Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 32/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 32
Ședința publică de la 22 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anton Dan
JUDECĂTOR 2: Ciobanu Iulia Elena I -
JUDECĂTOR 3: Ciubotariu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol fiind judecarea recursului penal, având ca obiect " OG96/1998" promovat de inculpatul recurent împotriva deciziei penale nr.87 din 19 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-.
Conform dispozițiilor articolului 297 din Codul d e procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și al celorlalte persoane citate în proces, constatându-se că se prezintă avocat, apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul - recurent, lipsă fiind părțile civile și Ocolul Silvic
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, că recursul promovat în termen de către inculpat nu a fost motivat, că la termenul de judecată anterior cauza a fost amânată la cererea apărătorului inculpatului recurent pentru a studia dosarul și a pregăti apărarea și motivele de recurs, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Avocat pentru inculpatul recurent arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în recurs.
Avocat pentru inculpatul recurent, având cuvântul, arată că inculpatul a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii de furt de arbori la pedeapsa de 6 luni închisoare cu executare. Tribunalul Iași, ca instanță de apel, a admis apelul Parchetului motivat în sensul că inculpatul era recidivist postcondamnatoriu și pedeapsa aplicată a fost cuantificată sub limita legală, inculpatului aplicându-i-se de către instanța de apel o pedeapsă mai mare. Inculpatul nu a declarat apel în cauză, însă, față de hotărârea instanței de apel, a formulat recursul de față întrucât consideră că hotărârea instanței de apel este nelegală și netemeinică. La dosar există suficiente dovezi că inculpatul, deși nu a fost prezent în instanță, dar domiciliul lui era cunoscut, comunicarea hotărârii instanței de fond nu i s-a făcut la domiciliu, ci a fost afișată la ușa primăriei. În aceste condiții, consideră că și astăzi inculpatul ar fi în termenul de apel. este adevărat că nu există un termen special care să prevadă că apelul Parchetului și al inculpatului trebuie să se judece împreună, însă trebuie să se aibă în vedere prevederile art. 6 din CEDO. În acest caz, consideră că apelul Parchetului nu putea fi judecat fără ca inculpatului, sau părților din cauză, să li se fi comunicat hotărârea. Solicită admiterea recursului declarat de inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, starea de recidivă postcondamnatorie în care se afla inculpatul neputând fi ignorată. Solicită respingerea recursului declarat de inculpat.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr. 241 din 22.11.2007 a Judecătoriei Răducăneni, s-au dispus următoarele:
A condamnat pe inculpatul, fiul lui si, născut la data de 26.11.1971 în comuna, județul I, CNP -, studii 8 clase, necăsătorit, agricultor, recidivist, domiciliat în sat și comuna, județul la următoarele pedepse:
-2 (doi) ani si 6(sase) luni închisoare cu executare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii prev. si ped. de art. 32 al 1 din OG 96/1998 modificată prin Legea 183/2005 cu aplicarea art. 37 lit. Cod penal
-2(doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 98 al 1 din Legea 26/1996 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal;
-6(sase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 321 al 1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal;
-6( sase) luni închisoare pentru savarsirea infracțiunii prev. de art. 11 din Legea 61/1991 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
In temeiul art. 33 lit. și 34 lit. b Cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2(doi) ani si 6(sase)luni, pedeapsa rezultantă pe care inculpatul o va executa in regim de detenție
In temeiul art.71 al 2 Cod penal interzice inculpatului, pe perioada executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, Cod penal.
In baza disp. art. 61 Cod penal menține beneficiul liberării condiționate dispusa la data de 31.05.2005.
In baza art. 118 lit. b Cod penal dispune confiscarea fierăstrăului folosit la savarsirea faptei, aparținând inculpatului.
In temeiul art.14 și 346 Cod procedură penală raportat la art.998, 999 cod civil admite în parte acțiunea civila promovata de partea civila, domiciliata in I,- -. B 25, în consecință:
- obligă pe inculpatul A la plata către aceasta a sumei de 432,4 lei (pentru fapta reținută în pct. 1 din rechizitor).
II.A condamnat pe inculpatul, fiul lui si, născut la data de 3.09.1985 in comuna, județul I, CNP -, necăsătorit, studii 4 clase, agricultor, fără antecedente penale, domiciliat in sat si comuna, județul la următoarele pedepse;
- 2 ( doi) ani închisoare pentru savarsirea infracțiunii prev. si ped. de art. 32 al 1 din OG 96/1998 modificată prin Legea 183/2005;
- 2 ( doi) ani închisoare pentru savarsirea infracțiunii prev. si ped. de art. 32 al 1 din OG 96/1998 modificata prin Legea 183/2005;
- 1 (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 98 al 1 din Legea 26/1996, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
In temeiul art. 33 lit. și 34 lit. b Cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.
Face aplicarea disp. art. 71 al 2 Cod penal pentru drepturile civile prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal.
Dispune suspendarea condiționata a executării pedepsei aplicate in temeiul dispozițiilor art. 81 Cod penal.
Fixează temem de încercare de 4( patru ) ani in baza art. 82 Cod penal.
In baza art. 71 al 5 Cod penal dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
Atrage atenția inculpatului asupra incidentei dispozițiilor art. 83 Cod penal cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a pedepsei aplicate inculpatului..
In baza art. 118 lit. b Cod penal dispune confiscarea juagarului folosit la savarsirea faptei, aparținând inculpatului.
In temeiul art.14 și 346 Cod procedură penală raportat la art.998, 999 Cod civil admite acțiunea civila promovata de partea civila Ocolul Silvic cu sediul in sat și comuna, județul I, în consecință:
- obligă pe inculpatul la plata către aceasta parte civila a sumei de 251,8 lei (pentru fapta reținută în pct. 2 din rechizitor).
III.A condamnat pe inculpatul -, fiul lui si, născut la data de 5.07.1984 in comuna, județul I, CNP -, necăsătorit, studii 8 clase, agricultor, cunoscut cu antecedente penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. si pedepsite de art. 32 al 1 din OG 96/1998, modificata prin Legea 183/2005 la pedeapsa de 500 lei.
Atrage atenția asupra disp. art. 63 indice 1 Cod penal.
In temeiul art.191 Cod procedură penală obligă pe fiecare din inculpații condamnați la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 150 lei, cheltuieli efectuate pe parcursul urmăririi penale si 100 lei onorariul apărătorului din oficiu, -delegație 18/2007 care se va achita inițial Baroului din fondul special al Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel prima instanță reținut că:
1. În cursul lunii decembrie 2005, la propunerea inculpatului, inculpații -, și numitul - s-au deplasat în terenul împădurit aparținând părții vătămate amplasat în extravilanul comunei, de unde au tăiat 16 arbori specia salcie din locul indicat de inculpatul.
Inculpatul a pretins că terenul respectiv de pe care au tăiat arborii aparține tatălui său.
Arborii secționați au fost transportați cu căruța până în apropierea național din apropierea unde pentru a trece în partea cealaltă au apelat la care le-a împrumutat un.
Martorul arată în declarația sa că i-a surprins pe inculpații, - și împreună cu numitul - în timp ce încercau să treacă peste dig cu arborii încărcați într-o căruță și au apelat la ajutorul său pentru a le împrumuta o cabalină însă ulterior și-a dat seama că arborii fuseseră sustrași din terenul părții vătămate, teren împădurit pe care îl avea în pază.
În aceeași zi, o parte din arbori a fost valorificată de către inculpați martorului - care confirmă în declarația sa că la locuința sa au venit inculpații care i-au vândut mai multe piese de material lemnos transportat cu o căruță.
A doua zi inculpații au ridicat din același loc mai multe piese din arborii tăiați din proprietatea lui, pe care le-au valorificat martorului.
Banii obținuți au fost luați de către inculpatul, plătind celorlalți câte 20 RON.
Inculpatul a negat că ar fi săvârșit fapta.
În declarațiile lor, inculpatul - și numitul - susțin că ei nu au participat la tăierea celor 16 arbori nemarcați, însă sunt contraziși de inculpatul, care precizează că a tăiat împreună cu ei și cu arbori din locul indicat de acesta din urmă.
2. La data de 29.12.2005 inculpatul împreună cu numitul s-au deplasat împreună în zona împădurită din locul "" din extravilanul comunei administrat de Ocolul Silvic R și cu ajutorul unui joagăr au tăiat 17 arbori, specia salcie și cu diametre cuprinse între 10- 17 cm, arbori care nu fuseseră marcați.
După tăierea arborilor, aceștia i-au solicitat inculpatului - să transporte piesele secționate de cei doi, arborii fiind valorificați numitului, contra sumei de 65 RON.
În declarația sa, martorul confirmă faptul că la sfârșitul lunii decembrie 2005 la locuința sa au venit inculpații împreună cu și i-au adus material lemnos pe care l-a cumpărat contra sumei de 650.000 lei vechi.
Din probele administrate rezultă că a avut convingerea că arborii transportați de el au fost obținuți legal.
Inculpatul și numitul au recunoscut fapta însă au precizat că arborii au fost tăiați în baza faptului că i-a asigurat că există aprobarea pădurarului, susținere care nu poate fi primită.
3. După ce a consumat băuturi alcoolice în incinta SC. SRL din comuna, județul I inculpatul în urma unui incident avut cu a provocat scandal în incinta unității menționate, s-a urcat pe mese și înarmat cu un cuțit care l-a scos de la picior i-a amenințat pe cei aflați în local și le-a adresat cuvinte obscene.
Martorii audiați au relevat acest comportament al inculpatului și au precizat că a provocat și indignare, fiind cunoscut cu o fire irascibilă și violentă.
Inculpatul a negat faptul că ar fi comis asemenea fapte.
În cursul cercetării judecătorești inculpații au fost legal citați.
inculpații nu au recunoscut savarsirea faptelor pentru care au fost trimiși in judecata.
Astfel inculpatul A arata ca a tăiat si valorificat masa lemnoasa de pe terenul proprietatea sa.
Inculpatul arata ca a mers pe terenul forestier indicat de inculpatul si, cunoscând ca acesta are teren in proprietate, a acceptat sa taie copacii care le-au fost indicați. Arata inculpatul ca a fost plătit cu suma de 20 de lei pentru serviciul asigurat.
. privește pe inculpatul acesta prezintă aceeași versiune a situației de fapt expuse de inculpatul.
In faza cercetării judecătorești, după citirea actului de sesizare al instanței, la termenul de judecata din data de 11.10.2007 instanța, din oficiu, a pus in discuția participanților încadrarea juridica a faptei descrise in actul de inculpare, cu referire la dispozițiile art. 32 al 2 din OG 96/1998 modificata prin Legea 183/2005.
Instanța a reținut împrejurarea ca art. 32 al 1 din OG 96/1998 este modificat prin Legea 183/2005 făcând referire la cantitate de masa lemnoasa tăiată, distrusa sau scoasă din rădăcini, care se impune pentru îndeplinirea laturii obiective a infracțiunii fi de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior sau, daca valoarea este sub aceasta limita dar fapta a fost săvârșita de cel puțin doua ori in interval de 2 ani.
Față de împrejurarea ca masa lemnoasa sustrasa și tăiată de inculpați avea valoarea in bani încadrate in aceste limite, instanța a dispus in temeiul dispozițiilor art. 334 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice din infracțiunea indicata in rechizitoriu in cea prevăzută de art. 32 al 1 din OG 96/1998 modificata prin Lega nr. 183 din 15 iunie 2005.
Împotriva acestei sentințe penale declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, care consideră nelegală soluția dispusă de prima instanță în ceea ce-l privește pe inculpatul deoarece prin aplicarea unei pedepse de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin.1 Cod penal au fost încălcate limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune respectiv de la 1 la 5 ani. Prima instanță în mod nelegal coborât minimul special al pedepsei la 6 luni închisoare fără reține niciuna din circumstanțele atenuante prev. de art. 74 Cod penal și aceasta cu atât mai mult cu cât fost reținută starea de recidivă inculpatului.
Având în vedere activitatea infracțională inculpatului, la individualizarea judiciară pedepsei aplicate acestuia, se impunea aplicarea de către prima instanță de judecată dispozițiilor prev. de art. 79 și 80 Cod penal.
Față de aceste considerente, solicită admiterea apelului și casarea sentinței penale nr. 241 din 22.11.2006 pronunțată de Judecătoria Răducăneni.
Prin decizia penală nr. 87 din 19.02.2008, Tribunalul Iașia admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, în ce îl privește pe inculpatul și rejudecând:
A descontopit pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului, în pedepsele de:
a) - 2 ani și 6 luni închisoare pentru art.321 al.1 din OG96/1998 modificată prin Lg.183/2005 cu art.37 lit. a Cod penal;
b) - 2 ani închisoare pentru art.98 al.1 din Lg.26/1996 cu art.37 lit. a Cod penal;
c) - 6 luni închisoare pentru art.321 al.1 Cod penal cu art.37 lit. a Cod penal;
d) - 6 luni închisoare pentru art.11din Legea 61/1991 cu art.37 lit. a Cod penal.
A majorat de la 6 luni la 1 an și 2 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.321 al.1 Cod penal cu art.37 lit. a Cod penal. În temeiul art.33 lit. a, 34 lit. b Cod penal a contopit pedepsele de la punctele a, b, d cu pedeapsa de 1 an și 2 luni aplicată pentru infracțiunea prev. de art.321 al.1 Cod penal, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de2 ani și 6 luni închisoare.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În temeiul disp. art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului, au rămas în sarcina statului și includ și onorariu avocat oficiu, în cuantum de 100 lei, sumă ce va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției.
A reținut tribunalul că prima instanță administrat în mod legal un probatoriu complet pe care l-a evaluat corespunzător și pe baza căruia stabilit corect situația de fapt ce nu suportă critici.
În considerentele sentinței penale apelate prima instanță făcut o analiză detaliată tuturor mijloacelor de probă pe baza cărora stabilit vinovăția inculpaților.
Corect s- reținut că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 32 alin.1 din OG96/1998 modificată prin Legea 183/2008, art. 98 alin.1 din Legea 26/1996, art. 321 alin. 1 Cod penal și art. 11din Legea 61/1991 toate cu aplicarea art. 37 lit. a) Cod penal și art. 33 lit. a) Cod penal.
În cauză nu au fost reținute circumstanțele atenuate prev. de art. 74 Cod penal având în vedere faptul că inculpatul este recidivist, este autorul moral al faptelor reținute în sarcina sa.
Având în vedere cele menționate anterior hotărârea primei instanțe este nelegală sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de "ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice" prev. de art. 321 alin.1 Cod penal.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea menționată este închisoarea de la 1 la 5 ani, iar pedeapsa aplicată de prima instanță este de 6 luni închisoare, fără fi reținute circumstanțe atenuante.
Față de aceste aspecte în baza art. 379 pct.2 lit. a) Cod procedură penală se va admite apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Răducăneni, împotriva sentinței penale nr. 241 din 22.11.2007 Judecătoriei Răducăneni ce va fi desființată în parte în latură penală în sensul majorării cuantumului pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin.1 Cod penal.
La stabilirea acestui cuantum se vor avea în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, reținute și de instanța de fond.
Rejudecând cauza în limitele menționate:
Va descontopi pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului, în pedepsele de:
a) - 2 ani și 6 luni închisoare pentru art.321 al.1 din OG96/1998 modificată prin Lg.183/2005 cu art.37 lit. a Cod penal;
b) - 2 ani închisoare pentru art.98 al.1 din Lg.26/1996 cu art.37 lit. a Cod penal;
c) - 6 luni închisoare pentru art.321 al.1 Cod penal cu art.37 lit. a Cod penal;
d) - 6 luni închisoare pentru art.11din Legea 61/1991 cu art.37 lit. a Cod penal.
Se va majora de la 6 luni la 1 an și 2 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.321 al.1 Cod penal cu art.37 lit. a Cod penal. În temeiul art.33 lit. a, 34 lit. b Cod penal contopește pedepsele de la punctele a, b, d cu pedeapsa de 1 an și 2 luni aplicată pentru infracțiunea prev. de art.321 al.1 Cod penal, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani și 6 luni închisoare.
S-au menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În termen legal, hotărârile astfel pronunțate au fost recurate de către inculpatul fiind criticată pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că în mod greșit a fost condamnat pentru fapta reținută în sarcina sa. Rezultă din actele dosarului că terenul de pe care au fost tăiați arborii este proprietatea sa. În susținerea orală a recursului, apărătorul inculpatului recurent a motivat și motivul privind nelegala comunicare a dispozitivului instanței de fond, ceea ce face ca inculpatul să fie încă în termenul de exercitare a apelului, deși în cauză a fost soluționat un apel promovat de procuror.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, în raport de cazurile de casare prev. de art. 385 ind. 9 pct. 18, 21 Cod procedură penală, Curtea constată că nu este întemeiat prezentul recurs pentru considerentele ce vor fi expuse.
Apărarea inculpatului recurent, în sensul că ar fi proprietarul terenului de pe care a tăiat arborii respectiv, a fost în mod corect înlăturată de instanțe, ca fiind irelevantă sub aspectul condițiilor de existență ale infracțiunilor la regimul silvic.
Dispozițiile Legii nr. 26/1996 incriminează tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă.
Potrivit dispozițiilor actului normativ menționat, terenurile cu vegetație forestieră situate pe terenuri din afara fondului forestier național, sunt supuse prevederilor Codului Silvic, fiind considerate din punct de vedere juridic ca terenuri ce fac parte din fondul forestier național.
În aceste condiții, arborii situați pe terenul cu vegetație forestieră, indiferent de natura dreptului de proprietate, fie ea publică sau privată, nu pot fi tăiați decât cu aprobarea organelor silvice.
Așa fiind, chiar în situația în care susținerile inculpatului recurent cu privire la pretinsul drept de proprietate asupra terenului respectiv ar fi reale, nu pot fi primite, în sensul că ar constitui o cauză de exonerare a răspunderii penale.
Astfel, cum inculpatul recurent a tăiat de pe terenurile cu vegetație forestieră fără aprobarea organelor de drept, un număr de arbori a căror valoare este de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă, fapta acestuia se circumscrie atât obiectiv cât și subiectiv condițiilor de incriminare a infracțiunilor reținute în sarcina sa, astfel cum au fost încadrate în drept de instanța fondului.
În ceea ce privește pedeapsa finală aplicată inculpatului recurent, astfel cum aceasta a fost modificată de instanța de apel în ce privește una din pedepsele sale componente, a fost just individualizată în lumina criteriilor de individualizare prev. de art. 74 Cod penal, precum și în realizarea scopului și finalității pedepsei potrivit art. 52 Cod penal. Astfel, au fost avute în vedere toate aspectele circumstanțiale de natură să atenueze sau să califice răspunderea penală, privitoare la natura faptelor comise și relațiile sociale încălcate, la gradul de pericol social concret al acestora, la numărul infracțiunilor ce formează pluralitatea infracțională cât și a faptelor componente din cadrul fiecăreia din aceste infracțiuni, antecedența penală deosebită a inculpatului recurent, care denotă perseverență infracțională și stăruință în comportamentul antisocial, toate aceste elemente de natură să agraveze răspunderea penală fiind reflectate în mod corespunzător în cuantumul pedepselor aplicate, care au fost lezate în mod optim.
Din dispozițiile art. 385 ind. 9 pct. 21 Cod procedură penală, rezultă că hotărârea este supusă casării și "când judecata în primă instanță sau în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în im posibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate".
Rezultă deci că respectivul caz de casare vizează etapa judecării cauzei și nu comunicarea dispozitivului hotărârii, astfel cum a menționat recurentul prin apărător, cele două proceduri nefiind similare, pentru a se putea aprecia, prin extrapolare că nelegala procedură de comunicare a dispozitivului hotărârii ar putea constitui o nulitate absolută care să conducă la casarea hotărârii. Această împrejurare poate fi invocată doar în ce privește respectarea termenului privind exercitarea căii de atac.
Pe de altă parte, recurentul a exercitat calea de atac a recursului împotriva unei decizii prin care i-au fost vătămate interesele, potrivit art. 362 lit. "f" Cod procedură penală, în sensul că deși nu a exercitat calea de apel împotriva hotărârii instanței de fond, prin apelul declarat de procuror i s-a agravat situația.
În consecință, pentru considerentele expuse, Curtea urmează ca în temeiul disp. art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să respingă, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul.
Văzând și dispozițiile articolului 192 al. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 87 din 19.02.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, onorariu de avocat oficiu care va fi avansată din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.01.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
28.01.2009
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Anton DanJudecători:Anton Dan, Ciobanu Iulia Elena, Ciubotariu
