Infracțiuni la alte legi speciale. Sentința 20/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
SENTINȚA PENALĂ NR. 20/2009
Ședința publică din data de 18 martie 2009
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE: Ana Covrig judecător
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ - reprezentat prin, procuror șef secție judiciară.
S-a luat spre examinare cauza penală având ca obiect cererea de revizuire formulată de revizuienta, împotriva sentinței penale nr.719/30.05.1958 pronunțată în dosar nr. 357/1958 al Tribunalului Militar al Regiunii a 3-a Militară
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al revizuientei, av., din cadrul Baroului M, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind revizuienta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a cererii de revizuire.
Apărătorul revizuientei solicită admmiterea în principiu a cererii de revizuire fiind întrunite disp.art.394 alin.1 lit.a pr.pen. Arată că este de acord cu opinia reprezentantului parchetului expusă pe larg în motivele cererii de revizuire. Astfel, arată că fratele revizuientei a fost executat în anul 1958 alături de alți coinculpați pentru că au inițiat și organizat o mișcare contrarevoluționară, care avea ca scop declanșarea unei lovituri de stat și instaurarea vechiului regim. Ca fapte și împrejurări noi invocă următoarele situații: abolirea Decretului nr.199/1950 care a sancționat cu pedeapsa capitală uneltirile împotriva securității interne și externe a Rom niei; abolirea regimului ocrotit de acest decret și de instanțele militare; demascarea oficială a crimelor comunismului prin Raportul și de către Președintele României; recunoașterea meritelor istorice a din 1956; instanța militară din C care a pronunțat sentința de condamnare nu avea cunoștință de crimele comunismului care au reprezentat secret de stat nefiind aduse la cunoștința opiniei publice.
Reprezentantul Parchetului considera că se impune admiterea în principiu a cererii de revizuire, întrucât aceste crime ale comunismului au existat și au reprezentat secrete de stat ce nu au fost cunoscute de instanțele militare. Aceste crime pot fi considerate fapte sau împrejurări noi necunoscute de instanță, menționând că nu există în concret o raportare la dosarul cauzei.
CURTEA
Prin cererea adresată inițial la Parchetul de pe lângă Tribunal Militar Cluj la data de 31.01.2007 și înregistrată sub nr. 15/C/2007, petiționara, născută, sora condamnatului și executatului politic a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 719 din 30 mai 1958 din dos. nr. 357/1958 al Tribunalului Militar al Regiunii a III a Militară
În motivarea cererii de revizuire, petiționara a arătat că, fratele său s-a născut la 18 ianuarie 1925 și a fost executat la 01 septembrie 1958 alături de coinculpații, Gh., Șt., și - în baza sentinței, mai sus menționate. În afara acestora, prin aceeași sentință au fost condamnați la pedepse deosebit de grave alte 47 de persoane și s-a dispus și confiscarea totală a averii condamnaților. Soluțiile de condamnare au fost pronunțate de completul de judecată prezidat de prost famatul judecător călău, ajuns de justiție, fără a fi absolvent al vreunei facultăți de drept.
Potrivit considerentelor sentinței menționate, inculpații au inițiat și organizat o mișcare contrarevoluționară în de tip laburist-creștin denumită "Partidul Creștin" care avea ca scop declanșarea unei lovituri de stat în luna august 1956 în și instaurarea vechiului regim burghezo-moșieresc. S-a reținut în sarcina inculpaților că au întocmit un manifest program, care cuprindea o serie de fraze și lozinci cu aspect democratic și au avut și ideea creării unui stat confederal româno- și chiar european.
S-a reținut de asemenea, că inculpatul, fost avocat și membru al partidelor istorice a avut ca misiune specială recrutarea elementelor de naționalitate română din toată țara, iar inculpații au îndrăznit să aducă calomnii la adresa și a regimului existent în, caracterizând regimul impus de baionetele sovietice în felul următor: " pot obține succese numai acolo unde masa este demoralizată sau înșelată, deci nimeni nu mai are speranțăFață de această politică a sovieticului, noi trebuie să clădim confederația noastră cu cea mai mare seriozitate și trebuie să ia ființă cât mai urgent și atât pe linie politică cât și în privința economică".
Inculpatul, redactorul acestui manifest, a fost calificat drept un "animal turbat". El a mai declarat că "deoarece între timp rebeliunea contrarevoluționară din Ungaria a fost lichidată și astfel, șansele acțiunii plănuite de organizația subversivă creată și condusă de mine au scăzutam hotărât împreună cu să nu mai întreprindem asemenea acțiuni".
Revoluția ăaf ost înăbușită de tancurile sovietice la 4 noiembrie 1956, iar inculpatul a fost arestat abia peste 1 an, la 18 septembrie 1957. vreunei acțiuni timp de 1 an, nu a fost considerată drept o desistare de instanțele militare investite cu judecarea cauzei. În schimb prin considerentele sentinței au enunțat că "lepădăturile societății" care se vor ridica împotriva cuceririi revoluționare, pentru care s-a vărsat atâta sânge și atâtea jertfe, vor fi demascați de autoritățile de stat care sunt vigilente și păzesc ca lumina ochilor această putere populară.
În susținerea cererii sale de revizuire, petiționara invocă dispozițiile art. 394 alin.1 lit. a pr.pen. arătând în primul rând, faptul că formulează această cerere de revizuire deoarece în urma desființării recursului în anulare nu există nici o altă posibilitate legală de a obține achitarea persoanelor condamnate și executate pe nedrept.
Ca fapte sau împrejurări noi sunt invocate următoarele:
- abolirea Decretului nr. 199/1950 care a sancționat cu pedeapsa capitală uneltirile împotriva securității interne și externe a;
- abolirea regimului ocrotit draconic de acest decret și de instanțele militare de atunci;
- demascarea oficială a crimelor comunismului prin Raportul și de către Președintele României;
- recunoașterea meritelor istorice a din 1956;
- aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, visată de condamnați acum 50 de ani;
- instanța militară din C care a pronunțat sentința de condamnare nu avea cunoștință de crimele comunismului care au reprezentat secret de stat nefiind aduse la cunoștința opiniei publice.
La data de 06.10.2008, în susținerea cererii de revizuire, a fost depus Raportul final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Comuniste din România.
După efectuarea cercetărilor, în virtutea dispozițiilor art. 399 alin.5 pr.pen. procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, a înaintat întregul material împreună cu concluziile de admitere a cererii, Curții de APEL CLUJ, stabilită ca fiind instanța competentă prin Încheierea nr.581 din 25 martie 2008 - dosar nr- al ÎCCJ, în urma soluționării conflictului de competență, dintre Tribunalul Militar Cluj și Curtea de APEL CLUJ.
Procurorul a apreciat că, în cauză sunt îndeplinite condițiile admisibilității în principiu a cererii de revizuire prev. de art.394 lit.a pr.pen. întrucât instanța militară care a pronunțat sentința de condamnare nu avea cunoștință de crimele comunismului, care au reprezentat secrete de stat nefiind aduse la cunoștința opiniei publice.
Mai mult, din cuprinsul capitolului III al Raportului final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Comuniste din România intitulat "Legislație și Justiție" rezultă necesitatea desființării prin lege a condamnărilor emise pe baza unor articole cu caracter politic din vechile coduri penale, ținând seama de neconstituționalitatea aplicării lor și de încălcarea flagrantă a Declarației Universale a Drepturilor Omului.
S-a concluzionat că aceste împrejurări și fapte sunt noi și nu au putut fi cunoscute de instanță la data soluționării cauzei, deci pe baza acestora se poate reține netemeinicia hotărârii de condamnare, astfel că este inadmisibil ca justiția României, țară membră a să nu-i achite pe cei care și-au jertfit viața pentru asemenea idealuri nobile.
În cazul respingerii în principiu a cererii de revizuire reținându-se că motivele invocate nu îndeplinesc condițiile prev. de art. 394 lit. a se C.P.P. poate pune problema încălcării dreptului de acces la justiție garantat de art. 21 din Constituția României precum și art. 6 teza I din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în acest sens menționându-se cauza" Crișan" împotriva României.
Analizând în concret modul de desfășurare a procesului penal pornit împotriva inculpatului executat, probele administrate precum și modul de administrare a acestora, s-a considerat că în prezenta cauză operează fără putință de tăgadă, principiul "in dubio pro reo", în ceea ce privește existența faptelor pentru care a fost cercetat inculpatul, motiv pentru care, ar fi incidente prevederile art. 10 lit. a C.P.P. impunându-se deci, achitarea acestuia, în urma rejudecării cauzei, potrivit art.405 pr.pen.
Analizând cererea de revizuire în baza actelor și lucrărilor dosarului și a reglementărilor în materie, Curtea reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 719 din 30 mai 1958, pronunțată în dosar nr. 357/1958 al Tribunalului Militar al Regiunii a III a Militară C, în baza art. 1 lit. c din Decretul-Lege nr. 199/1950 combinat cu art. 25 pct. 6 Cod penal și art. 4 din Decretul nr.199/1950 a fost condamnat inculpatul (născut la data de 18.01.1925 în orașul T, fiul lui și ) la pedeapsa cu moartea și confiscarea totală a averii personale în favoarea statului pentru crima de uneltire contra securității interne și externe a
De menționat că în dispozitivul sentinței se menționează expres că inculpatul nu posedă averi.
Prin Decizia nr. 206 din 24 iulie 1958 Tribunalului Suprem Colegiul Militar, s-a admis recursul declarat de inculpat și s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de art. 1 lit. c din Decretul nr. 199/1950 în infracțiunea prevăzută de art. 211 penal modificat prin Decretul 318/1958 și s-a menținut pedeapsa aplicată de prima instanță
Inculpatul a formulat cerere de grațiere care a fost respinsă de Marii Adunări Naționale în ședința din 22 august 1958.
În considerentele sentinței penale menționate s-a reținut în esență, că inculpatul a inițiat și organizat o mișcare contrarevoluționară în P. de tip laburist creștin denumită Partidul Creștin, care avea ca scop declanșarea unei lovituri de stat în luna august 1956 în pentru răsturnarea prin violență a ordinii sociale existente și instaurarea vechiului regim burghezo moșieresc, precum și știrbirea suveranității statului asupra teritoriului actual, urmând a se contopi într-o conducere unică a statelor în așa zisa Confederație de - faptă ce constituie infracțiunea prevăzută de art. 211 Cp modificat prin Decretul 318/1958.
Inculpatul, preot romano catolic, încă din anii 1947 - 1948, când era student la facultatea de teologie romano-catolică din T, și-a format o concepție ideologică de politică dușmănoasă, orânduirii de stat democrat populare din fapt pentru care a devenit un adversar al orânduirii de stat din
După terminarea facultății de teologie, inculpatul a început să redacteze diferite scrieri, având la bază concepțiile sale, luând legătura cu alte elemente dușmănoase regimului, cărora le-a destăinuit concepțiile sale politice.
În vederea aplicării concepțiilor sale politice și ideologice și pentru a putea acționa mai intens împotriva regimului democrat popular din, inculpatul și-a pus problema înființării unei organizații contrarevoluționare bazată pe principii social creștine, și astfel a propagat ani dea rândul aceste idei și altor persoane, care nutreau aceleași vederi, ca, și alții.
În cursul anului 1955, inculpatul în discuțiile avute cu, și iar mai târziu cu, și au inițiat și organizat o mișcare contrarevoluționară în, de tip laburist creștin denumită "Partidul Creștin", șeful acesteia fiind inculpatul, care avea drept scop declanșarea unei lovituri de stat în luna august 1956, în pentru răsturnarea prin mijloace violente a ordinii socialiste, și instaurarea vechiului regim burghezo moșieresc, precum și știrbirea suveranității statului, urmând a se contopi într-o conducere unită a statelor din așa-zisa "Confederație a ", un nucleu "Confederație de Româno - e".
În acest scop, inculpații și, în înțelegere cu ceilalți inculpați menționați mai sus, au contat pe ajutorul puterilor imperialiste, și astfel au căutat să ia legătura cu, cu ambasadorul american din Ungară, aflat în Târgu M și oficiul de spionaj imperialist din Elveția, "" și în plus, inculpatul s-a deplasat personal în Ungară, în perioada iulie - 2 august 1956, pentru a lua legătura cu elementele contrarevoluționare din Ungaria, ca și aceștia să pregătească o contrarevoluție care să izbucnească concomitent cu cea programată de inculpați.
Ca plan de acțiune, inculpații au conceput și realizat nuclee subversive, în orașele A, C, M C, G, orașul și apoi B, urmând ca membrii de încredere recrutați, să le câștige pentru organizație cât mai mulți aderenți și ca prin act contrarevoluționar, să ocupe orașul, Stațiunea de radio, și apoi să pornească spre B, unde făcând joncțiunea cu elemente cotrarevoluționare recrutate acolo, să acționeze alături de unitate de tancuri, la lt. Colonel, pentru ocuparea și a studioului de radio B, la data de 16.08.1956 când urma să se emită proclamația către țară, "Partidului Creștin" care să anunțe răsturnarea regimului din și instaurarea noului regim. În realizarea acestui scop, au contat și pe ajutorul bandelor din Făgăraș și secuime, armamentul urma a fi procurat prin atacarea și jefuirea depozitului de armament din G, plus pe armamentul ce contau că o să-l furnizeze locotenentul colonel, comandantul unității de tancuri
Activitatea inculpaților s-a desfășurat în mod clandestin, întrebuințându-se diferite parole și nume conspirative, ca " de ", "", "o țigaretă prinsă la gură", "o cutie de chibrituri săltată la mână", "" - nume conspirativ al inculpatului.
Activitatea inculpaților nu a avut rezultatul scontat pentru 28 august 1956, întrucât nu au reușit să mobilizeze suficiente forțe, iar pe de altă parte nu se perfectase în mod concret legătura cu locotenent colonel, în ce privește interventia armată a acestuia.
După izbucnirea contraS. din Ungaria din octombrie 1956, inculpatul împreună cu colaboratorii lui principali, și au început o activitate mai febrilă, pe problema începerii contraS. și în plecând la B pentru a pune la punct câștigarea în organizație a locotenent colonel, prin soția acestuia, a luat apoi măsuri de procurare de armament, și apoi de confecționare și difuzare de manifeste. De asemenea, au plănuit să fuzioneze cu rebelii din Ungaria, unde urma să plece o grupă de ajutor sub conducerea lui.
Această acțiune planificată de inculpat este întreruptă însă de neașteptata lichidare a rebeliunii contrarevoluționare din Ungaria.
Analizând cazul de revizuire invocat în cauză - art. 394 lit. a Cod procedură penală în raport cu datele concrete ale speței, se constată că cererea de revizuire este neîntemeiată.
Potrivit art. 394 lit. a Cod procedură penală - revizuirea poate fi cerută când, s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Din analiza textului legal rezultă că revizuirea, întemeiată pe descoperirea de fapte sau împrejurări noi, este dublu condiționată: pe de o parte, aceste fapte sau împrejurări să nu fi fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei; pe de altă parte, faptele sau împrejurările noi să poată dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, condamnare sau de încetare a procesului penal.
În literatura de specialitate, dar și în practica judiciară s-a statuat că expresia "fapte sau împrejurări" semnifică probele propriu-zise, adică elemente de fapt cu caracter informativ, cu privire la ceea ce trebuie dovedit în revizuire, respectiv orice întâmplare, situație, stare care, în mod autonom sau în coroborare cu alte probe poate dovedi netemeinicia hotărârii atacate.
Apoi, descoperirea faptelor sau împrejurărilor noi trebuie corelată cu necunoașterea acestora de către părți, înainte sau în timpul judecării cauzei. De asemenea, s-a susținut că există acest caz de revizuire și atunci când instanța a cunoscut la data soluționării cauzei faptele probatorii ce se invocă în revizuire, dar nu au putut fi cunoscute mijloacele de probă.
Ori, din toate aceste interpretări ale textului legal, rezultă că pentru existența acestui caz de revizuire, este necesar ca "faptele sau împrejurările" să fi preexistat hotărârii atacate, doar că nu au fost cunoscute instanței, iar descoperirea lor ulterioară și invocarea în calea de atac a revizuirii, are menirea de pune în lumină erorile de fapt din hotărâre și de a anula o astfel de hotărâre greșită, tocmai pentru că nu s-au cunoscut aceste împrejurări.
În speță, împrejurările invocate ( abolirea Decretului nr. 199/1950 care a sancționat cu pedeapsa capitală uneltirile împotriva securității interne și externe a; abolirea regimului ocrotit draconic de acest decret și de instanțele militare de atunci; demascarea oficială a crimelor comunismului prin Raportul și de către Președintele României; recunoașterea meritelor istorice a din 1956; aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, visată de condamnați acum 50 de ani; necunoașterea crimelor comunismului care au reprezentat secrete de stat nefiind aduse la cunoștința opiniei publice) - nu poate avea semnificația unor "fapte sau împrejurări noi", în accepțiunea art. 394 lit.a Cod procedură penală pentru că, aceste evenimente reprezintă într-adevăr împrejurări descoperite ulterior, dar și apărute ulterior condamnării, deci care, nu au preexistat hotărârii de condamnare și care să fi putut influența soluția procesului, dacă ar fi fost cunoscute la momentul soluționării cauzei.
Faptul că prin Raportului final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Comuniste din România, s-au propus șefului statului măsuri legate de legislație și justiție, printre care: declararea crimelor regimului comunist drept crime împotriva umanității, imprescriptibile juridic sau desființarea prin lege a condamnărilor emise pe baza unor articole cu caracter politic din codurile penale din 1948, 1955, 1968 - nu înseamnă că aceste condamnări considerate nelegale, neconstituționale, pot fi automat desființate, atât timp cât nu a fost adoptată o lege în acest sens.
Nu se poate vorbi în cauză de împrejurări "necunoscute instanțelor la soluționarea cauzei" pentru că, istoric vorbind, acest lucru nu era posibil. Soluționarea acelei cauze și în final, condamnarea numitului s-a făcut în conformitate cu legislația în vigoare la momentul respectiv și cu probele dosarului care au confirmat comiterea faptelor reținute în sarcina sa. De altfel, însăși Codul penal de la 1958, sub imperiul căruia au fost comise infracțiunile în cauză, prevedea în art. 2, principiul aplicării legii penale în timp, în sensul că, legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare.
Nu se poate pune în nici un caz în speță, problema încălcării liberului acces la justiție, consființit de art 21 din Constituția României și prevăzut și de art.6 par.I din Convenția europeană a drepturilor omului. Petenta are dreptul a se adresa justiției, cum de altfel a și făcut-o prin prezenta cerere, neexistând nicio lege care să-i îngrădească exercitarea acestui drept și a beneficiat de judecarea cauzei sale, în mod public, de către o instanță independentă și imparțială, care însă, hotărăște conform reglementărilor naționale în materia revizuirii.
Există însă posibilitatea ca revizuienta să obțină constatarea unei eventuale reabilitări a condamnatului și, eventual, reparații morale - în baza legilor speciale în această materie (deținuți și condamnați politic în perioada regimului comunist).
Invocarea Hotărârii Curții Europene în cauza Crișan împotriva României, ca exemplificare a recunoașterii încălcării dreptului de acces la justiție, nu-și găsește incidența în prezenta situație. În respectiva cauză, Curtea a constatat încălcarea substanței acestui drept, deoarece instanțele române nu au examinat legalitatea deciziilor autorităților administrative referitoare la drepturile cu caracter civil ale reclamantului, pe motiv că legislația în vigoare la acea dată în materia competenței instanțelor, nu le permitea acest lucru, ele respingând cererile reclamantului ca inadmisibile, deci fără a le examina pe fond, ceea ce nu este cazul speței de față.
Față de toate aceste considerente, Curtea constată neîntemeiată cererea de revizuire, urmând a fi respinsă în baza art. 403 alin.3 Cod procedură penală.
În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligată revizuienta să plătească 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 403 alin.3 pr.pen. respinge cererea de revizuire formulată de revizuienta, cu domiciliul ales în Târgu M,-,. 1, jud. M, împotriva sentinței penale nr. 719/ 30.05.1958 pronunțată în dosar nr. 357/1958 al Tribunalului Militar al Regiunii a 3-a Militară
Obligă revizuienta să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare cu revizuienta.
Pronunțată în ședința publică din 18 martie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - -
Red./Dact.
31.03.2009/3 ex.
Președinte:Ana CovrigJudecători:Ana Covrig
