și au ascuns o parte din activul acestei societăți prin încărcarea lor și transportarea spre Ungaria, în baza unor acte de transport falsificate, din dispoziția inculpatului.

Inculpatul și inculpatul sunt asociați în cadrul Aleșd cu o cota de participare de 40%, respectiv 30% din capitalul social, împreuna cu al treilea asociat. Aceasta societate a fost înființata în anul 2000, cu sediul social în orașul Aleșd,-, având ca obiect principal de activitate fabricarea produselor din carne, fără sucursale, subunitati, filiale sau sedii secundare și puncte de lucru (certificat constatator ORC B - fila 125 și modificare act constitutiv - 166 dos. up).

De la data de 16.03.2007 și până în data de 15.04.2009, administrator al acestei societăți a fost martorul (fila 237 dos. up), data la care, prin actul constitutiv cu data certa nr. 1659/15.04.2009, asociații, și au dispus numirea în calitate de administrator a lui (certificat constatator ORC B - fila 125 și modificare act constitutiv - 166 dos. up), invocând în declarațiile de inculpați împrejurarea ca vechiul administrator și-ar fi exercitat deficitar atribuțiile de administrator și ar fi adus firma în aceasta situație delicata financiar. Or, aceste susțineri sunt contrazise flagrant de celelalte probe aflate la dosar ce arata ca situația financiara a - SRL Aleșd nu a fost deloc fericita nici anterior numirii ca administrator a martorului. Astfel, atât în anul 2007 cat și în 2006, adică anterior numirii lui ca administrator al acestei societăți, profitul a fost 0.00 lei (fila 237 dos. up)

Începând din toamna anului 2008, problemele financiare ale s-au acutizat, astfel încât s-a ajuns ca diverși creditori sa demareze procedura executării silite împotriva societății, demersuri materializate inclusiv în instituiri de măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile ale acestei societăți (declarație martor și declarații inculpați). Totodată, în aceeași perioada, au existat demersuri de vânzare a societății însă, data fiind situația economica generala, nu s-a reușit acest lucru (declarație martor ).

Urmare a acestor dificultati financiare, în data de 02.04.2009, s-a pronunțat la cererea creditorului Unitatea Administrativ-Teritoriala Aleșd, sentința nr. 815/F/02.04.2009 în dosar nr- al Tribunalului Bihor, Secția Comerciala, contencios Administrativ și Fiscala, hotărâre definitiva și executorie prin care s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei împotriva debitorului, fiind desemnata în calitate de administrator judiciar Casa de Insolventa Transilvania.

S-a remarcat împrejurarea ca, imediat după deschiderea acestei proceduri, adică în data de 15.04.2009, cei trei asociați, cetățeni i și slovaci, cu domiciliile în străinătate, s-au întâlnit la Aleșd și au dispus numirea unui alt administrator al - SRL, deși, în fapt, acești asociați au continuat sa păstreze legătura în tot ceea ce privește societatea cu vechiul administrator - martorul. De altfel, chiar în declarațiile lor, inculpații recunosc ca, ulterior momentului schimbării administratorului, au inteles sa lase sarcina de a răspunde de societate tot martorului (declarația inculpatului - fila 220 up "arat ca numitul s-a ocupat de aceste utilaje, intrucat acesta, desi a fost revocat din functia de administrator, a ramas sa indeplineasca functia de director").

Astfel, inculpații au afirmat în repetate rânduri ca martorul nu le-a spus nimic până în data de 21.10.2009 despre situația de insolventa, respectiv lichidare judiciara în care se afla societatea. Deci, deși acești asociați au dispus numirea unui alt administrator, și după acest moment au inteles sa păstreze legătura cu vechiul administrator în tot ceea ce privea - SRL. Aceasta stare de fapt rezulta, de altfel și din declarația martorului care a recunoscut ca ulterior datei de 15.04.2009, asociații i-au cerut sa aibă grija în continuare de firma până se va întoarce noul administrator și când va fi predata pe hârtie gestiunea (decl. dos instanța).

Prin sentința nr. 1475/F/18.06.2009 pronunțata în dosarul nr- al Tribunalului Bihor Secția Comerciala, Contencios și Administrativ Fiscala s-a dispus începerea procedurii falimentului debitorului - SRL și desemnarea în calitate de lichidator a Casei de Insolventa Transilvania, dizolvarea societății debitoare și ridicarea dreptului de administrare a debitorului, sigilarea bunurilor din averea debitorului și fixarea termenului pentru continuarea procedurii în data de 22.10.2009.

După pronunțarea acestei hotărâri, în data de 16.07.2009 s-a procedat la efectuarea unui inventar al bunurilor aparținând (fila 70-81 dos. up), bunuri ce au fost predate în custodie de către lichidatorul judiciar martorului în data de 17.07.2009 (fila 69 dos. up).

La dosar nu exista dovada comunicării către cei doi inculpați, în calitate de asociați, a deschiderii procedurii insolventei sau a falimentului. Dar, aceste comunicări se efectuează către societatea reprezentata prin administratorul desemnat chiar de către asociați. Ca atare, nu poate fi imputata niciunei alte persoane decât asociaților împrejurarea ca au decis alegerea în calitate de administrator a unei persoane care după investirea sa cu atribuțiile specifice funcției de administrator a parasit definitiv tara și nu s-a mai prezentat deloc la sediul societății pe care ar fi trebuit sa o administreze. Cu atât mai mult cu cat, a lipsit cu știința asociaților, așa cum arătam mai sus.

Pe de alta parte, sub aspectul laturii subiective a infracțiunii de bancruta frauduloasa cu care a fost sesizata instanța, nu interesează modalitatea efectuării actului procesual al comunicării deschiderii procedurii insolventei sau falimentului, ci doar daca cei doi inculpați cunoșteau sau nu, în fapt, ca procedura falimentului a fost deschisa.

Or, clarificarea acestui fapt rezulta din mijloacele de proba administrate în cauza. Astfel, în data de 19.06.2009, lichidatorul judiciar Casa de Insolventa Transilvania a expediat prin fax creditorului notificarea privind deschiderea procedurii de falimentului cu privire la societatea comerciala SRL Aleșd, cu mențiunea, printre altele, ca odată cu deschiderea procedurii toate celelalte acțiuni legale împotriva debitorului sunt suspendate (fila 44 și 45 dos up). Potrivit chiar declarației inculpatului (fila 193 up), el, împreuna cu inculpatul dețin calitatea de asociați în cadrul din Ungaria (inculpatul "detin calitatatea de asociat si director general in cadrul Budapesta", inculpatul "sunt administrator al " fila 220 up). Aceste probe se coroborează și cu declarațiile martorului date atât în cursul urmăririi penale cât și a judecații în care acesta afirma ca era de față, în biroul firmei lui din Budapesta când s-a primit notificarea în limba engleza expediata de către Casa de Insolventa Transilvania și când în prezenta celor doi inculpați s-a trecut la traducerea ei în limba

Deși inculpații au negat în față instantei ca au cunoștința despre aceasta notificare, poziția lor a fost diferita în unele din declarațiile din cursul urmăririi penale. Astfel, inculpatul a declarat ca "notificarea in limba engleza trimisa de Casa de Insolventa Transilvania descoperita in servieta mea am descoperit-o eu personal in Budapesta in iunie 2009, ocazie cu care l-am sunat pe sa-l intreb de acel act, intrucat am vazut in cuprinsul actului denumirea mi-a spus atunci ca a fost desemnata o firma lichidatoare. sa mai arat ca in cursul lunii iunie 2009, dupa primirea notificarii in limba engleza, am mers cu aceasta la al treilea asociat, la, care este lichidator in Ungaria si care a citit acea notificare in limba engleza, dupa care, in prezenta mea, l-a sunat pe, intrucat nu intelegea clar" fila 364 up.

Rezulta destul de limpede ca inculpatul recunoaște ca primit aceasta notificare, ca a aflat cu acest prilej ca a fost desemnat un lichidator în cauza și ca a discutat despre aceasta notificare inclusiv cu o persoana ce avea calitatea de lichidator în Ungaria și care cunoștea și limba engleza!!!

De asemenea, în condițiile în care inculpații se prevalează de lipsa dovezii unei comunicări a deschiderii acestei proceduri, la dosar exista dovada ca o alta societate - - SRL, ai căror asociați sunt tot inculpații și (fila 176 up), cu sediul în același imobil ca și - SRL și SRL - societate creditoare a - SRL a avut cunoștința despre deschiderea procedurii de faliment, participând la acesta în calitate de creditoare (fila 118 up).

Mai mult, inculpatul folosește în data de 6.10.2009, cu 5 zile înainte de comiterea faptei reținute în sarcina sa, cuvântul "lichidator" în convorbirea telefonica purtata cu martorul, referitor la bunurile - SRL.: "totul trebuie sa fie,. Tu poți sa spui ca ai predat totul noului administrator. Sa fie predat totul. De ce sa ramana restul? Nu se mai uita nimeni peste ele retroactiv, nici lichidatorul, nici altcineva" (fila 312 up). Aceasta convorbire înregistrata intre inculpatul și martorul, fostul administrator al - SRL arata însă și semnificația numirii unui nou administrator în persoana lui, care imediat după semnarea actelor la notarul public a și dispărut.

De asemenea, martorul Aladar, o persoana de încredere a inculpatului a afirmat în cursul urmăririi penale ca "cunosc de la ca firma este în faliment" și ca "cunoșteam faptul ca firma este în insolventa dar nu știam ca nu avem voie sa luam bunurile respective" (fila 19 si 39 up). În fața instanței martorul a revenit și a circumstanțiat aceste declarații afirmând ca "este posibil sa fi auzit în biroul lui din Budapesta acest lucru", respectiv ca firma este în faliment, dar ca nu are aceasta certitudine.

Un alt mijloc de proba ce se coroborează cu cele amintite deja sunt declarațiile martorului care a arătat în mod repetat ca a adus la cunoștința inculpatului, cu care a păstrat legătura telefonica și cu care a avut de regula întâlniri, împrejurarea ca firma a intrat în faliment, în contextul în care acest inculpat ii cerea sa pregătească bunurile - SRL pentru a fi transportate în Ungaria, iar martorul ii atrăgea atenția ca el va răspunde întrucât toate aceste bunuri i-au fost lăsate lui în custodie. De asemenea, în declarația data în fața instanței, martorul a arătat ca a purtat o discuție cu cei doi inculpați imediat după data de 18.06.2009, când s-a deplasat la Budapesta, discuția având ca obiect tocmai procedura falimentului și durata estimata a acestei proceduri.

În aceste împrejurări, începând din luna august 2009, inculpatul a început sa ii solicite martorului telefonic sau verbal la întâlnirile directe sa ajute la transferul bunurilor aparținând în Ungaria, unde urma sa se deschidă o alta societate cu același profil. De altfel, intr-una dintre declarații, inculpatul recunoaște ca l-a chemat pe martorul în Ungaria și au discutat despre deschiderea unei alte societăți cu același profil ca și - SRL Aleșd și unde trebuiau transferate utilajele - fila 218 up.

Întrucât martorul i-a atras atenția ca, în calitate de custode al bunurilor, nu poate fi de acord cu aceasta operațiune, întrucât ar putea răspunde penal, inculpatul i-a promis ca se va deplasa în România, împreuna cu administratorul din Ungaria, căruia martorul "ii va preda toate utilajele și atunci va fi în regula". Mai mult, martorul i-a atras atenția inculpatului ca "nu se poate face acest lucru, întrucât politia din Aleșd este cu ochii pe ". Aceasta solicitare, inculpatul a reiterat-o de mai multe ori și în cursul lunilor septembrie și octombrie și, de asemenea, cu prilejul unei întâlniri care a avut loc în Ungaria, în cursul lunii octombrie. De fiecare data, potrivit declarației martorului, s-a refuzat solicitarea inculpatului, astfel încât, cu prilejul convorbirii din 16 sau 17 octombrie, inculpatul a proferat amenințări către martorul, spunându-i ca, daca nu se face lucrul acesta, va avea probleme grave. De menționat ca, o data cu utilajele, în cadrul acestor din urma convorbiri, inculpatul i-a cerut martorului sa pregătească, pe lângă utilajele, și calculatoarele firmei, precum și actele contabile.

De asemenea, inculpatul i-a cerut martorului sa pregătească actele de transport pentru cele două camioane în care vor fi încărcate bunurile. Astfel, așa cum reiese din înregistrările convorbirilor telefonice înregistrate, convorbiri purtate intre inculpatul și martorul, inculpatul i-a solicitat martorului sa le întocmească, indicându-i și ce sa completeze în rubricilor acestor înscrisuri - fila 322 up - -: "pentru ca ai zis ca eu trebuie sa-l fac și ar trebui sa mi le trimiți prin sms, pentru caar fi bine scos ceva la calculator sau ceva, pentru ca, cum sa-ti spun?.Sa fie totul în regula. Cu toate ca daca spui ca totul e okși ar trebuit sa iau un întreg, înțelegi? Pentru ca altfel și-ar fi dat seama la vama ca e veche, expiratazice aici la ca cine trimite, cui trimite. Apoi data descărcării, deci unde se va descarca. Acolo ce naiba scriu?", răspunsul inculpatului fiind "scrie Budapesta" fila 328 up.

În fața acestei amenințări, martorul a luat legătura, în data de 15.10.2009, cu martorul, reprezentant al Casei de Insolenta Transilvania, căruia i-a comunicat toate aspectele discutate cu inculpatul. Martorul, la rândul sau, în data de 19.10.2009, a formulat o sesizare către Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, prin care se învedera organelor judiciare ca deține informații cu privire la o posibila încercare de sustragere a unor bunuri și acte din patrimoniul, sens în care se solicita efectuarea demersurilor necesare pentru a împiedica eventualele asemenea acțiuni (fila 1 dos. UP).

În dimineața zilei de 21.10.2009 cei doi inculpați, împreuna cu martorii, Aladar și, în două autoturisme au intrat în România prin punctul de frontiera, l-au luat din O și pe martorul după care s-au îndreptat spre Aleșd, unde au ajuns la sediul - SRL în jurul orei 7.00 am. În același loc și aproape în același timp au ajuns și două autotractoare cu remorci conduse de către martorii și, remorci în care martorii din autoturisme și inculpatul au început sa încarce utilajele de la - SRL, actele contabile și diverse alte bunuri ca telefoane, haine, etc. până în jurul orei 14 când au pornit spre Ungaria, fiind opriți însa la intrarea în O de către organele de politie. La încărcarea bunurilor arătate a participat pentru o scurta perioada de timp și inculpatul care în cea mai mare parte a dormit însă.

La controlul autovehiculelor oprite s-au găsit următoarele bunuri:

- în autoturismul BMW X5 - 4 monitoare Samsung, 1 back-ups, 1 receptor telefon Panasonic, 1 mouse, cablu conexiune PC, 1 cablu prelungitor cu 5 prize, 1 telefon fax Panasonic, 1 sacosa nailon cu mai multe documente aparținând - SRL Aleșd, 1 ștampila - SRL Aleșd, 1 trofeu obținut de către - SRL și o diploma aparținând aceleiași societăți, precum și o servieta cu mai multe documente printre care și un registru de avize de însoțire marfa

- în autoturismul model Mercedes nu au fost identificate bunuri sau obiecte care sa aibă legătura cu cauza

- în remorca autotractorului Volvo cu nr. de înmatriculare 671 au fost identificate următoarele bunuri: 1 liftboy, 1 mașina de făcut fulgi de, 3 benzi rulante transportoare, 2 suporturi utilaj saramurare, 1 panou electric utilaj saramurare, 2 utilaje pentru umplut pungi cu carne, 6 bucati paleti din plastic, 2 bucati transpaleti și 4 placi inox pentru utilaj depanerare

- în remorca autotractorului marca cu nr. de înmatriculare 172 au fost găsite următoarele bunuri: 4 unitati centrale de calculator, mai multe cutii din carton și sacose din nailon în care erau acte contabile aparținând firmei Aleșd din perioada 2000-2009, 5 imprimante, 1 calculator electric, 1 monitor PC, 1 utilaj pentru panerarea cărnii, 1 cantar digital, 18 combinezoane, 1 cantar electronic, 200 bucati huse pantofi, 100 bucati de fileu cu clip, 200 masti UF, 2 recipiente pentru saramurare, 1 aparat de clipsat, 1 ghilotina pentru tăiat carne congelata, 1 mașina de lipit pungi, 1 mașina de tocat carne, 1 caseta metalica de valori, 1 cantar de pardoseala, 8 cuve transport carne si 1 cantar de 1.500 kg

Apărarea inculpatului cu ocazia primei audieri de către organele judiciare a încercat sa acrediteze ideea ca s-a deplasat în România la cererea martorului, director al firmei din Budapesta care i-ar fi transmis ca bunurile - SRL Aleșd sunt proprietatea firmei sale (fila 20 up). Aceeași apărare a fost formulata și de către inculpatul care a susținut ca s-a deplasat în România pentru a ridica utilaje ce aparțin - SRL Aleșd și a le transporta în Ungaria la Budapesta la firma în contul unei datorii de 100.000 euro- fila 21 up.

Ulterior, pozițiile celor doi inculpați au suferit mai multe modificări esențiale. Astfel, în fața instanței, inculpatul a afirmat ca: "în legătura cu acest transport, afirm ca s-a inteles cu si pentru a efectua acest transport, fiind cel care a închiriat camioanele.motivul pentru care eu m-am deplasat la Aleșd în 21.10.2009 a fost acela de a discuta cu despre vanzarea firmei și a imobilului in care se afla aceasta firma. ca se va deplasa si la Aleșd în aceeași zi, dar eu am venit cu și nu am avut nici o înțelegere cu ".

Or, inculpatul se contrazice în acest fel atât cu propriile declarații date anterior cât și cu celelalte probe administrate în cauza, dovedind cu prisosința nesinceritatea manifestata în fața organelor judiciare și încercarea de a acredita alte variante de desfășurare a acțiunii sale, altele decât cea veridica.

Aceasta declarație data în fața instanței vine în flagranta contradicție cu declarațiile martorului care a declarat ca "în data de 19.10.2009, m-a sunat pe telefonul mobil si m-a rugat sa merg cu el pana în România pentru a-l ajuta sa incarce utilaje. Nu l-am intrebat pe acesta mai multe detalii referitor la ce trebuia sa facem in Romania.pana am ajuns la firma, unde mi-a comunicat ca trebuie sa incarcam doua tiruri cu utilaje aflate in magazia firmei"(fila 14 si 37 dos. up).

De asemenea, cel de-al doilea martor indicat de către inculpat ca ar fi încheiat o înțelegere cu martorul, respectiv a declarat ca "în data de 19.10.2009, am fost contactat de către, care m-a rugat sa-l însoțesc până în România, pentru a-l ajuta sa încarce niște utilaje".

Ca atare, chiar martorii care l-au însoțit pe inculpat din Ungaria, unii dintre ei fiind chiar angajați ai firmelor la care inculpații sunt asociați, contesta starea de fapt relatata. Astfel martorul Aladar a arătat ca ", seful meu, sunt proprietarii unei firme numite din Budapesta, avand ca obiect de activitate comercializarea produselor din. Mentionez ca este doar un simplu administrator, iar numitul este angajat ca muncitor la firma "fila 40 up.

Totodată s-a impus a se aminti faptul ca martorul avea un interes personal ca bunurile - SRL Aleșd sa nu fie sustrase din activ întrucât era unul dintre creditorii acestei societăți cu o suma importanta. Astfel, potrivit tabelului preliminar al creanțelor din data de 24.07.2009 (fila 65-66 up), este creditor al cu o creanța de 165.590,04 lei, reprezentând 10,84% din totalul creanțelor tuturor creditorilor acestei societăți. Or, în condițiile în care ar fi fost de acord cu transportul acestor bunuri în Ungaria devine evident ca creanța sa nu ar mai fi putut fi realizata nici măcar în parte. De altfel, în convorbirea telefonica purtata cu o persoana martorul se plânge acestuia ca "și pe mine m-au fraierit. Am luat două împrumuturi de la banca pe care le-am băgat în firma, iar acum nu pot sa le achit" fila 326 up.

Faptul ca inculpatul a fost implicat pe deplin în operațiunea de pregătire și transport a bunurilor - SRL din Aleșd spre Ungaria reiese și din conținutul convorbirilor telefonice purtate cu martorul. Astfel, în data de 16.10.2009, inculpatul i-a spus martorului: ", scoate dintre acte ce se poate, cele referitoare la utilaje, daca le ai sau cele cu privire la construcție, poate le vom putea folosi. Acestea doua sunt importante, restul nu e așa de important, dar astea contează. Eu am nevoie de aceste documente si daca poți, pune-le separat. O sa le duc eu cu mașina mea, nu le băgați în camion" (fila 311 dos up).

În data de 20.10.2009, cu o zi înainte de venirea în România, inculpatul ii spunea martorului: "acum, ori mâine le smulgem, ori azi. Daca poți. Daca oricum desfaceți.Ar trebui carate acolo înăuntru, pentru ca de acolo e mai simplu de încărcat "(fila 321 dos. up).

Mai mult, inculpatul a susținut ca nu a existat nicio înțelegere cu inculpatul pentru a veni în România împreuna, fiecare având alt scop al calatoriei și s-au întâlnit intamplator la Aleșd. Astfel, inculpatul a afirmat în față instanței ca "motivul pentru care au m-am deplasat la Aleșd în 21 octombrie a fost acela pentru a discuta cu despre vânzarea firmei - SRL și a imobilului în care se afla aceasta firma". Însă, inculpatul, întrebat fiind despre vizita sa la Aleșd în data de 21 octombrie a relatat ca s-au vizat bunurile respective, cu mențiunea ca știa ca ele aparțin - SRL, dar "e posibil ca celalalt inculpat, asociatul sa cunoasca mai multe". Însă, faptul ca afirmațiile sale nu sunt reale rezulta și din conținutul convorbirilor înregistrate și purtate cu martorul, respectiv în convorbirea din dimineata zilei de 21 octombrie 2009 când inculpatul ii spune martorului "intarziem puțin, pentru ca suntem inca aici, la, îl asteptam pe și restul. Au zis ca vor ajunge în câteva minute" fila 330 up.

Față de aceste vadite contradicții și față de lipsa de sinceritate stabilita fără urma de îndoiala, instanța a retinut din declarațiile inculpatului doar acele elemente de fapt ce se coroborează cu celelalte mijloace de proba administrate în cauza.

Inculpatul a avut o poziție mult mai constanta susținând pe parcursul urmării penale și al judecații ca s-a deplasat în România pentru a transporta aceste bunuri, întrucât știa ca ele aparțin - SRL, dar nu avea cunoștința despre deschiderea procedurii de insolventa sau faliment privind pe - SRL Aleșd. Însă, așa cum am arătat mai sus, probele administrate stabilesc cu certitudine împrejurarea ca ambii inculpați cunoșteau cu mult anterior datei de 21 octombrie 2009 despre deschiderea procedurii de faliment, iar deplasarea lor la Aleșd a vizat în mod evident sustragerea bunurilor societății comerciale SRL urmăririi creditorilor. Întrucât s-a stabilit pe baza probatoriului administrat ca cei doi inculpați cunoșteau despre deschiderea procedurii falimentului, contractul de împrumut pretins a fi fost încheiat intre - SRL Aleșd și - SRL Aleșd, precum și facturile pretins a fi fost emise inca din martie 2009 nu mai au nicio relevanta în cauza, cu atât mai mult cu aceste facturi nu au fost înscrise în contabilitate și martorul ca ar fi emis asemenea facturi în numele - SRL.

Mai mult, deși inculpatul a susținut în sprijinul acestei aparari ca ".utilajele pe care noi le-am încărcat azi au parasit societatea in cursul lunii aprilie sau mai 2009 si au fost aduse acum trei saptamani - o luna înapoi la sediul societatii" (fila 197-198 dos. up), celelalte mijloace de proba contrazic aceste afirmații. Astfel, în data de 16.07.2009, după data deschiderii procedurii de faliment, a avut loc inventarierea bunurilor aparținând - SRL (fila 69-81 up) ocazie cu care toate bunurile încărcate de către inculpați sau la dispoziția inculpaților erau la sediul - SRL Aleșd!!! Nu exista nicio proba, cu excepția declarației inculpatului ca aceste bunuri ar fi parasit fizic sediul firmei - SRL Aleșd. Dimpotrivă, în aceasta perioada atât lichidatorul judiciar cât și alte persoane au constatat în mod repetat existenta acestora la sediul - SRL Aleșd, fiind de altfel în interesul creditorilor și al lichidatorului ca integritatea lor sa fie asigurata până la finalizarea procedurii de faliment.

Dar, nesinceritatea inculpaților rezulta și din alte elemente de fapt stabilite dincolo de orice îndoiala. Astfel, niciunul dintre inculpați nu a reușit sa explice în mod rezonabil de ce odată cu utilajele care ar fi fost deja în proprietatea - SRL Aleșd, s-au încărcat în cele două camioane și toate actele contabile ale - SRL, precum și alte bunuri despre care nici măcar nu s-a susținut ca ar fi aparținut altei firme decât - SRL. Nu exista nicio explicație pentru încărcarea calculatoarelor firmei ce conțineau evidenta contabila, a tuturor monitoarelor pc, a telefoanelor, imprimantelor, a prelungitoarelor de energie, a unor combinezoane, a unor masti, huse de pantofi, a unor trofee sau diplome, etc. etc. etc.

Așa cum s-a arătat chiar și în declarațiile martorilor ce i-au însoțit pe inculpați, practic au încărcat tot ce s-a putut cu o singura excepție - un cantar mult prea greu ce nu a putut fi manipulat, astfel încât au golit sediul societății comerciale SRL.

O asemenea acțiune nu poate fi deloc circumscrisa apararii inculpaților.

Susținerile inculpatului "ca s-au încărcat și documente contabile, fiind manipulate și de către mine, în sensul ca le-am dat muncitorilor sa le urce in.pentru ca urma sa eliberam acel spatiu și ținând cont de faptul ca a fost numit alt administrator, nu-i retin insa numele, am luat hotărârea de a duce și actele contabile în Ungaria pentru a le preda actualului administrator" (fila 200-201 up), nu pot fi reținute ca întemeiate, cu atât mai mult cu cât poziția sa nu a fost constanta. Astfel, intr-o alta declarație inculpatul afirma ca ".nu stiu de ce s-au incarcat si documentele contabile in camion". Pe lângă inculpatul, și inculpatul recunoaște ca nu îl cunoaște pe acel administrator desemnat în locul martorului: "l-am revocat pe vechiul administrator, si am numit unul nou, un de cetățenie aac ărui identitate nu o cunosc" (fila 189, 192, 193 dos. up).

, intenția reala a inculpaților reiese și din alte mijloace de proba administrate. Astfel, inculpatul afirma intr-o discuție telefonica cu martorul ca va trebui încărcat "tot ce e așa util" - fila 323 up. La un moment dat, inculpatul își manifesta și mărinimia dispunând martorului cu privire la niște cazane: ", alea sa nu le luam. Dar alea nu, alea sa le lasam. daca ne apucam de construcții, oricum aici vor trebui altele noi" (fila 323 dos. up), mărinimie remarcata ironic chiar și de martor: ", esti un domn. He he he" - fila 324 up.

De asemenea, în ce privește evidenta contabila, au fost purtate mai multe convorbiri telefonice intre inculpatul și martorul, convorbiri în care i se cerea martorului: ", scoate dintre acte ce se poate, cele referitoare la utilaje, daca le ai sau cele cu privire la construcție, poate le vom putea folosi. Acestea doua sunt importante, restul nu e așa de important, dar astea contează. Eu am nevoie de aceste documente și daca poți pune-le separat. O sa le duc eu cu mașina mea, nu le băgați în camion" - fila 311 up. Aceasta convorbire se coroborează cu declarația martorului ce a declarat ca "servieta in care au fost găsite cele doua registre de chitanțe, respectiv de avize însoțire a marfii aparține lui, precum si celelalte documente".

, aceste înregistrări se coroborează și cu declarațiile martorului care, așa cum arătam mai sus, a învederat organelor judiciare în mod constant ca i s-a cerut în mod repetat sa pregătească toate bunurile - SRL și actele contabile pentru transport în Ungaria.

În ce privește încadrarea juridica a faptelor ce au făcut obiectul sesizării instanței și al judecații, instanța retine ca cererea aparatorului inculpaților de schimbare în temeiul art. 334 Cod de procedură penală a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina lor din infracțiunea de bancruta frauduloasa prevăzuta de art. 143 alin. 2 lit. a din Legea 85/2006 în infracțiunea de sustragere de înscrisuri prevăzuta de art. 244 alin. 1 Cod penal este neîntemeiata întrucât, chiar daca martorul a arătat în declarațiile sale ca asupra bunurilor - SRL a fost instituit sechestrul asigurator inca din toamna anului 2008, potrivit art. 36 din Legea 85/2006 cu modificările și completările ulterioare, de la data deschiderii procedurii insolventei se suspenda toate acțiunile judiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creanței împotriva debitorului sau împotriva bunurilor sale, astfel încât după data de 2 aprilie 2009 bunurile - SRL erau supuse regimului juridic al insolventei și falimentului, fiind aplicabile dispozițiile art. 143 alin. 2 lit. a din Legea 85/2006. Pentru aceste motive cererea de schimbare a încadrării juridice va fi respinsa ca neîntemeiata.

Pentru aceste considerente, față de starea de fapt reținuta, apreciind pe baza ansamblului probator administrat în cauza ca inculpații, în calitate de asociați ai - SRL Aleșd, cunoscând ca aceasta societate se afla în faliment, au sustras evidentele acestei societăți comerciale și au ascuns o mare parte din activul averii acesteia (fiind vorba de echivalentul a 71.069 euro) prin încărcarea bunurilor și a evidentei contabile în două camioane și un autoturism și transportarea spre Ungaria au comis infracțiunea de bancruta frauduloasa prev. de art. 143 alin. 2 lit. a din Legea 85/2006 modificata și completata, instanța de fond i-a condamnat pe fiecare la cate o pedeapsa cu inchisoarea.

La individualizarea pedepselor pe care le-a aplicat inculpaților, instanța de fond a avut în vedere toate criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, respectiv modul și mijloacele de savarsire a infracțiunii de bancruta frauduloasa, cu reținerea complexității demersurilor prealabile, organizarea unui întreg grup de acțiune ca forța de munca pentru ca încărcarea sa se desfasoare cu celeritate, circumstanțele reale ale comiterii faptei - cu utilizarea unor amenințări împotriva martorului ce și-a exprimat inițial opozitia la aceasta acțiune, prejudiciul mare produs cu posibilitatea de a afecta în mod grav situația economica a creditorilor - SRL și implicit a angajaților acestora în condițiile actuale de criza economica generalizata, precum și circumstanțele personale ale inculpaților, poziția lor din cursul procesului de nerecunoaștere a comiterii infracțiunii împotriva oricărei evidente și lipsa antecedentelor penale.

Instanța a retinut ca gradul de pericol social al infracțiunii de bancruta frauduloasa rezida inclusiv în mobilul mediat urmărit de către inculpati. Astfel, remarcam ca inculpatul a subliniat în cursul audierilor si la cuvântul pe fond ca veniturile mari pe care le realizeaza il scutesc de tentatiile comiterii unor fapte ca cea supusa judecatii, prin care s-ar fi obtinut un castig de doar 70.000 euro.

Or, tocmai aceasta împrejurare, în condițiile în care infracțiunea a fost dovedita si vinovatia inculpatilor retinuta, dovedește ca acestia manifesta o lipsa desavarsita de respect fata de ordinea de drept. In conditiile in care acest castig de 70.000 euro nu era esential pentru activitatea lor, potrivit chiar propriilor declarații, singura concluzie pe care o putem trage este ca aceștia au comis infracțiunea în vederea fraudării intereselor creditorilor societatii debitoare, ceea ce reliefeaza inca o data un crescut grad de pericol social.

De asemenea, în ce îl privește pe inculpatul, instanța a mai retinut ca l-a determinat prin amenințări pe martorul sa falsifice actele de transport - avize de însoțire a marfii și - pentru cele două camioane încărcate cu bunurile de la - SRL Aleșd, fapta ce constituie infracțiunea prevăzuta de art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 290 alin. 1 Cod penal, text de lege în baza căruia îl va condamna pe inculpat pentru comiterea infracțiunii de instigare la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătura privata în forma participației improprii la o pedeapsa cu închisoarea.

Și în acest caz, la individualizarea pedepsei pe care a aplicat-o, instanța a avut în vedere toate criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, modul și mijloacele de savarsire a infracțiunii de instigare la fals, în strânsa legătura cu comiterea infracțiunii de bancruta frauduloasa, circumstanțele reale ale comiterii infractiunii, cu utilizarea amenințării, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, poziția sa din cursul procesului vis a vis de acuzațiile ce s-au adus și lipsa antecedentelor penale.

Ca atare, având în vedere toate aceste elemente de individualizare, instanța în baza textului de lege mai sus indicat l-a condamnat pe inculpatul la pedeapsa închisorii în cuantum de 1 an 6 luni, cu aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului prev. de art. 64 alin. lit. c Cod penal. Instanța retine ca data fiind lipsa cetățeniei romane aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b nu este susceptibila de a putea fi executata astfel încât, va limita conținutul pedepsei accesorii la interzicerea dreptului de ocupa o funcție sau de exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru comiterea infracțiunii. De asemenea, instanța a retinut ca pedeapsa aplicata nu își poate atinge scopul prevăzut de lege decât prin executarea ei, dispunând executarea sa în regim de detenție.

În ce-l privește pe inculpatul, instanța ținând cont și de participația sa sporita la comiterea infracțiunii de bancruta frauduloasa l-a condamnat în baza art. 143 alin. 2 lit. a din Legea 85/2006 la o pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art. 31 alin. 2 raportat la art. 290 alin. 1 Cod penal l-a condamnat la o pedeapsa de 6 luni închisoare, iar în urma aplicării concursului de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a Cod penal va aplica pedeapsa rezultanta de 2 ani 2 luni închisoare.

Și în cazul acestui inculpat, instanța a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. c Cod penal, dar va aplica și pedeapsa complimentara a interzicerii dreptului prev. de art. 64 al. 1lit. c Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, urmând ca în baza art. 7 alin. 2 coroborat cu art. 21 lit. g din Legea 26/1990 modificata și completata sa se dispună efectuarea cuvenitelor mențiuni la Oficiul Registrul Comerțului.

Întrucât instanța a apreciat ca temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestului preventiv se mențin și în prezent, iar pe de alta parte având în vedere și pedepsele aplicate inculpaților, dar mai ales modalitatea de executare dispusa, în baza art. 350 Cod de procedură penală a menținut starea de arest a inculpaților, iar în baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților durata reținerii si arestului preventiv de la 21 octombrie 2009 la zi.

Întrucât, în raport cu starea de fapt reținuta, cu amenințările exercitate asupra unui cetatean R, cu consecințele grave ce s-ar fi putut naște din acțiunea infracționala reținuta, instanța apreciază ca prezenta acestor doi inculpați pe teritoriul României prezintă pericol social, în baza art. 117 Cod penal a dispus expulzarea acestora după executarea pedepsei închisorii.

În ce privește cele doua avize de însoțire a marfii precum și cele două scrisori de transport, fiind înscrisuri falsificate, instanța în baza art. 118 lit. b Cod de procedură penală a dispus confiscarea lor în favoarea statului și anularea ca fiind false.

S-a constatat că partea vătămată - SRL prin lichidator judiciar Casa de Insolvență Transilvania, nu a formulat pretenții civile in cauză, prejudiciul fiind recuperat, iar în baza art. 191 al. 2 Cod de procedură penală au fost obligați fiecare dintre inculpați la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat apel inculpații și.

În motivarea apelului său, inculpatul, prin motivele scrise și prin intermediul apărătorilor săi, a solicitat admiterea acestuia, desființarea hotărârilor atacate și achitarea inculpatului conform art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.e Cod procedură penală cu referire la art.51 Cod penal, iar în subsidiar solicită achitarea inculpatului conform art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală. Cu totul în subsidiar solicită reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul reținerii în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.a și c Cod penal și pe cale de consecință să se dispună reducerea pedepsei aplicate sub minimul special și a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei și punerea de îndată în libertate a inculpatului. De asemenea solicită înlăturarea dispoziției privind expulzarea inculpatului conform art.117 Cod penal. S-a arătat că inculpatul se afla în eroare de fapt întrucât nu cunoștea la data ridicării utilajelor situația juridică a - SRL în sensul că aceasta era în stare de insolvență întrucât avea doar calitatea de asociat în cadrul societății, fără să aibă rol activ în derularea activității executive și nefiind reprezentant legal al acesteia. Susține că acest lucru este confirmat de martorul care a declarat în fața instanței că nu avea raporturi cu acesta ci doar cu celălalt coinculpat, ba mai mult decât atât martorul a arătat că nu a comunicat deloc cu în ultimele șase luni. În al doilea rând la data săvârșirii faptei reținute în sarcina inculpatului, acesta avea reprezentarea faptului că utilajele care urmau să fie ridicate din localitatea Aleșd erau proprietatea - SRL. Totodată, învederează instanței că faptei reținute în sarcina inculpatului îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii respectiv latura subiectivă. Solicită a se constata că organele de cercetare penală au încălcat dispozițiile art.68 al.2 Cod procedură penală respectiv deși știau încă din data de 19.10.2009 faptul că la data de 21.10.2009 urmează să sosească două tiruri trimise de inculpați pentru a încărca toate bunurile și actele firmei, aceștia au încurajat și determinat inculpații să continue activitatea prezumat infracțională în loc să ia măsuri active de prevenire. În subsidiar solicită reținerea circumstanțelor atenuante astfel cum a arătat mai sus în sensul reducerii pedepsei spre minimul special iar în baza art.81 Cod penal a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei. La individualizarea pedepsei solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul este o persoană cu un trecut nepedepsit, asociat în mai multe societăți comerciale care au sute de angajați, are o familie închegată, activ și respectat în viața socială din Ungaria și Slovacia, a avut o atitudine sinceră și constantă în cursul urmăririi penale și al judecății și nu în ultimul rând a se constata că nu există un prejudiciu.

Inculpatul prin intermediul apărătorului său solicită admiterea apelului formulat de inculpat și desființarea hotărârii instanței de fond, iar în urma reaprecierii probelor de la dosar a se pronunța o nouă hotărâre legală și temeinică. Referitor la înregistrările telefonice realizate solicită în temeiul art.64 al.2 Cod procedură penală înlăturarea acestora ca probe din cadrul procesului penal deoarece au fost realizate în mod nelegal. Astfel arată că autorizația de interceptare provizorie a fost dată de către un procuror necompetent sub aspectul competenței materiale, procurorul făcând parte din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, iar infracțiunea pentru care se formulase plângerea se circumscria celei de bancrută frauduloasă, infracțiune pentru care competența aparține Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, cel care a și efectuat ulterior urmărirea penală, iar potrivit art.197 al.2 din Codul d e procedură penală, nerespectarea dispozițiilor privind competența după materie sunt prevăzute sub sancțiunea nulității absolute. Totodată, arată că înregistrările telefonice au fost realizate anterior începerii urmăririi penale în cauză, respectiv anterior datei de 22.10.2009, iar astfel de interceptări nu pot fi realizate în cursul actelor premergătoare. Referitor la provocarea infracțiunii, apreciază că au fost încălcate dispozițiile art.68 alin.1 și 2 Cod procedură penală, iar referitor la procesul verbal de consemnare a actelor premergătoare ce trebuia întocmit în conformitate cu dispozițiile art.224 al.3 Cod procedură penală solicită a se constata că acesta nu există, astfel că toate actele realizate de către organele de urmărire penală anterior începerii urmăririi penale nu pot fi folosite ca probe în cadrul procesului penal. Referitor la infracțiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată solicită instanței, în principal, achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.a Cod procedură penală, apreciind că fapta nu există. În subsidiar solicită achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.c Cod procedură penală, apreciind că fapta nu a fost săvârșită de către inculpatul, iar în cu totul subsidiar solicită reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatului în temeiul art.74 al.1 lit.a Cod penal și reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, după care, în temeiul art.81 Cod penal a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei. Referitor la infracțiunea de bancrută frauduloasă solicită în principal achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penală, apreciind că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii subiective, iar în subsidiar solicită a se reține circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului în temeiul art.74 alin.1 lit.a Cod penal, respectiv conduita bună a inculpatului anterior săvârșirii infracțiunii, aspect confirmat de lipsa antecedentelor penale atât în Ungaria cât și în România conform cazierului depus la dosar. Solicită a se avea în vedere că inculpatul este la primul contact cu legea penală, este un om de afaceri care a investit sume importante de bani în România, are o familie și trei copii din care o de 11 ani, a împlinit vârsta de 60 ani, astfel apreciază că scopul pedepsei poate fi atins fără privarea acestuia de libertate. Referitor la sporul de 2 luni aplicat inculpatului solicită a se avea în vedere că există contradicții între considerente și dispozitiv, atâta timp cât în considerentele hotărârii nu se vorbește de aplicarea unui spor, pe când în dispozitivul hotărârii se face mențiune în sensul aplicării unui spor de 2 luni închisoare. Referitor la expulzarea inculpatului, apreciază că nu se impune această măsură de siguranță deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.111 alin.1 Cod penal.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, dar în limitele și conform dispozițiilor art.371 Cod procedură penală cu privire la toate motivele de nelegalitatea și netemeinicie prev. de art.378 Cod procedură penală, Curtea apreciază că pe baza probelor administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția inculpaților pronunțând în ceea ce-i privește o hotărâre legală și temeinică sub aspectul stabilirii vinovăției acestora.

În mod corect s-a reținut de prima instanță că deși inculpații au susținut în mod constant că nu au avut cunoștință de deschiderea procedurii de insolvență, respectiv a falimentului, cu privire la - SRL Aleșd, acest aspect rezultă din probele administrate în cauză.

Astfel, în mod judicios prima instanță a reținut faptul că în data de 19.06.2009, lichidatorul judiciar Casa de Insolvență Transilvania a expediat prin fax creditorului notificarea privind deschiderea procedurii de falimentului cu privire la societatea comerciala SRL Aleșd, cu mențiunea, printre altele, ca odată cu deschiderea procedurii toate celelalte acțiuni legale împotriva debitorului sunt suspendate (fila 44 și 45 dos up). Potrivit chiar declarației inculpatului (fila 193 up), el, împreuna cu inculpatul dețin calitatea de asociați în cadrul din Ungaria (inculpatul "detin calitatatea de asociat si director general in cadrul Budapesta", inculpatul "sunt administrator al " fila 220 up). Aceste probe se coroborează și cu declarațiile martorului date atât în cursul urmăririi penale cât și a judecații în care acesta afirma ca era de față, în biroul firmei lui din Budapesta când s-a primit notificarea în limba engleza expediata de către Casa de Insolventa Transilvania și când în prezenta celor doi inculpați s-a trecut la traducerea ei în limba

De asemenea, corect a reținut instanța de fond în condițiile în care inculpații se prevalează de lipsa dovezii unei comunicări a deschiderii acestei proceduri, la dosar exista dovada ca o alta societate - - SRL, ai căror asociați sunt tot inculpații și (fila 176 up), cu sediul în același imobil ca și - SRL și SRL - societate creditoare a - SRL a avut cunoștința despre deschiderea procedurii de faliment, participând la acesta în calitate de creditoare (fila 118 up).

Un alt mijloc de probă, reținut de instanța de fond, ce se coroborează cu cele amintite deja sunt declarațiile martorului care a arătat în mod repetat ca a adus la cunoștința inculpatului, cu care a păstrat legătura telefonica și cu care a avut de regula întâlniri, împrejurarea ca firma a intrat în faliment, în contextul în care acest inculpat ii cerea sa pregătească bunurile - SRL pentru a fi transportate în Ungaria, iar martorul ii atrăgea atenția ca el va răspunde întrucât toate aceste bunuri i-au fost lăsate lui în custodie. De asemenea, în declarația data în fața instanței, martorul a arătat ca a purtat o discuție cu cei doi inculpați imediat după data de 18.06.2009, când s-a deplasat la Budapesta, discuția având ca obiect tocmai procedura falimentului și durata estimata a acestei proceduri.

De menționat, că inculpații nu au contestat faptul că împreună cu martorii, și în dimineața zilei de 21.10.2009 au intrat în România, că l-au luat pe martorul, s-au dus cu toții în Aleșd, unde inculpatul împreună cu martorii au încărcat 2 autotrenuri conduse de martorii și utilajele de la - SRL, actele contabile și diverse bunuri, până în jurul orei 14,00, când au pornit spre Ungaria, fiind opriți la intrarea în O de către organele de poliție. De precizat că, la încărcarea bunurilor arătate a participat pentru o scurtă perioadă de timp și inculpatul care în cea mai mare parte a dormit însă. Bunurile descoperite de organele de poliție în cele 2 autotrenuri au fost consemnate și descrise pe larg în procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (filele 11 - 22 dosar de urmărire penală).

Este adevărat că, referitor la motivul pentru care au încercat să transporte utilajele și celelalte bunuri aparținând - SRL Aleșd în Ungaria, inculpații au avut poziții contradictorii, arătate pe larg de instanța de fond. De altfel, în mod corect prima instanță a arătat că pozițiile inculpaților au fost combătute prin declarațiile martorilor (14 și 37 dosar de urmărire penală) și care au arătat că în data de 19.10.2009 au fost contactați telefonic de care i-ar fi rugat să-l însoțească până în România pentru a-l ajuta să încarce niște utilaje.

De precizat că inculpatul a susținut că nu a existat nici o înțelegere cu inculpatul pentru a veni în România împreună, fiecare având alt scop al călătoriei și s-au întâlnit întâmplător în Aleșd, respectiv că el a venit în România pentru a discuta cu martorul despre vânzarea firmei, dar pe de altă parte, chiar inculpatul, a arătat în legătură cu vizita inculpatului la Aleșd în 21.10.2009, că aceasta a vizat bunurile respective, cu mențiunea că știa că ele aparțin - SRL, dar că e posibil ca să cunoască mai multe.

Referitor la faptul că în autotrenuri s-au încărcat și actele contabile aparținând firmei - SRL Aleșd, respectiv motivul pentru care s-a realizat acest lucru, inculpații nu au reușit să dea o explicație credibilă și conformă cu probele administrate în cauză. Astfel, inculpații au susținut că deși nu cunoștea identitatea noului administrator al - numit în locul lui, au încărcat și actele contabile pentru a i le preda acestuia. În contradicție însă cu aceste afirmații, martorul a învederat în mod constant organelor judiciare că i s-a cerut în mod repetat să pregătească toate bunurile - SRL și actele contabile pentru transport în Ungaria.

Față de cele învederate, apreciem că în mod corect s-a reținut de instanța de fond vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii pentru care aceștia au fost trimiși în judecată, de bancrută frauduloasă.

Referitor la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în participație improprie, reținută în sarcina inculpatului, apreciem că și această infracțiune este probată,din ansamblul probațiunii administrate în cauză și menționate anterior, dar mai ales din declarațiile martorului rezultând că acesta din urmă din dispoziția inculpatului și ca urmare a amenințărilor proferate de acesta a întocmit acte de transport false (avize de însoțire a mărfii și - uri).

Apreciem neîntemeiate criticile inculpaților prin intermediul apărătorilor săi, care arată că organele de cercetare penală au încălcat dispozițiile art.68 al.2 Cod procedură penală din cauză că deși aceștia știau din 19.10.2009 faptul că la data de 21.10.2009 urmează a fi comise infracțiunile arătate anterior, au determinat și încurajat inculpații să continue activitatea infracțională în loc să ia măsuri active de prevenire. Or, din tot probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpații luaseră deja o hotărâre infracțională anterior venirii în România și fără ca organele de cercetare penală să fi intervenit în vreun fel.

În ceea ce privește susținerile inculpatului, prin intermediul apărătorului său, referitor la faptul că înregistrările convorbirilor telefonice sunt nelegale și ca atare trebuie înlăturate, instanța de apel le găsește întemeiate. Astfel se poate observa că aceste convorbiri telefonice (a căror redare se află la filele 318 - 331 din dosarul de urmărire penală) au fost efectuate toate anterior datei de 21 octombrie 2009 ora 17,00, deci anterior întocmirii procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante (filele 11 - 22 din dosarul de urmărire penală), respectiv anterior începerii urmăririi penale, în faza actelor premergătoare, când nu pot fi luate măsuri procesuale ori administrate probe care presupun existența certă a unei urmăriri penale începute. De altfel, interceptarea și înregistrarea convorbirilor pot fi dispuse, așa cum se prevede în al.1 al art.91/1 Cod procedură penală,la cererea procurorului care efectuează ori supraveghează urmărirea penală. Aceste aspecte au fost confirmate și prin decizia nr.962/2009 a Curții Constituționale referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.91/1 Cod procedură penală și care în considerentele acestei hotărâri arată că "dispozițiile legale criticate nu permit, așa cum eronat susține autorul excepției, administrarea mijloacelor de probă în afara procesului penal, adică în faza actelor premergătoare. Dacă ar fi așa, în mod evident o astfel de instrumentare poate fi cenzurată în fața instanțelor de judecată. Nu se poate admite ideea înfrângerii prezumției de constituționalitate ca urmare a aplicării unor dispoziții legale în contradicție cu legea ori cu principiile fundamentale ".

Pe de altă parte, chiar dacă aceste înregistrări ale convorbirilor telefonice sunt înlăturate, ca fiind nelegal obținute, totuși apreciem că vinovăția inculpaților este pe deplin dovedită prin celelalte probe administrate în cauză și care au fost reliefate anterior.

În ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate inculpatului precum și modalitatea de executare a pedepselor aleasă de instanța de fond, apreciem că acestea nu corespund scopului preventiv, educativ al pedepsei prev. de art.52, iar criteriile de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod penal nu au fost în mod judicios valorificate.

În consecință apreciem că raportat la modul și împrejurările comiterii faptelor, la pericolul social concret al infracțiunilor săvârșite, la conduita bună a inculpaților anterior săvârșirii infracțiunii, aspecte confirmate prin lipsa antecedentelor penale, la faptul că inculpații sunt oameni de afaceri care au investit sume importante de bani în o familie închegată, la faptul că nu s-a produs nici un prejudiciu (chiar dacă nu datorită diligențelor inculpaților), se impune înlăturarea sporului de 2 luni închisoare aplicat inculpatului precum și schimbarea modalității de executare a pedepselor aplicate xcelor doi inculpați, din privare de libertate în suspendarea condiționată a executării pedepselor, scopul educativ al acestora putând fi atins și fără privare de libertate.

De asemenea considerăm a fi oportun înlăturarea dispozițiilor art.117 Cod penal privind expulzarea inculpaților de pe teritoriul României câtă vreme inculpații mai au afaceri pe teritoriul țării noastre, care pot necesita prezența fizică a acestora în România, iar pe de altă parte, apreciem că tocmai în raport cu starea de fapt reținută, prezența celor doi inculpați pe teritoriul României nu ar prezenta pericol social.

Față de toate aceste considerente, Curtea, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, va admite apelurile declarate de inculpații și, împotriva sentinței penale nr.220/P din 06 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o va desființa în sensul că va înlătură dispozițiile art.117 Cod penal privind expulzarea inculpaților.

- descontopi pedeapsa de 2 ani 2 luni închisoare aplicată inculpatului în pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare și sporul de 2 luni închisoare. - înlătua sporul de 2 luni închisoare urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.

- schimba modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaților și și în consecință în baza art.81 Cod penal va dispune suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate celor doi inculpați pe durata câte unui termen de încercare prev. de art.82 Cod penal și în baza art.359 Cod procedură penală, va atrage atenția acestora.

În baza art.71 alin.ultim Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se va suspenda și executarea pedepselor accesorii aplicate celor doi inculpați.

În baza art.383 alin.1/1 cu referire la art.350 alin.3 lit.b Cod procedură penală va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.43/2009 emis în baza încheierii nr.38/2009 a Tribunalului Bihor și a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.44/2009 emis în baza încheierii nr.38/2009 a Tribunalului Bihor.

- deduce din pedepsele aplicate celor doi inculpați arestul preventiv până la punerea efectivă în libertate a acestora.

- menține restul dispozițiilor sentinței apelate, iar cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală,

ADMITEapelurile declarate de inculpații și, împotriva sentinței penale nr.220/P din 06 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o desființează în sensul că înlătură dispozițiile art.117 Cod penal privind expulzarea inculpaților.

Descontopește pedeapsa de 2 ani 2 luni închisoare aplicată inculpatului în pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare și sporul de 2 luni închisoare. Înlătură sporul de 2 luni închisoare urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.

Schimbă modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpațilorșiși în consecință în baza art.81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate celor doi inculpați pe durata câte unui termen de încercare prev. de art.82 Cod penal și în baza art.359 Cod procedură penală, va atrage atenția acestora.

În baza art.71 alin.ultim Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii aplicate celor doi inculpați.

În baza art.383 alin.1/1 cu referire la art.350 alin.3 lit.b Cod procedură penală dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.43/2009 emis în baza încheierii nr.38/2009 a Tribunalului Bihor și a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.44/2009 emis în baza încheierii nr.38/2009 a Tribunalului Bihor.

Deduce din pedepsele aplicate celor doi inculpați arestul preventiv până la punerea efectivă în libertate a acestora.

Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

Cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Cu recurs în 3 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședința publică din 03 decembrie 2009.

Președinte, Judecător, Grefier,

- - - - - -

red.dec.- /07.12.2009

jud.fond

tehnored.4ex./07.12.2009

Președinte:Munteanu Traian
Judecători:Munteanu Traian, Popovici Corina

#Judecator Munteanu Traian

Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 100/2009. Curtea de Apel Oradea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 100/2009. Curtea de Apel Oradea