Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 332/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 332/R
Ședința publică din 30 martie 2009
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Bugarsky
JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei penale nr. 1079/R din 20.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-,
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsește contestatorul, pentru care se prezintă avocat ales din cadrul Baroului T, cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul contestatorului, avocat solicită admiterea contestației în anulare formulată de acesta, desființarea deciziei atacate și în rejudecare, să fie menținută hotărârea prin care contestatorul a fost achitat. Arată că partea vătămată a susținut de la început că inculpatul nu l-a lovit și nu a avut legătură cu cauza. Motivarea instanței de apel este succintă, îl incriminează pe inculpat, dar nu se arată că acesta ar fi desfășurat vreo activitate infracțională. S-au înlăturat ancheta și audierile din fața instanței, iar instanța de recurs a constatat că există probe și dovezi de vinovăție a inculpatului. Partea vătămată s-a prezentat la procuror de la început și în mod repetat a solicitat să fie audiat, lucru care nu s-a întâmplat, astfel că acesta a dat declarații notariale cu privire la faptul că infracțiunea nu are legătură cu acest inculpat.
Procurorul pune concluzii de respingere ca nefondată a contestației în anulare, nesubzistând motive care să se regăsească în acest text de lege, iar inculpatul a fost prezent în recurs, fiind chiar și audiat.
A,
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 221 din 12.06.2007, Judecătoria Lugojl -a condamnat pe inculpatul G, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. 2/1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, la 7 ani închisoare.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a- b Cod penal, în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedura penală a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 27.09. 2006.
L-a condamnat pe inculpatul, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. 2/1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, la 7 ani închisoare.
În baza art. 61 Cod penal a dispus revocarea liberării condiționate privind pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 876/2004 a Judecătoriei Oradea, din care a rămas un rest neexecutat de 538 zile.
Conform disp. art. 39 al. 2 și art. 61 al. 1 Cod penal, a contopit pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, de 7 ani închisoare, cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 538 zile, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani închisoare.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a-b Cod penal, în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedură penală a menținut arestarea preventivă a inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 27.09.2006.
L-a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 19.03. 1979 în S M, domiciliat în com. nr. 383, și fără forme legale în L str. - nr. 1, CNP.-, fără studii, fără ocupație, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. 2/1 lit. a Cod penal, la 7 ani închisoare.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a-b, Cod penal, în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
În baza art. 350 Cod proc. penală a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 27.09. 2006.
A condamnat pe inculpata, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 211 alin. 2/1 lit. a Cod penal, la 7 ani închisoare.
A aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a-b Cod penal, pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei, reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 27.09. 2006 până la 14.11.2006.
În baza art. 14 Cod proc. penală și art. 346 Cod proc. penală i-a obligat pe inculpați la despăgubiri civile în sumă de 2.200 lei către partea civilă.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj nr. 1303/P/2006 din 20.11.2006, au fost trimiși în judecată inculpații G, și, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. 21lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal (reținută în sarcina inculpatului G) și art. 37 lit. a și art. 61 Cod penal (reținută în sarcina inculpatului ).
În fapt s-a reținut că în data de 26.09.2006, partea vătămată s-a deplasat până în stația CFR L cu scopul de a pleca cu trenul la domiciliul său din comuna, jud. Acesta avea asupra sa bani de cheltuială plus suma de 22.000.000 lei pe care a primit-o de la familia, pentru munca prestată în calitate de cioban. Întrucât partea vătămată în așteptarea trenului a făcut anumite cumpărături, persoanele aflate în acea seară în zona, printre care și inculpații, au observat că acesta are o sumă M de bani asupra sa, și au hotărât să o sustragă. În jurul orelor 21,00, inculpații G, și zis l-au luat pe partea vătămată și l-au condus în parcul stației CFR L, unde a fost lovit de cei 4 inculpați, doborât la pământ, iar buzunarul din spatele pantalonilor a fost rupt de inculpatul zis "", care l-a lovit din spate pe partea vătămată, nefiind observat de către acesta, iar apoi i-a sustras suma de bani.
După acest moment, toți cei 4 inculpați au fugit până la intersecția străzilor cu, unde inculpatul a împărțit banii cu ceilalți trei inculpați, iar pe traseu întâlnindu-le pe numitele și, le-a dat și acestora bani pentru a părăsi de urgență zona și a nu spune nimănui ce s-a întâmplat.
La scurt timp după comiterea faptei, în stația CFR Laa părut numitul (persoana la care lucrase partea vătămată) pentru a căuta un alt cioban care să-l înlocuiască pe. Acesta l-a găsit pe partea vătămată în stare de inconștiență, și după ce a aflat că acesta a fost tâlhărit, a sesizat organele de poliție.
În urma cercetărilor și investigațiilor efectuate, au fost identificați cei 4 inculpați care au fost reținuți pentru 24 ore, apoi prezentați instanței cu propunerea pentru arestarea preventivă, fiindu-le emise mandate de arestare pentru 29 zile.
De asemenea, de la numitele și a fost ridicată suma de 2.360.000, lei ce a fost predată pe bază de dovadă părții vătămate.
Cu ocazia audierii, partea vătămată a precizat că i-a văzut în apropierea sa pe inculpații G, și anterior momentului agresiunii, susținând că cei trei inculpați prin violență i-au sustras suma de bani avută asupra sa.
Referitor la inculpatul, acesta l-a agresat din spate pe partea vătămată, și astfel partea vătămată a fost în imposibilitatea de a-l observa pe inculpat.
Din actele aflate la dosarul cauzei, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2006, partea vătămată a muncit ca cioban la numitul, iar pentru munca prestată primind o sumă importantă de bani, respectiv aproximativ suma de 2.500 lei. În cursul lunii septembrie s-a hotărât să meargă la domiciliul său în județul B, astfel că în data de 26.09.2006, în jurul orelor 11,00, a ajuns în stația CFR L de unde intenționa să ia trenul spre casă.
Partea vătămată a arătat că cea mai M parte a sumei de bani, respectiv 2.200 lei îi avea ascunși într-un buzunar de la spatele unei perechi de pantaloni de blugi, peste care purta o alta pereche de pantaloni. În așteptarea trenului, a apelat la un taxi pentru a merge într-o localitate apropiată, la, serviciul fiindu-i prestat de inculpatul G, cu care a intrat în vorbă, și care a aflat că partea vătămată avea asupra lui o sumă de bani.
În după amiaza aceleiași zile, a ajuns din nou în gara din L, și în timp ce aștepta trenul, pe înserate, partea vătămată a relatat că de el s-a apropiat o femeie, identificată ulterior ca fiind inculpata, care era împreună cu trei bărbați, dintre care doar unul a fost identificat în persoana inculpatului G, care l-au împins în parcul, iar unui dintre cei trei bărbați i-a aplicat o lovitură în urma căreia partea vătămată a căzut la pământ.
În timp ce era căzut la pământ, unul dintre inculpați a rupt buzunarul pantalonilor, luând banii aflați acolo, după care au fugit până la intersecția străzilor cu, unde și-au împărțit banii. S-au întâlnit cu numitele și, cărora le-au dat o sumă de bani pentru a păstra tăcerea, Poliția L ridicând ulterior de la acestea suma de 236 lei care a fost predata pe bază de dovadă părții vătămate.
După comiterea faptei, în stația CFR Lav enit și numitul, persoana la care a lucrat partea vătămată, însoțit de un consătean pe nume, care l-au văzut pe partea vătămată lângă gară, însă după ce s-a consumat fapta, și aflând de cele întâmplate au anunțat organele de poliție.
Prima instanță a reținut că la săvârșirea faptei au participat cel puțin 4 persoane, respectiv trei bărbați și o femeie, respectiv inculpata și inculpații G, și.
S-a reținut că toți cei 4 inculpați s-au aflat în seara respectivă și în jurul orei când s-a petrecut infracțiunea și că aceasta rezultă fără nici un dubiu din declarațiile martorilor audiați în cauză.
Martorul a arătat la rândul său că în aceeași seară, în timp ce se afla în barul SRL, unde este patron a auzit și a ieșit până în ușa barului, de unde a văzut la o distanta de aproximativ 10 metri, mai multe persoane care purtau o discuție în legătură cu niște bani.
În grup se aflau mai multe persoane, bărbați și femei, martorul identificând printre aceștia pe inculpata și pe inculpații G și. Declarația acestui martor contrazice declarațiile inculpaților G și, care au recunoscut că s-au întâlnit în seara respectivă, însă numai pentru scurt timp și în incinta unui local, nu și în afara acestuia.
Partea vătămată a declarat că nu l-a văzut pe inculpatul în seara respectivă, declarație din care nu s-ar putea reține că acesta nu a participat la săvârșirea faptei, partea vătămată neputând identifica nici pe inculpatul, agresiunea s-a produs fără să-i vadă pe cei care l-au lovit. Faptul că declarațiile părții vătămate nu au fost constante, se datorează și faptului că acesta a consumat băuturi alcoolice, astfel că nu și-a amintit exactitate cele întâmplate.
și au dat declarații atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței, declarații extrajudiciare în fața notarului, declarații contradictorii și vădit nesincere, ce au fost înlăturate.
În drept fapta inculpaților așa cum a fost reținută întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. 21lit. a Cod penal, text de lege în baza cărora au fost condamnați inculpații.
La dozarea pedepselor ce s-au aplicat inculpaților, s-a ținut seama de gradul de pericol social, împrejurările în care s-a săvârșit fapta, precum și datele personale ale fiecărui inculpat, și dispozițiile art. 52 Cod penal referitor la prevenția generală.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât în mod greșit s-a dispus condamnarea lor.
Prin decizia penală nr. 120/A din 28.03.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, apelurile declarate de inculpații G, au fost respinse ca nefondate, reținându-se că starea de fapt a fost corect stabilită, individualizarea pedepselor și încadrarea juridică fiind și ele corect stabilite de instanța de fond.
Apelul declarat de inculpatul a fost însă admis, sentința penală apelată a fost casată cu privire la acest inculpat și rejudecându-se cauza, în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, rap. la prevederile art. 10 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea acestuia.
Din considerentele deciziei penale mai sus menționată, rezultă că infracțiunea de tâlhărie nu a fost săvârșită de acesta, probele administrate în cauză nedovedind participația penală a sa.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât soluția de achitare a inculpatului se bazează pe interpretarea eronată a probelor aflate la dosar, și inculpații, G și care au criticat-o pentru netemeinicie sub aspectul greșitei condamnări a lor.
Prin decizia penală nr. 1079/R din 20.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, a fost respins recursul declarat de inculpații G, și împotriva deciziei penale nr. 120/A/28.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
A fost admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș împotriva aceleiași decizii penale, a fost casată decizia penală recurată în privința inculpatului și rejudecând cauza:
S-a menținut sentința penală nr. 221 din 12.06.2007 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosar nr-.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților G și și în temeiul art. 381 Cod procedură penală și art. 38516al. 2 Cod procedură penală s-a dedus în continuare starea de arest a celor doi inculpați din 28.03.2008 la zi.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut că recursul declarat de procuror este fondat, iar recursurile declarate de inculpați sunt nefondate, pentru motivele care vor fi expuse în continuare.
În declarația existentă la fila nr. 32 dosar urmărire penală, martorul, precizează: "În localul din bar era și partea vătămată la masă. După ce mi-au spus acest aspect, și concubina lui, în sala de așteptare au venit numitul care avea o . pe cap, numitul (inculpatul - a) cu concubina acestuia, respectiv niște femei".
În continuarea aceleiași declarații, martorul precizează: "--- la un moment dat am observat că dinspre parcul, fugeau către barul Lisa un băiat pe care știu că îl cheamă care avea o sumă de bani în mână, pe numita, numitul și cu concubina sa. Când am ajuns la și eu, mi-a dat și mie 1.000.000 lei din care concubina lui mi-a tras suma de 300.000 lei", declarație din care rezultă participația penală acestor patru inculpați, inclusiv a inculpatului, zis "".
La fila nr. 17 dosar urmărire penală se află procesul verbal de consemnare în prezența martorului asistent, a declarației martorei - neștiutoare de carte - în care se precizează: "La un moment dat, l-a chemat în parc pe ciobanul beat cu care stăteau de vorbă spunându-i că îl va duce la muncă să îi păzească oile. Am plecat toți trei în parcul din gară și când am ajuns într-un loc întunecos de cei trei s-au apropiat și numiții și, care împreună cu țiganul l-au lovit pe cioban, l-au doborât jos, i-au rupt buzunarul din spate de la pantaloni și i-au luat banii care îi avea la el", ceea ce dovedește fără dubii participația penală a celor patru inculpați, respectiv G ("") (""), ("") și ("").
În declarația de la fila nr. 39 dosar urmărire penală, martorul precizează: "Iar lângă el l-am văzut pe un băiat cu . care am înțeles că se numește și încă o persoană, cred că din etnia rromă, or, mai brunet și cu, cel de-al doilea fiind inculpatul.
În declarația existentă la fila nr. 43 dosar urmărire penală, martorul precizează: "Am văzut când spre parcul partea vătămată a fost luat de un băiat cu . care am înțeles că se numește, acesta fiind însoțit de un băiat tânăr, mai solid zis, de un cetățean din etnia rromilor zis, pe care îl recunosc din planșa foto ce mi se prezintă și concubina lui", în continuarea declarației martorul precizând că partea vătămată a fost bătut de către cei patru inculpați și deposedat de suma de bani pe care o avea asupra sa.
În același sens al vinovăției celor patru inculpați sunt și declarațiile martorilor - fila nr. 46 dosar urmărire penală, - fila 47 dosar urmărire penală, declarația inculpatului G fila nr. 65 dosar urmărire penală.
Așa fiind, recursurile declarate de inculpații G, au fost respinse ca nefondate, probele de la dosar dovedind vinovăția acestora, iar pedepsele au fost individualizate cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal.
Întrucât aceleași probe dovedesc participația penală a inculpatului în calitate de coautor al infracțiunii de tâlhărie, împotriva părții vătămate, recursul declarat de procuror a fost admis, decizia penală recurată a fost casată cu privire la acest inculpat și s-a menținut ca temeinică și legală sentința penală pronunțată de Judecătoria Lugoj.
În temeiul prevederilor art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților și G, iar în temeiul prevederilor art. 88 Cod penal, art. 381 Cod procedură penală din durata pedepsei aplicată fiecăruia s-a dedus în continuare arestul preventiv.
Pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARAs -a înregistrat sub nr-, contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei peanle nr. 1079/R din 20.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-.
În motivarea cererii, condamnatul arată că este nemulțumit de hotărârea pronunțată în recurs, deoarece instanța nu a avut în vedere toate probele existente la dosar, doar pe cele care sunt nefavorabile lui. De asemenea, mai arată că președintele completului de judecată s-a comportat cu adversitate față de el și față de ceilalți coinculpați.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 386 lit. c și e
C.P.P.Analizând contestația în anulare formulată de condamnat, se constată că motivele invocate nu se referă la nici unul din cazurile de contestație în anulare prev. de art. 386.
C.P.P.Condamnatul a invocat cazul de contestație în anulare prev. de art. 386 lit. c C.P.P. dar în cauză nu există nici o cauză de încetare a procesului penal cu privire la care erau probe, și instanța nu s-a pronunțat. De altfel, condamnatul, în motivarea cererii nu face vreo referire concretă la acest caz de contestație în anulare.
Condamnatul a invocat și cazul de contestație în anulare prev. de art. 386 lit. e C.P.P. dar se constată că instanța a îndeplinit cerințele legale și în ședința publică de judecată din data de 20.11.2008, contestatorul de astăzi a fost audiat în calitate de inculpat.
În aceste condiții, se apreciază că nu poate fi reținută ca întemeiată cererea condamnatului vizând acest caz de contestație în anulare, prev. de art. 386 lit. e C.P.P. instanța procedând la ascultarea inculpatului, așa cum prevăd normele procedurale.
În consecință, se apreciază că cererea de contestație în anulare formulată de contestatorul nu se întemeiază pe nici unul din cazurile reglementate în mod expres și limitativ de art. 3896.
C.P.P.Așa fiind, urmează ca cererea formulată de către contestator să fie respinsă ca neîntemeiată.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2.C.P.P. contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei penale nr. 1079/R din 20.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-, ca neîntemeiată.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Constantin Costea
G - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /23.04.2009
Tehnored./2 ex./27.04.2009
Prima instanță:
Inst. de apel:,
Inst. de recurs:, Gh.,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 332/R
Ședința publică din 30 martie 2009
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei penale nr. 1079/R din 20.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-, ca neîntemeiată.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G - - - - -
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Victor Ionescu, Constantin Costea
